Tipare culturale în organizații

November 23, 2012 in angajari, Biblioteci romanesti, comunitate, educatie, Management, Video

Aș vrea să semnalez o discuție de pe contributors.ro cu Cosmin Alexandru despre organizații și culturile lor. Mi se pare interesant de observat că tipul de cultură organizațională din bibliotecile noastre se regăsește si în alte organizații. Întrebarea e dacă în biblioteci există dorința de a înțelege această cultură și de a o schimba.

Și vă las cu un răspuns dat de Cosmin Alexandru: “Schimbarea nu se poate produce profund si sustenabil decat daca promotorii ei sunt la varful organizatiei. Presiunea poate veni de jos sau din exterior, dar schimbarea incepe doar de sus. Iar conducatorii sunt primii care au de schiimbat lucruri, de obicei, daca vor sa vada mai jos schimbari. N-am intalnit nicio organizatie care sa poata parcurge altfel un proces de schimbare incununat de succes.”


Warning: count(): Parameter must be an array or an object that implements Countable in /homepages/16/d249987000/htdocs/prolibrok/wp-includes/class-wp-comment-query.php on line 405

4 responses to Tipare culturale în organizații

  1. Nu i-am vazut introducerea, dar nici pe contributors, nici aici dl C Alexandru nu si-a facut temele in G Hofstede. CA face din Hofstede un instrument de aculturatie peste tot, vezi discutia individualism vs colectivism. Ce greseala! Cine l-a citit cat de cat, stie ca Hofstede i-a pus la dispozitia managerului un instrument de intelegere si adaptare a/la culturii/a cu care esti in contact, in niciun caz de expropiere a culturii gazda. De ex, pt CA opozitia individualism vs colectivism are o functie normativa, in timp ce pt GH e tehnica, comprehensibila. Oricum, pt Hofstede, diferenta dintre cultura si natura e cruciala: cultura e intotdeauna raspunsul pe care il dau oamenii in contexte particulare, de unde diferentele, rigiditatile si/sau conflictele interculturale. Asta l-a preocupat pe Hofstede. Oricum, n-a vorbit nicaieri de superioritatea unei culturi fata de alta, in timp ce CA privilegiaza permanent modelul occidental (o cultura e un efort de adaptare a omului la probl pe care i le pune lumea lui, adica natura), teoria lui e mai curand un instrument de intelegere/rezolvare a diferentelor/conflictelor decat un program de aculturatie sociala/organizationala, oricum aculturatia l-a interesat doar in masura in care comunicarea/cooperarea interculturala devin reciproc eficiente. Nimic altceva. Cartea lui Hofstede se poate aborda fara introd lui CA

  2. Avand in vedere ca CA a lucrat mai mult pe multinationale se pune intrebarea care e cultura gazda acolo? 🙂 Evident ca nu e aceeasi cultura ca la stat dar oricum ma bucur sa vad ca, daca exista dorinta, bibliotecile pot invata nu numai din teorii dar si din experiente deja existene in tara.

    Daca suntem mai multi interesati de citit cartea lui Hofstede ma gandeam ca ar merita sa o discutam aici si sa vedem cum se poate aplica in bibliotecile noastre. Poate chiar sa incepem un club de carte si aceasta sa fie cartea lunii ianuarie pe Prolibro? Eu una o sa-mi fac rost de carte si pana in ianuarie chiar vreau sa o citesc. Mai sunt amatori?

  3. Ca sa fie limpede, Hofstede a dezvoltat cateva pachete conceptuale pur tehnice. Miza lui e sunt diferentele, comunicarea etc dintre culturi, nu de a privilegia un model cultural fata de altul nici macar in termeni manageriali. Si C Alexandru si altii care scriu pe contributors n-au inteles asta. Vor fi dezamagiti: Hofstede nu e un program de aculturatie nici macar manageriala, mai curand un instrument de intelegere si comunicare cand acolo diferentele sunt acute si problematice.
    Altminteri in biblitoeci Hofstede nu poate fi aplicat, poate doar in parteneriatele complexe si lungi dintre diferite biblioteci. Aveti nu stiu ce cu nu stiu care biblioteci din Norvegia? Perfect. Ca sa nu va treziti luati prin surprindere de modul in care se comporta colegii dvs (si vice versa), aveti in Hofstede un instrument care va permite sa le/va descifrati comportamentul si evident sa faceti ceva. Hofstede e bun la asa ceva.
    Nu trebuie omis ca in schema cultura-natura, Hofstede e de partea culturii. Cultura e un soi de inteligenta colectiva preocupata de probl pe care i le ridica natura (sau omul si nevoile lui in contextul socio-istoric si geonatural in care traieste). De-asta raspunsurile pe care i le furnizeaza ea naturii sunt atat de diferite regional etc. Statele nationale au produs mai multa omogenizare, dar inca se vad diferentele dintre de ex managementul autohton si managementul german.
    Daca ajuta, in textul asta e un paragraf micut despre el, n-am timp de altceva acum. Ar trebui cineva sa se gandeasca oricum sa-i expuna intreaga teorie, apoi trebuie vazut ce se poate face cu ea.
    http://www.revista22.ro/euroscepticisme-romnesti-10853.html

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *