Despre E-cărți în bibliotecă via Twitter

February 25, 2013 in Biblioteci americane, Biblioteci europene, Biblioteci romanesti, Carti, CILIP, Conferinta 2013, EBLIDA, ebook, IFLA

Joi 21 februarie a avut loc la Londra un seminar organizat de IFLA și CILIP pe tema: E-cărțile în bibliotecă: o problemă globală de supraviețuire. Am aflat de această întâlnire de pe Twitter, acolo unde cei care au participat la seminar, au postat informații în direct. Cum subiectul mi se pare interesant și actual, am să încerc mai jos să trec în revistă principalele informațiile împărtășite sub formă de mesaje scurte de colegii noștri de breaslă. Pentru cei care doriți, lista completă de mesaje o găsiți pe #IFLAebooks și programul întâlnirii  aici .

Gerald Leitner (IFLA):
– bibliotecile își pierd drepturile fără ecărți; editurile ajung să decidă ce pot bibliotecile să ofere publicului
– E-împumutul trebuie rezolvat prin acorduri de licențiere nu doar prin cumpărarea accesului pentru o singură utilizare
– IFLA se preocupă serios de aceste probleme și vrea să coopereze în acest sens cu asociațiile bibliotecilor membre
– cercetări, studii și multe altele despre e-împrumut găsiți pe pagina dedicată www.ifla.org/e-lending
– document al IFLA despre împrumutul ecărților în biblioteci îl găsiți în Principii ale eîmprumutului pentru biblioteci
– IFLA vrea să adune, să sintetizeze și să ofere informații despre eîmprumut: care e situația în țara voastră?

Phil Bradley ținând prezentarea în locul lui Nick Stopforth (CILIP):
– bibliotecile sunt obișnuite cu schimbarea însă editurile se confruntă cu foarte multă incertitudine. Putem face parteneriate cu ei?
– Cum putem trece peste conflicte și să realizăm parteneriate astfel încât să ne susținem publicul în utilizarea tehnologiei?
– Despre problemele pe care bibliotecile le au cu ecartea citiți mai multe aici: Știați că mai mult de 85% din ecărți nu sunt disponibile în biblioteci?

Michael Dowling (ALA):
– am putea ruga editurile să ajute la finanțarea cercetărilor despre piața de cărți electronice? Așa am putea înțelege mai bine această piață
– 87% din bibliotecile din SUA oferă ecărți; 3% din bugetul bibliotecilor este folosi pentru achiziționarea lor
– un studiu Pew arată că majoritatea publicului nu știe ce ecărți se găsesc la bibliotecă; o problemă similară cu cea a necunoașterii bazelor de date oferite de biblioteci
– statisticile din Colorado arată că bibliotecile (atunci când pot cumpăra ecărți) plătesc aprox. de 6.5 ori mai mult pe ele decât publicul larg

Chloe Vicente (Chile):
– decalajul digital este mare în America De Sud și există întârzieri când vorbim de acoperire și de acces la internet; conexiunile mobile sunt într-o creștere înceată -> accesul la ecărți este deci îngreunat
– există exemple în care editurile sunt partneri strategici în proiecte cu ecărți în biblioteci

Yasuyo Inoue (Japonia):
– Japonia așteaptă ca bibliotecile din State și Europa să adopte modele de utilizare a ecărților
– bibliotecile nu colecționează manga său e-manga (deși sunt populare)
– majoritatea ecărților în Japonia sunt e-Manga (benzi desenate cu specific japonez) dar bibliotecile nu le cumpără
– majoritatea e-cărților sunt citite pe telefoane smartphone care sunt folosite mai mult de tineri
– limitări impuse și de costul ecărților, numărul limitat de vendori
– 12 (!!!) biblioteci publice din Japonia oferă servicii de eîmprumut
– scrisul în japoneză este pe verticală și readerele nu pot deocamdată să redea bine astfel de texte

Maisela Eddy Maepa (Africa de Sud):
– situația ecărților în Africa de Sud: foarte puține informații; e nevoie de cercetări și analize pentru a obține informații; ecărțile sunt încă un concept abstract
– budgetul pentru ecărți e practic 0. Editorii sunt preocupați de piraterie nu de oportunitățile pe care le oferă biblioteca
– în 2012 a fost lansat primul magazin de ecărți în Kenia
– tehnologia încetinește accesul, la fel și barierele impuse de diferitele limbi utilizate pe continent
– Africa de Sud are cea mai promițătoare piață pentru ecărți
– se poate ca utilizarea de ecărți să crească în țările africane dacă sunt împrumutate pe telefoane smartphone.

Fiona Bradley (Australia):
Overdrive e agregatorul principal de ecărți. Cumpărarea ecărților o practică destul de comună, mai ales în școli.
– bibliotecarii austrlieni sunt procupați de lipsa conținutului local în format de ecarte, de problemele legate confidențialitate în procesul de eîmprumut și de prețurile schimbătoare
– Consiliul pentru Colaborare în Industria Cărții din Australia susține un dialog între cei din industria de carte și guvern pentru a susține piața de ecărți
– situația ecărților în Noua Zeelandă este similară cu cea din Australia, nu au drepturi de împrumut pentru ecărți
– Bibliotecile Naționale din Noua Zeelandă și Singapore conduc discuțiile dintre edituri, autori și biblioteci pe această temă

Klaus Peter Bottinger (EBLIDA):
– nu există statistici la nivel european despre piața de ecărți
– taxele pentru ecărți: în Danemarca sunt aceleași ca pentru cărți; Austria nu oferă reduceri la taxe dar Spania are aceste reduceri pentru ecărți
– 60% din ecărți sunt descărcate ilegal dar nu prin serviciile bibliotecilor. Cu toate astea Federația Europeană a Editurilor nu vrea să aibă un dialog cu bibliotecile.

Discuția “informația vrea să fie liberă, informația vrea să fie scumpă”: cum balansăm această realitate? Concluzia e că există multe modele prin care se poate dezvolta piață ecărților și eîmprumutul însă trebuie găsit un model pentru protejarea drepturilor de autor care să protejeze și interesul public.

Despre Campanii Naționale
Niclas Lindberg(Suedia)
– acum 70% din titlurile ecărților de pe piață sunt disponibile în biblioteci. Dar editurile nu au fost interesate să discute cu bibliotecile despre misiunea lor în servirea publicului.
– bibliotecile erau considerate pirați legali de către Asociația Editurilor Suedeze; de aceea discuțiile cu editurile nu au putut să se desfășoare așa că bibliotecile au pregătit o campanie publicitară prin care să-i forțeze să reînceapă discuțiile.
Salută-l pe noul tău bibliotecar– campanie în care bibliotecarul e înlocuit de un om de afaceri – a suparat editorii
– campania a dus la o scădere în susținerea editurilor; uneori oamenii trebuie supărați și situația trebuie să devină tensionată ca să obținem rezultate;
– interesul actul se îndreaptă spre cum se poate crea o bibliotecă națională suedeză de ecărți

Michael Dowling (ALA)
– În SUA se încearcă păstrarea bunei relații cu editorii dar unele grupuri din cadrul asociației sunt foarte nemulțumite
– despre proiectele ALA de transformare a bibliotecilor pentru ca acestea să ofere și ecărți și conținut digital aici
– o campanie posibilă susținută de ALA: promovarea unei ecărți în toate bibliotecile pentru a vedea cum/dacă sunt afectate vânzările
– se începe lucrul cu ecărți și în bibliotecile școlare.

Vincent Bonnet (EBLIDA)
– campanie europeană E-cărți în Biblioteci

Phil Bradley (CILIP)
– Document pregătit de CILIP EÎmprumutul în biblioteci – cerem probe
– Bibliotecile sunt responsabile pentru a controla și a promova mesaje cheie despre rolul si misiunea bibliotecilor
– “eîmprumutul se bazează în esență pe același model ca împrumutul clasic”

Toate bibliotecile publice din Damenarca oferă ecărți. 130mii de utilizatori unici. Bibliotecile și editorii lucrează împreună.
Bibliotecile din lumea largă se confruntă uneori cu aceleași probleme: varietatea de titluri disponibile, vendori/platforme disponibile, costuri, licențe/drepturi de autor.

Mulțumesc pentru informațiile foarte interesante surselor (utilizatorilor Twitter)  @anniemauger, @CILIPinWales, @davidclover, @Fiona_Bradley, @GPSalmeron, @IFLADPA, @janholmquist, @Philbradley, @RachelVanRiel.

 

0 responses to Despre E-cărți în bibliotecă via Twitter

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *