Cum, cât și de către cine sunt utilizate site-urile bibliotecilor publice?

April 11, 2014 in Biblioteci publice, Practici bune, Prezenta online, Publicul, Site, Utilizatori

Dragi colegi, profit (ca de fiecare dată) de Prolibro ca să mă informez și să învăț din experiențele voastre, fie ele bune sau proaste.

Așa că fără a mai amâna conținutul, vă spun următoarele: cochetez cu ideea de a schimba cu totul site-ul Bibliotecii Metropolitane București. Însă mi-aș dori să văd câteva exemple bune din țară și să aud despre experiențele voastre în procesul acesta de construcție / reconstrucuție a prezenței online a bibliotecii.

Pe lângă asta, aș vrea să știu cum stați la vizite, vizitatori și alte măsurabile ale site-ului. Nu vă întreb fără să arăt la rându-mi cum stăm noi, așa că aveți aici raportul de utilizare pe 2014. Analytics www.bibliotecametropolitana.ro Audience Overview 20140104-20140404

Stăm bine, stăm rău?

Vă mulțumesc tuturor pentru efortul pe care-l veti face să-mi răspundeți. Știu sigur că vom învăța câte ceva de la voi.

11 responses to Cum, cât și de către cine sunt utilizate site-urile bibliotecilor publice?

  1. In primul rand nu trebuie facut un site mai rau decat cel vechi, cum a fost la BCU. Si de ce vreti sa-l schimbati “cu totul”? Trebuie sa aveti un raspuns f bun la aceasta intrebare pentru ca e vorba sa investiti resurse si sa va riscati cu o schimbare radicala care poate sa prinda sau nu (utilizatorii sunt conservatori si lenesi, nu vor sa le schimbi culorile si sa nu-si mai gaseasca informatiile unde erau obisnuiti, etc). Apoi poate reganditi structura si orientarea catre cititori ( eu daca sunt cititor ma astept sa gasesc altceva la informatii practice dacat parteneriatele bibliotecii la care se ajunge prin doua pagini intermediare si care pt mine nu au nimic practic). Sa-i dati viata, sa creati o comunitate: un blog de lectura ( sau macar selectii de lectura, cu tinta, pt adolescenti, de ex.), altul de muzica, altul al indragostitilor de Bucuresti si altele asa. Modulul de imagini de pe pagina principala e obositor si ocupa un spatiu pretios. Asta e ce pot sa spun repede fara o analiza completa doar pt a sparge gheata si a-i invita pe ceilalti sa comenteze.

  2. Multumesc Marin!
    Ai ochit bine, asa ca o sa-ti spun de ce vreau eu sa-l schimbam: pentru ca s-a folosit un model (de structura, de functionalitati, de organizare a informatiei, chiar si de design) care nu se potriveste cu o biblioteca publica. Ghici care a fost modelul 🙂
    A rezultat o structura greoaie (daca eu nu ma pot orienta in categorii si trebuie mereu sa apelez la harta site-ului, ma intreb cum or ajunge la informatie utilizatorii nebibliotecari), dificil de intretinut (bibliotecarii care se ocupa de improspatarea site-ului nu au acces la un modul de management al continutului, nici macar pentru sectiunile de evenimente, cele asa-zis dinamice, deci trebuie sa apeleze mereu la firma care face mentenanta – e greoi si dureaza mult).
    Pe langa cele de sus despre care eu cred ca sunt foarte importante vin si alte problemute mai mici: de pozitionare, de ton al comunicarii. Eu il vad ca pe un site care “justifica”, nu prezinta si explica unui public eterogen. Nici nu cred ca s-a pus problema de angajare a acestui public, de interactiune, de co-creere de continut etc.
    De asta apelez la colegii care au trecut deja prin proces, ca sa inteleg cum si-au consultat publicurile tinta, cum au decis pe functionalitati, cum si-au gestionat procesul cu totul. Si, eventual, cat i-a costat (in timp, in oameni, in bani).
    Si pot sa te linistesc, nu vom face un site pe googlesites 🙂
    Multumesc inca o data si astept sfaturi. Va rog sa nu ma ocoliti!

    • Eu o sa scriu de pe pozitia utilizatorului de la distanta al Bibliotecii Metropolitane, dna Ripeanu, mai exact de mare “consumator” de Dacoromanica. Dintre accesarile si descarcarile pe care le prezentati, citeva sute sint ale mele. Am fost foarte fericita de nenumarate ori cind am gasit si am putut descarca imediat lucrari de istorie, de acasa, stind in pat cu laptopul in brate :)). Si sint in suferinta acum, cind nu mai pot face asta. De aceea, rugamintea mea este in acest sens: indiferent ce faceti cu site-ul, VA ROG, la sfirsirul operatiunii, dati-(NE) Dacoromanica inapoi.

      • Domna Chiaburu, Biblioteca Digitala a Bucurestilor (fosta DacoRomanica) este si va fi in continuare disponibila la http://digibuc.ro/.
        Este un site de sine statator care nu va fi influentat negativ de schimbarile ce vor fi la http://www.bibmet.ro. Poate doar sa fie ceva mai bine pus in valoare, ma gandesc eu…

  3. Aveti dreptate, fireste, numai ca atunci cind caut ceva, mi se raspunde: “System is inaccessible. Please contact your system administrator”.

    Iar zilele trecute, faceam cautare, obtineam rezultate, dar documentele nu se mai deschideau – vizualizam doar fisa de catalog, nu si full-textul.

    • Multumesc ca mi-ati semnalat neregulile. Voi cere explicatii echipei care se ocupa de platforma digibuc. Pana atunci tare as vrea sa revenim cu discutia catre site-ul bibmet.ro, caci acela este cel pentru care am deschis-o.

    • Iata raspunsul de la specialisti:
      “Buna ziua,

      Nu exista in prezent probleme de functionalitate in privinta Bibliotecii digitale. Continutul poate fi accesat ca si pana acum, iar documentele pot fi salvate indiferent de browser-ul folosit.

      Mesajul “System is inaccessible. Please contact your system administrator.” apare afisat de ori ce cate ori este depasit numarul de licente online pe care le avem (30 useri simultan)

      Dna Chiaburu spune ca “uneori avea acces doar la metadate si nu la full-text” – dar mesajul dansei ofera prea putine date concrete. in timpul zilei se executa de mai multe ori indexari si pentru cateva minute sunt posibile anumite intarzieri.”

      Deci, perseverati – noi intre timp analizam ce posibilitati de extindere a numarului de licente avem.

  4. 1. as introduce pe prima pagina o casuta de cautare direct in OPAC.
    2. de multe ori am observat ca pentru a ajunge la informatii trebuie 3-4-5 click-uri – dintre care vreo 2 sunt total inutile. Spre ex, ca sa ajung la “publicatii stiintifice romanesti” (http://bibmet.ro/detalii-articol.aspx?artId=880&catId=383&c=2) trebuie sa fac urmatorii pasi – periodice si baze de date>resurse digitale cu acces liber>publicaţii stiintifice romanesti>mai mult si abia apoi ajung unde imi doresc. Ca sa nu mai zic ca poate un alt utilizator se va gandi se caute periodice doar la rubrica periodice (e imediat cum intri in “periodice si baze de date” si ar rata, astfel, aceste resurse.
    3. Informatia despre cum sa iti faci permis la biblioteca mi se pare ca ar fi normal sa fie mai usor de gasit. Poate pe prima pagina chiar, la un click distanta. Acum trebuie sa intri la “Servicii pentru utlizatori” apoi la rubrica “Imprumut la domiciuliu” (cred ca ar fi bine sa existe o rubrica clar numita “Permise” sau ceva de genul pentru ca nu stiu cati utilizatori pot ghici ca sub rubrica “Imprumut la domiciliu” se afla datele despre permise. Poate o fi si alte cale de a ajunge la aceasta informatie dar eu doar asa am gasit.
    4. la rubrica “evenimente culturale” gasim televiziunea Kartier. Eu m-as astepta sa gasesc acolo informatii doar despre evenimente. Televiziunea poate fi pusa altundeva.
    Promit sa revin cu mai multe observatii!

    • Multumesc Mihai pentru feedback. Recunosc, e propria mea slabiciune ca nu am fost clara in ceea ce astept de la prolibristi, asa ca reiau: as vrea sa capat in primul rand informatii de la biblioteci care au trecut prin procesul de regandire a prezentei web si abia secundar feedback pe ceea ce exista.
      Ma intereseaza cat timp a durat, cum si-au consultat “clientii”, ce metode au folosit, ce capcane sa evit etc.
      Si daca tot am capatat informatii (pe alte canale, e adevarat) despre subiect, profit de ocazie sa-i multumesc Mihaelei Voinicu de la BJ Arges care mi-a spus cam urmatoarele:
      La BJ Arges implementarea noului site a durat cu totul 6 luni, site-ul fiind creat chiar de ea pe o macheta wordpress. Pentru documentare a studiat site-uri din tara si din afara.
      A pritocit cu mare atentie statisticile de accesare ale site-ului lor anterior ca sa vada ce continuturi erau populare si utile: bineinteles a iesti in frunte catalogul, informatie despre cum sa-ti faci permis, programul bibliotecii. Nepopulara a iesit partea extinsa de istoric al bibliotecii.
      Dupa ce au stabilit categoriile de informatii si continuturile, au realizat propriu-zis site-ul si l-au asezat pe un domeniu nepublic, unde 7 colegi bibliotecari l-au tot testat, rugati fiind sa-l priveasca cu ochi de utilizator.

      Cam asta e povestea de la B. J. Arges, care e dupa stiinta mea prima biblioteca judeteana care a scos un site cu versiune de mobile (care, apropos, e un plugin de wordpress, deci la indemana oricui).

      Tare as vrea sa mai aflu si alte pareri, nu despre site-urile noastre actuale neaparat ci despre experientele altora cu site-urile lor.

      Multumax!

  5. Buna ziua,
    Si eu va rog frumos ca, indiferent de schimbarile pe care le decideti, sa lasati dispoinibila varianta online a revistei Biblioteca Bucurestilor. Este o resursa informationala valoroasa. Pacat ca nu a mai fost actualizata din 2012!
    Mi-as permite sa remarc ca, anumite puncte de meniu de pe site-ul Bibliotecii Metropolitane nu sunt prea inspirat denumite, iar informatia se cauta greoi. O remodelare a site-ului mi s-ar parea si mie utila.
    Cu stima,
    O cititoare

  6. DE CE nu mai exista denumirea DACO¬¬ROMANICA si apare o denumire anosta, banala BIBLIOTECA DIGITALA A … BUCURESTILOR ?
    Chiar se continua proiectul DACOROMANICA impreuna cu Biblioteca Academiei, asa cum era el sau nu ?

    Si in Dilema, nr. 523, din 20-26 februarie 2014 este o intrebare adresata Ancai Cristina Rapeanu, director al BMB, legata de DACOROMANICA.

    Cum am mai scris si prin alte parti DE CE si PE CINE a deranjat denumirea DACOROMANICA ?

    Pentru ca era o denumire atat de inspirata.

    Pe pagina BMB – DACOROMANICA (eu tot asa o sa-i spun), la Legaturi utile apare denumirea BNFrance : Gallica – Bibliotheque Numerique. Ce ar fi sa le sugeram francezilor sa indeparteze denumirea Gallica si sa ramana doar Bibliotheque Numerique de Paris ?

    Chiar nu va inteleg si cred ca sunt multi care gandesc la fel, dar, obisnuit, tac.
    DE CE aceasta schimbare de nume din moment ce – ni se spune – operatiunea continua ?

    DACOROMANICA este o realizare incontestabila in BMB.
    Schimband numele, anulam realizarea ?
    Chiar daca a fost facuta de ALTCINEVA, este tot o realizare a BMB.

    Pentru orice realizari, chiar ale celor dinaintea noastra, tot realizari se cheama, tot ale institutiei sunt.
    Antipatia personala sau altceva NU trebuie sa aiba loc, fiind vorba de chestiuni de cultura si NATIONALE, mai ales.

    Sa nu se vada schimbarea degeaba a denumirii DACOROMANICA ?

    Acum cineva scrie si de varianta on line a revistei Biblioteca Bucurestilor neactualizata din 2012.
    Intamplator si ea ?

    Vali Constantinescu

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *