Orarul bibliotecilor se schimbă! Așa, și?

November 4, 2014 in Anunt, Biblioteca Metropolitana, Biblioteca Nationala, Biblioteci publice, campanie promovare, programe

Probabil deloc surprinzător, cam toate discuțiile pe care le am în ultimul timp gravitează în jurul bibliotecilor: ce sunt,  ce fac, de ce sunt utile societății. Încercările mele de a convinge că în biblioteci chiar se întâmplă lucruri, nu doar frumoase dar mai ales necesare și de ajutor dezvoltării diferitelor categorii de utilizatori, se lovesc mereu de un zid: zidul bibliotecilor închise. După ce reușesc să conving că la bibliotecă avem servicii și evenimente de interes, urmează reacția firească: “Excelent! Și când faceți asta?” Răspunsurile pe care le puteam da până de curând în cazul Bibliotecii Naționale: “în timpul săptămânii până la ora 6” sau “niciodată în weekend” erau, firesc, nemulțumitoare.

Majoritatea oamenilor au puțin timp liber și pentru acest timp liber se duce o luptă grea. Puține biblioteci din țară pot să se laude că au câștigat această luptă pentru o parte din membrii comunității lor. Până de curând, în București, oferta de biblioteci deschise publicului larg până târziu sau la sfârșit de săptămână era foarte slabă. De curând însă au avut loc câteva schimbări atât la Biblioteca Metropolitană cât și la Biblioteca Națională.

În caz că nu știați deja, 13 biblioteci de cartier (din cele 33 aflate in rețeaua Bibliotecii Metropolitane București) au din 15 septembrie program prelungit de la 08:00 la 20:00, de marți până vineri iar sâmbătă și luni au program de la 10:00 la 18:00.

Cele 13 filiale cu orar prelungit sunt:

  • Sectorul 1: Mihail Sadoveanu (sediul central) – Str. Tache Ionescu nr.4, tel 021 316.83.01; Dimitrie Bolintineanu – Bd. Bucurestii Noi, 105, tel 021 539.65.17; Ion Creanga – Str. Christian Tell, 10, tel 021.539.65.47; Marin Preda – Str. Stirbei Voda, 168, tel 021.539.65.18; Ioan Slavici – Str. Radu Beller, 26, tel 021.539.65.06;
  • Sectorul 2: Lucian Blaga – Şos. Mihai Bravu 116, tel 021 539.65.08; Mediateca George Enescu – Sos. Mihai Bravu, 4, tel 021 539.65.38;
  • Sectorul 3: B.P. Hasdeu – Str. Traian, 2, tel 021 539.65.23; Emil Garleanu – Bd. O. Goga, 6, tel 021 539.65.22; Liviu Rebreanu – Bd. L. Patrascanu, 13, tel 021 539.65.27;
  • Sectorul 4: George Cosbuc – Str. Radului, 40, tel 021 539.65.30;
  • Sectorul 5: I.L. Caragiale – Str. Gura Lotrului, 9, tel 021 539.65.50;
  • Sectorul 6: George Toparceanu – Str. Veteranilor, 6, tel 021 539.65.13.

programul nou al bibliotecii nationale: La cererea cititorilor, Biblioteca Națională își schimbă programul-ncepând cu data de 3 noiembrie 2014, programul bibliotecii este următorul:Săli de lectură: Luni, miercuri, vineri : 10.00 – 18.00, Marţi, joi: 12.00 – 20.00.Accesul cititorilor în bibliotecă: Luni, miercuri, vineri: 08.00 – 18.00,Marţi, joi: 08.00 – 20.00 La Biblioteca Națională, cele mai dese cereri pe care le primim de la cititori sunt cele legate de prelungirea programului atât în spațiile deschise cât și în sălile de lectură. Soluția pe care o propunem acum este una temporară prin care încercăm, cu același număr de bibliotecari, să deservim publicul într-un orar mai accesibil și celor cu un program încărcat. Soluția nu este cea mai fericită deoarece, spre deosebire de Biblioteca Metropolitană noi nu ne prelungim programul și nu reușim să deschidem la sfârșit de săptămână.

Eu văd ambele schimbări de orar ca pe niste măsuri necesare.(Așa, și?) Sunt însă măsuri care s-au lăsat cam mult așteptate și aici apar unele probleme. În această lungă așteptare, atât bibliotecarii cât și cititorii și-au format proaste obișnuințe. De exemplu, bibliotecarii au ajuns să credă că programul de lucru până la 4/5/6 e un drept al lor și cititorii au renunțat să mai spere că bibliotecile pot să fie deschise până mai târziu.

Orice încercare de a schimba aceste “tradiții” va fi un efort de durată, care va trebui susținut permanent din bibliotecă. Nu e suficient să deschidem porțile, e nevoie ca cei de după “ziduri” să își dorească să fie vizitați, să fie vii în comunitățile lor, să țină bibliotecile deschise. Publicul care vrea să își petreacă timpul liber (acela puțin) investind în propria educare și creștere venind la bibliotecă există, trebuie numai să i se facă o ofertă rezonabilă.

Dacă aveți o experiență mai de durată în implementarea unor astfel de schimbări, eu una aștept cu interes să ne împărtășiți din experiența voastră.

16 responses to Orarul bibliotecilor se schimbă! Așa, și?

  1. Felicitari! In felul asta nu vom mai fi ultimii care parasesc incinta 🙂 Sa vina utilizatorii!

  2. Proastele obisnuinte pot avea “invat si dezvat”, la fel ca si bunele obisnuinte, atat la utilizatori cat si la bibliotecari. Importante sunt conditiile care li se ofera, precum si o sustinuta publicizare a noilor orarii pentru salile de lectura si pentru alte servicii folosind media (presa, televiziunea, radio etc.), spatiile expozitive de la universitati, alte biblioteci, institute de cercetare, institutii culturale si stiintifice, licee si altele. In privinta programelor de deschidere, imi amintesc ca la BCS (anii ’60) orarul era de la 8 la 20 de Luni pana Simbata, iar Duminica de dimineata pana la 14. Am vizitat siturile actuale ale catorva biblioteci nationale: BNFrance 9h à 19h, dimanche 13h à 19h; Biblioteca nazionale centrale di Roma dal lunedì al venerdì dalle 8,30 alle 19,00 e il sabato dalle 8,30 alle 13,30; Biblioteca nazionale centrale di Firenze dal lunedì al venerdì dalle 8,15 alle 19; il sabato dalle 8,15 alle 13,30; Deutsche National-Bibliothek:Monday – Friday 9:00 – 22:00; Saturday 10:00 – 18:00; Biblioteca Nacional de Espana: de lunes a viernes, de 9:00 a 21:00 h., sábados, de 09:00 a 14:00 h.
    Iubitorii de lectura si studiosii de variate categorii nu pot fi decat fericiti, foarte fericiti de o asemenea oportunitate. Iar BNR va fi ceea ce merita sa fie.

    • Hmmm…
      Nimic nou pe frontul de …Est, că Bucureştiul e mai la Răsărit de Valcea 🙂
      Modesta mea experienţă în “încercări” de acest fel însumează vreo 12 ani. Din 2002 le tot explic colegilor bibliotecari din judeţ şi primarilor/ managerilor ceea ce detaliezi foarte bine mai sus.
      Adaptarea programului de funcţionare a bibliotecii la nevoile utilizatorilor care sunt mai puţin încorsetaţi doar seara şi/ sau în week-end-uri se impune ca necesitate absolută; este condamnabil comportamentul bibliotecarilor care „luptă” pentru un orar de funcţionare 8.00-16.00 (pentru public: 9.00-16.00), iar în această situaţie ajungem, „firesc”, să nu ne mai mirăm prea tare când primari sau manageri de bibliotecă neavizaţi hotărăsc din pix aşa programe de funcţionare.

      Bibliotecarii care înţeleg acest deziderat au de dus o bătălie parcă fără sfârşit cu autorităţile finanţatoare (administraţiile locale) sau cu managementul propriilor instituţii (în cazul bibliotecilor cu personalitate juridică).
      Când bibliotecarii „cresc” într-atât încât conştientizează importanţa funcţionării bibliotecii astfel încât măcar într-una din cele 7 zile (o sută şi ceva de ore, exeptând nopţile) ale săptămânii oricine să poată avea acces la serviciile bibliotecii, şi se mai obţine şi acordul (uneori “îngăduinţa”) unui orar diferit de funcţionărescul 8.00-16.00, intervin alte probleme. De ex., în timpul sezonului rece, bibliotecile branşate la centralele de încălzire ale primăriilor, şcolilor etc. nu pot funcţiona din motive obiective (o centrală de nu ştiu câţi kw nu este menţinută în funcţiune pentru a încălzi unul-două calorifere din bibliotecă). Avem astfel de cazuri în Vâlcea, unde orarul Luni: 12.00-16.00; Marti, Miercuri, Vineri: 8.00-16.00; Joi: zi libera; Sambata: 8.00-12.00 progr. biblioteca; 12.00-16.00 teren; Duminica: 8.00-12.00 este abandonat de când începe frigul, până în primăvară.

      Este interesant de constatat şi de ştiut că „solo librarian” din biblioteci comunale şi mic urbane înţeleg, pot şi vor să-şi ofere serviciile către public inclusiv seara şi/sau sâmbăta/duminica, în timp ce bibliotecari care lucrează, câte doi-trei, în secţii/ filiale de biblioteci mari se consideră “abuzaţi” de “afrontul” (propunerea) de a-şi adapta orarul la nevoile publicului. Am mai multe exemple şi într-un sens şi în celălalt şi îi privesc ”cu alţi ochi” pe bibliotecarii care măcar o după-amiază din săptămână şi/sau sâmbăta/duminica deschid biblioteca… „sufăr” când bune intenţii în acest sens, ale unor bibliotecari, se lovesc precum de zid de atitudini de primar care nu şi-ar avea locul în fruntea administratiei locale.

      Da, este adevărat, din nefericire: publicul nostru s-a obişnuit – ca şi bibliotecarii – cu „normalitatea” ca bibliotecile să fie închise după-amiaza şi sâmbăta-duminica; paradoxal parcă pe utilizatori nu-i prejudiciază cu nimic faptul că biblioteca este închisă când ar trebui să le fie la dispoziţie. Cum am mai scris, e ca în cazul libertăţilor fundamentale oprimate în societăţile anacronice: drepturile nu îţi lipsesc, dacă nu ştii că pot exista.

      Cele de mai sus – foarte binevenită tema de discuţie, Claudia – împreună cu incapacitatea bibliotecarului/ managerului/ autorităţii finanţatoare de a înţelege că Biblioteca publică trebuie ofere în mod curent, în “pachetul de bază”, acces la Internet (comunicare la distanţă), servicii de multiplicare, scanare etc. sunt adevărate pietre de moară care ne atârnă de picioare…
      Cu răbdare şi metodă, lucrurile de mai sus trebuie explicate tututor celor în măsură să schimbe această stare de lucruri nefirească. Oamenilor le trebuie spus si trebuie să conştientizăm toţi că sfârşitul nu-i aici, în extinderea programului de lucru cu publicul 🙂

      PS: la noi, la Biblioteca Judeţeană Vâlcea, de foarte mulţi ani, cele mai multe secţii au program pentru public de luni până vineri de la 9.00 la 20.00 (iarna de la 9.00 la 19.00), iar sâmbăta de la 9.00 la 13.00. Dar se poate şi mai bine. :mrgreen:

  3. Nu am precizat un lucru foarte important:
    Consider că bibliotecarii care lucrează 4 ore sâmbăta/ duminica sunt pe deplin îndeptăţiţi să primească în compensaţie o zi liberă în cursul săptămânilor următoare, mai ales că legislaţia nu mai permite remunerarea dublă, cum era odată. Mai mult sau mai puţin oficial şi în bună armonie cu colegii de secţie/filială de bibliotecă (unde este cazul), se pot găsi, de asemenea, diverse alte forme de motivare (activitate în teren etc.), numai voinţă să fie…

  4. Cred ca acest text al meu era un fel de numaratoare inversa…stiam ca urmeaza valea plangerii in biblioteca. Oh, well..

    • Păi Valea Plângerii nu a început când ai deschis topicul?
      Plus că ea a existat, ancestral, în Bucureşti (nu ştiu pe ce parte avea peron 🙂 ):
      “Ce m-a surprins însă nu sunt aceste lucruri, despre care am mai scris, de altfel, ci descoperirea că Valea Plângerii era un loc din sudul Bucureştilor. Se afla nu departe de dugheana frizerului Ispirescu-tatăl, (“palatul tatălui său”) şi nu departe de Cimitirul Bellu, adică de fieful morţii spre care se îndreaptă până la urmă Făt-Frumos. Tatăl lui Petre Ispirescu avea prăvălia pe Calea Văcăreşti. Am dat peste acest nume, Valea Plângerii, în documen­te de pe la sfârşitul secolului 19, dar locul situat în partea din spate a cimitirului a dăinuit până prin 1965, când a devenit o parte din Parcul Tineretului.” (sursa)

  5. As vrea sa prezint cateva moduri (informale) de a rezolva astfel de situatii.
    Cele doua biblioteci nationale din Italia – Roma si Firenze, se confrunta cu problemele legate de criza economica, mai concret cu reducerile de personal si de fonduri pentru cresterea colectiilor si alte servicii, printre care si orarele de deschidere. Nimic nou, chiar si pe frontul de Vest…(in Statele Unite se inchid si biblioteci, la fel ca si in alte tari). Am remarcat ca cele 2 biblioteci nationale incearca sa rezolve, macar in parte, dificultatile, in cazul discutiei de fata, cu o rotatie partiala si temporara a personalului din back-office (catalogare, clasificare, achizitie, schimb etc.) in front-office (servirea colectiilor in salile de lectura, reference, imprumut), astfel incat utilizatorii sa poata fi satisfacuti in orele de functionare, in pofida numarului limitat de bibliotecari.
    Am mai observat ca in bibliotecile publice, unde se practica destul de des procedeul de mai sus, se recurge, in cazuri extreme, si la solicitarea voluntarilor – bibliotecari pensionati, sa ajute cu propria activitate si profesionalism institutia “mama”. Trebuie sa spun ca ei raspund cu drag la astfel de chemari.
    La fel si in bibliotecile universitare si de facultati, unde functioneaza principiul autonomiei.
    Nu zic ca e de dorit sa se inradacineze aceste procedee, caci factorii politici ar putea sa nu mai dea atentia necesara la gravele conditii in care se gasesc institutiile culturale in aceasta perioada. Dar un ajutor care ar putea fi dat personalului din front-office in cazuri de forta majora, la nivel local, cred ca ar putea fi luat in considerare si nu ma indoiesc ca bunele intentii exista. La fel, si bibliotecarii implicati, este sigur ca inteleg necesitatea saltului de calitate de care are absoluta nevoie BNR si ca ar putea gasi modalitati de organizare privata. Cu bunavointa se rezolva multe, la toate nivelele.

  6. Am uitat sa citez cazul bibliotecii metropolitane din Firenze, Biblioteca delle Oblate, (http://www.biblioteche.comune.fi.it/biblioteca_delle_oblate/descrizione) care are un orar de vis: lunedì 14.00-22.00; da martedi a sabato 9.00-24.00.
    Acest orar este suportat in parte (mai ales seara) de catre bibliotecarii voluntari-pensionari, in actualele timpuri grele. Iar utilizatorii sunt mereu prezenti…

  7. Adaug si eu cateva cuvinte pe aceasta tema.

    1. Biblioteca Centrala de Stat – actuala Biblioteca Nationala a Romaniei a avea urmatorul program pana la cutremurul din 1977 : l,m,m, v, s, intre 8.00-22.00 ; joi si duminca 8.00-15.00
    Salile de lectura erau pline, pana apropae de 10 seara, erau cozi mari, de multe ori, incepea asteptarea de la garderoba, apoi se astepta si in fata salii de lectura pentru obtinerea unui loc. Se retineau carti pentru a doua zi, era o stare … (stim, stim, azi e vorba de Internet, carti on-line, etc., etc., toate binefacerile tehnicii, etc., etc., dar am vrut sa descriu un fenomen care a existat si era foarte bun).

    Intrucat cutremurul din 4 martie 1977 a prins multi cititori in salile de lectura, custozii au fost inspaimantati, unii se gandeau la gestiune, altii au fugit – de inteles … o colega s-a aruncat pe geam de la etajul I
    (din fericire a mai fost un acoperis pana la pamant si s-a ales doar cu un picior rupt),
    asa s-a hotarat atunci, dupa 4 martie ’77 reducerea programului la BCS pana la orele 20.00. Pana la revolutia din 1989 programul a fost permanent intre 8.00-15.00.
    Bibliotecarii care lucrau duminica aveau liber joi. Asa se crea un echilibru, doar ca pentru multi bibliotecari, ani de zile aveau doar 2 duminici, iar pentru cele doua duminici lucrate aveai liber in ziua de joi. Cu toate astea, de duminici lipsa din mijlocul familiei nu au fost plangeri niciodata.

    Dupa 1990 s-a mentinut un program asemanator, fara a se lucra duminica. Era Libertate ! Si la … Cultura !
    l,m,m, v, 8.00-20.00 ; joi si sambata 8.00-14.00.
    Apoi, mai ales, dupa 2007, programul pentru utilizatori s-a tot micsorat …

    De cate ori nu am vorbit, am scris despre necesitatea unui program prelungit pentru o biblioteca nationala, despre programul inadecvat al BNaR. Dar, cine sa ma auda ?
    Cu noul sediu, iar am scris si am spus ca nu este normal … si in interviul din 15 iulie 2013 – Cotidianul, „Biblioteca Nationala este ca Rosia Montana … http://www.cotidianul.ro/biblioteca-nationala-este-ca-rosia-montana-si-autostrada-bechtel-218082/
    „ Apoi, vorbind si despre „Avatarurile BNaR … „ din iunie 2014 – Cotidianul, http://www.cotidianul.ro/avatarurile-unei-institutii-nationale-biblioteca-nationala-241088/
    scriam : „Încă un detaliu semnificativ: programul Bibliotecii Naţionale a României pentru utilizatori este foarte scurt, neadecvat, de 8 ore pe zi, 10 – 18h. Sâmbătă şi duminică e închis! Toate bibliotecile din ţară şi din lume au program şi sâmbăta, unele chiar şi duminica. În Vietnam, de exemplu, Biblioteca Naţională are 2.000 de vizitatori zilnic şi este deschisă continuu, de luni până duminică; multe biblioteci din lume sunt deschise şi noaptea. Şi BCS – actuala BNaR avea program de luni până sâmbătă şi duminica era deschis între 8.00 – 15.00. Consider că şi aceasta, la noi, se înscrie clar în siajul sabotajului educaţiei, învăţământului, culturii”.

    (Venind vorba despre Vietnam mai adaug ca intr-adevar programul BNV este de la 8.00-20.00 zilnic de luni pana duminica inclusiv, cu zeci de computere pe mesele utilizatorilor. Vietnamezii invata cu o furie … Si la ei acasa si prin alte parti.
    Toti elevii vietnamezi (ai caror parinti lucreaza in Romania) din liceele bucurestene „ne iau toate premiile I”. O fosta colega de-a mea, profesoara de limba franceza la un liceu important din Bucuresti mi-a spus ca intr-un an, la clasele IX, X, XI, XII, TOATE PREMIILE I au fost luate de catre elevii vietnamezi. Cu o medie la mare distanta fata de premiul II !

    2. Biblioteca Nationala nu trebuie sa se compare cu BMB, sau sa faca referire la activitatile ei si cele de la BMB.
    Tot respectul pentru oricare biblioteca a tarii, tot respectul pentru realizarile BMB – marca Florin Rotaru, deocamdata, si din dorinta de a auzi de bine si in continuare la BMB, sa speram ca vor fi activitati notabile, nu numai programul prelungit, ceea ce, repet este foarte bine, dar, deocamdata foarte putin, cu o actiune normala.
    (Si iar vin si spun unde este DACOROMANICA de la BMB ? DE CE s-a schimbat denumirea daca si NUMAI denumirea. Ce era rau ca era ? Asta iar imi aminteste de unele revolutii (in China lui Mao) unde „revolutionarii” incercau sa darame statui si monumete fiindca erau ale imparatilor … Au reusit numai sa sparga cateva nasuri, sa scoata ochii …)

    Foarte bun programul intins pe toata ziua la unele filiale ale Bibliotecii Municipale Bucuresti, o biblioteca foarte buna cu toate filialele ei, dar, BMB este mai mult biblioteca elevilor si pensionarilor (si eu o frecventez), mai ales ca are si sectie de imprumut acasa.

    M-am mirat intotdeauna cum de Biblioteca Nationala nu a putut da in zeci de ani sefi – specialisti din propria ograda si a luat de la BMB. Nu e bine, doamnelor, domnilor, nu e bine. Va inchipuiti ce ar zice fostul director Angela Popescu-Bradiceni (director BCS 1955 – decembrie 1989) cu elita ei de specialisti redutabili de la BCS ?
    Chiar trebuie gasite alte similitudini.

    Biblioteca Nationala a Romaniei are alt statut, o paleta larga de utilizatori, publicatii, servicii specifice ei si numai ei ! Aici se pot spune foarte multe.
    BNaR se poate compara/poate face referire la bibliotecile nationale ale lumii, iar din Bucuresti, poate la BCU si Biblioteca Academiei.

    Acolo unde in anii trecuti era o emulatie de invidiat, demna de copiat … care, parca, a disparut … totul e pe cont propriu, iar BNaR ramasa in urma acestora din cauze cunoscute si sigur isi va reveni. Eu sunt prima care o sa recunosc si o sa scriu.

    Program BCU, intotdeauna dupa 1990 a avut un program mult mai larg si mentinut consecvent de luni pana vineri 8.00- 20.00 si sambata 8.00 – 14.00 (BCU – Bucuresti a fost deschisa timp de multi ani si duminica dimineata)
    Chiar si Biblioteca Academiei are un program mai prelungit decat Biblioteca poporului …

    De ce trebuia prelungit programul la BNaR „la cererea cititorilor ?” Ati mai scris asta si pe site.

    Programul utilizatorilor BNaR trebuia sa aiba mai multe ore pe zi, asteptam cat de curand ca Biblioteca Nationala sa aiba program pentru public si sambata dimineata.
    Asa trebuie sa fie la Biblioteca Nationala a Romaniei, pentru binele ei si chiar sa fie ca o pretuire/ apreciere pentru ea insasi … nu pentru ca ne-o cer cititorii.

    3. Lipsa de personal nu trebuie sa fie ca motiv de program atat de scurt pentru o biblioteca nationala. De cand ma stiu ni se vorbea de lipsa de personal si de lipsa de spatiu la BCS – BNaR.
    Uite, ca desi, spatiu suficient de aproape 3 ani, o mare parte din publicatiile BNaR tot pe podea stau …

    Oare, muzeele patriei nu au trecut prin aceeasi criza si reduceri de personal ?
    Programul lor nu s-a schimbat, este acelasi dintotdeauna.

    Despre viata bibliotecilor din SUA si programul lor intins pe toata ziua, chiar si noaptea, ne pot spune multe atat Claudia Serbanuta cat si Hermina Anghelescu.

    Am expus niste idei, nu sunt critici. Numai spre binele BnaR

  8. Material prezentat in 8 noiembrie 2014.
    Pana astazi nu a aparut.
    Motivul ?
    Va rog sa-mi spuneti daca nu corespunde pentru a-l da alta parte.
    Multumesc.

    Vali Constantinescu said on November 8, 2014

    Your comment is awaiting moderation.

    Adaug si eu cateva cuvinte pe aceasta tema.

    1. Biblioteca Centrala de Stat – actuala Biblioteca Nationala a Romaniei a avea urmatorul program pana la cutremurul din 1977 : l,m,m, v, s, intre 8.00-22.00 ; joi si duminca 8.00-15.00
    Salile de lectura erau pline, pana apropae de 10 seara, erau cozi mari, de multe ori, incepea asteptarea de la garderoba, apoi se astepta si in fata salii de lectura pentru obtinerea unui loc. Se retineau carti pentru a doua zi, era o stare … (stim, stim, azi e vorba de Internet, carti on-line, etc., etc., toate binefacerile tehnicii, etc., etc., dar am vrut sa descriu un fenomen care a existat si era foarte bun).

    Intrucat cutremurul din 4 martie 1977 a prins multi cititori in salile de lectura, custozii au fost inspaimantati, unii se gandeau la gestiune, altii au fugit – de inteles … o colega s-a aruncat pe geam de la etajul I
    (din fericire a mai fost un acoperis pana la pamant si s-a ales doar cu un picior rupt),
    asa s-a hotarat atunci, dupa 4 martie ’77 reducerea programului la BCS pana la orele 20.00. Pana la revolutia din 1989 programul a fost permanent intre 8.00-15.00.

    Bibliotecarii care lucrau duminica aveau liber joi. Asa se crea un echilibru, doar ca pentru multi bibliotecari, ani de zile aveau doar 2 duminici, iar pentru cele doua duminici lucrate aveai liber in ziua de joi. Cu toate astea, de duminici lipsa din mijlocul familiei nu au fost plangeri niciodata.

    Dupa 1990 s-a mentinut un program asemanator, fara a se lucra duminica. Era Libertate ! Si la … Cultura !
    l,m,m, v, 8.00-20.00 ; joi si sambata 8.00-14.00.
    Apoi, mai ales, dupa 2007, programul pentru utilizatori s-a tot micsorat …
    De cate ori nu am vorbit, am scris despre necesitatea unui program prelungit pentru o biblioteca nationala, despre programul inadecvat al BNaR. Dar, cine sa ma auda ?

    Cu noul sediu, iar am scris si am spus ca nu este normal … si in interviul din 15 iulie 2013 – Cotidianul, „Biblioteca Nationala este ca Rosia Montana … http://www.cotidianul.ro/biblioteca-nationala-este-ca-rosia-montana-si-autostrada-bechtel-218082/
    „ Apoi, vorbind si despre „Avatarurile BNaR … „ din iunie 2014 – Cotidianul, http://www.cotidianul.ro/avatarurile-unei-institutii-nationale-biblioteca-nationala-241088/
    scriam : „Încă un detaliu semnificativ: programul Bibliotecii Naţionale a României pentru utilizatori este foarte scurt, neadecvat, de 8 ore pe zi, 10 – 18h. Sâmbătă şi duminică e închis! Toate bibliotecile din ţară şi din lume au program şi sâmbăta, unele chiar şi duminica. În Vietnam, de exemplu, Biblioteca Naţională are 2.000 de vizitatori zilnic şi este deschisă continuu, de luni până duminică; multe biblioteci din lume sunt deschise şi noaptea. Şi BCS – actuala BNaR avea program de luni până sâmbătă şi duminica era deschis între 8.00 – 15.00. Consider că şi aceasta, la noi, se înscrie clar în siajul sabotajului educaţiei, învăţământului, culturii”.

    (Venind vorba despre Vietnam mai adaug ca intr-adevar programul BNV este de la 8.00-20.00 zilnic de luni pana duminica inclusiv, cu zeci de computere pe mesele utilizatorilor. Vietnamezii invata cu o furie … Si la ei acasa si prin alte parti.
    Toti elevii vietnamezi (ai caror parinti lucreaza in Romania) din liceele bucurestene „ne iau toate premiile I”.
    O fosta colega de-a mea, profesoara de limba franceza la un liceu important din Bucuresti mi-a spus ca intr-un an, la clasele IX, X, XI, XII, TOATE PREMIILE I au fost luate de catre elevii vietnamezi. Cu o medie la mare distanta fata de premiul II !

    2. Biblioteca Nationala nu trebuie sa se compare cu BMB, sau sa faca referire la activitatile ei si cele de la BMB.

    Tot respectul pentru oricare biblioteca a tarii, tot respectul pentru realizarile BMB – marca Florin Rotaru, deocamdata, si din dorinta de a auzi de bine si in continuare la BMB, sa speram ca vor fi activitati notabile, nu numai programul prelungit, ceea ce, repet este foarte bine, dar, deocamdata foarte putin, cu o actiune normala.

    (Si iar vin si spun unde este DACOROMANICA de la BMB ? DE CE s-a schimbat denumirea daca si NUMAI denumirea. Ce era rau ca era ? Asta iar imi aminteste de unele revolutii (in China lui Mao) unde „revolutionarii” incercau sa darame statui si monumete fiindca erau ale imparatilor … Au reusit numai sa sparga cateva nasuri, sa scoata ochii …)

    Foarte bun programul intins pe toata ziua la unele filiale ale Bibliotecii Municipale Bucuresti, o biblioteca foarte buna cu toate filialele ei, dar, BMB este mai mult biblioteca elevilor si pensionarilor (si eu o frecventez), mai ales ca are si sectie de imprumut acasa.

    M-am mirat intotdeauna cum de Biblioteca Nationala nu a putut da in zeci de ani sefi – specialisti din propria ograda si a luat de la BMB. Nu e bine, doamnelor, domnilor, nu e bine.

    Va inchipuiti ce ar zice fostul director Angela Popescu-Bradiceni (director BCS 1955 – decembrie 1989) cu elita ei de specialisti redutabili de la BCS ?

    Chiar trebuie gasite alte similitudini.
    Biblioteca Nationala a Romaniei are alt statut, o paleta larga de utilizatori, publicatii, servicii specifice ei si numai ei ! Aici se pot spune foarte multe.

    BNaR se poate compara/poate face referire la bibliotecile nationale ale lumii, iar din Bucuresti, poate la BCU si Biblioteca Academiei.
    Acolo unde in anii trecuti era o emulatie de invidiat, demna de copiat … care, parca, a disparut … totul e pe cont propriu, iar BNaR ramasa in urma acestora din cauze cunoscute si sigur isi va reveni. Eu sunt prima care o sa recunosc si o sa scriu.

    Program BCU, intotdeauna dupa 1990 a avut un program mult mai larg si mentinut consecvent de luni pana vineri 8.00- 20.00 si sambata 8.00 – 14.00 (BCU – Bucuresti a fost deschisa timp de multi ani si duminica dimineata)
    Chiar si Biblioteca Academiei are un program mai prelungit decat Biblioteca poporului …

    De ce trebuia prelungit programul la BNaR „la cererea cititorilor ?” Ati mai scris asta si pe site.

    Programul utilizatorilor BNaR trebuia sa aiba mai multe ore pe zi, asteptam cat de curand ca Biblioteca Nationala sa aiba program pentru public si sambata dimineata. Ar trebui un program si mai prelungit chiar si fata de cel fixat acum, in toate zilele de lucru.

    Asa trebuie sa fie la Biblioteca Nationala a Romaniei, pentru binele ei si chiar sa fie ca o pretuire/ apreciere pentru ea insasi … nu pentru ca ne-o cer cititorii.

    3. Lipsa de personal nu trebuie sa fie ca motiv de program atat de scurt pentru o biblioteca nationala. De cand ma stiu ni se vorbea de lipsa de personal si de lipsa de spatiu la BCS – BNaR.

    Uite, ca desi, spatiu suficient de aproape 3 ani, o mare parte din publicatiile BNaR tot pe podea stau …

    Oare, muzeele patriei nu au trecut prin aceeasi criza si reduceri de personal ?
    Programul lor nu s-a schimbat, este acelasi dintotdeauna.

    Despre viata bibliotecilor din SUA si programul lor intins pe toata ziua, chiar si noaptea, ne pot spune multe atat Claudia Serbanuta cat si Hermina Anghelescu.

    Am expus niste idei, nu sunt critici. Numai spre binele BnaR

  9. D.na Vali Constantinescu are dreptate: “Biblioteca Centrala de Stat – actuala Biblioteca Nationala a Romaniei a avea urmatorul program pana la cutremurul din 1977 : l,m,m, v, s, intre 8.00-22.00 ; joi si duminca 8.00-15.00
    Salile de lectura erau pline, pana apropae de 10 seara, erau cozi mari, de multe ori, incepea asteptarea de la garderoba, apoi se astepta si in fata salii de lectura pentru obtinerea unui loc. Se retineau carti pentru a doua zi, era o stare … (stim, stim, azi e vorba de Internet, carti on-line, etc., etc., toate binefacerile tehnicii, etc., etc., dar am vrut sa descriu un fenomen care a existat si era foarte bun)”.
    Cer scuze pentru lacuna de memorie (varsta… si campurile de activitate distante). Angela Popescu-Bradiceni era o mare personalitate, si in privinta orarului BCS, nu numai a bibliografiei nationale romanesti, a catalogarii, clasificarii, repertoriilor bibliografice, informarea si documentarea, schimbul international si cate altele. Numai ca atunci (inca) nu era criza economica.
    Cat priveste orarul actual de la Library of Congress este variabil, maximum 8:30 a.m. – 9:30 p.m. si duminica inchis. Bibliotecile universitare americane au orarii mai generoase, unele de la 7 dimineata pana la miezul noptii, inclusiv duminica, datorita, in mod evident, necesitatilor de studiu si autonomiei gestionale. Dar cred ca informatii mai documentate si mai actuale pot da colegii care le frecventeaza/le-au frecventat de curand. Eu m-am limitat sa vizitez repede cateva websituri.
    In privinta situatiei bibliotecilor americane, este interesant de consultat websitul “ALA – American Library Association – The state of America’s libraries”, rapoartele anuale 2006-2014 , pentru a intelege complexitatea dificultatilor cu care se confrunta astazi bibliotecile din SUA in efortul de a-si continua, transforma si dezvolta existenta.

    • Din partea doamnei Vali Constantinescu (nu a putut posta si mi-a transmis mie mesajul pe e-mail):

      Nu este cazul sa va scuzati, doamna Campeanu, oricum eram in consens, adica bibliotecile si respectiv, BCS –BNaR , aveau un program intins pe toata ziua de lucru si chiar in zilele de sarbatoare, portile bibliotecilor erau deschise tocmai pentru a veni in intampinarea utilizatorilor. Tinand cont ca o biblioteca nationala cuprinde toate categoriile de utilizatori, cele mai diverse profesii, preocupari multe si sa recunoastem, indiferent de criza sau nu, BIBLIOTECA avea cautare, era mai respectata decat acum.
      Cei mai multi cititori erau studentii, dar tot multi erau si profesorii, de liceu, sau profesorii universitari, ingineri, medici, juristi, functionari, etc. Pensionarii si elevii erau in numar mult mai mic decat cei enumerati.
      Poate si pentru ca elevii aveau acces dupa 18 ani (regulament prost).

      Primii care respectau Biblioteca erau directorii si bibliotecarii, dupa, veneau si cititorii.

      Cu tot respectul, va contrazic, insa, in privinta crizei. Sunt si crize „create”, acceptate cu usurinta si totul depinde mult de conducatori pe care-i avem.

      Am mai scris, Eugen Simion nu a dat afara pe nimeni in 2010, cu toate impunerile, stiind clar ca posturile i se blocheaza. Un management corect a aratat ca pierdea, in primul rand, institutia si nu se pot crea specialisti peste noapte. Nu si-a „decapitat” singur profesionistii pe care-i avea. Facea rau unor oameni, dar pierdea si institutia pe care o conducea, numai care sa respecte decizia unui guvern care atunci cand a vrut tot te-a dat afara. Academicianul, dar si omul Eugen Simion a tinut la institutia lui, dar si la oamanii aceia cu care facuse atatea lucruri bune (publicarea –republicarea in conditii deosebite a operelor marilor clasici Romani …).
      Mai cunosc si alte institutii care au procedat la fel. Si au reusit.

      Dupa ce a trecut nebunia (criza) au bagat in pensie, daca era cazul. S-a putut daca s-a dorit.

      Apoi, lipsa de personal, de spatiu erau doua probleme permanente/mari la BCS – actuala BNaR.
      Nu era an sau la 2-3 ani odata sa nu se vorbeasca de acestea. Asadar, nu este ceva nou. Mai ales ca acum este vorba NUMAI de personal. Cu toate acestea, oameni pregatiti erau mereu, activitati la BCS erau mereu, tineau pagina intai a bibliotecilor din tara si din strainatate. Repet, la toate simpozioanele/colocviile dianinte de 1989, delegatia romana era asteptata cu entuziasm. Era apreciata, i se ascultau cu atentie prelegerile. S-a scris despre BCS in analele nationale si internationale ale bibliotecilor. De delegatia de bibliotecari Romani se temea si delegatia URSS, dar si cea a Germaniei. Nu sunt vorbe. Stiu exact ce scriu.

      Fiindca ati subliniat aici lucruri pe care si eu le-am tot amintit in materialele expuse de atatea ori, in ultimii ani despre Angela Popescu-Bradiceni , ca director BCS si despre activitatile oamenilor Bibliotecii, legate de activitatile unei Biblioteci Nationale (si nu doar, despre orarul de functionare) care erau facute cu competenta si profesionalism, precum bibliografia nationala, catalogare, clasificare, informare si documentare, schimbul international, patologia/ reconditionarea UB, introducerea pentru prima data in bibliotecile din Romania – ACCESUL LIBER LA RAFT – cu importanta cuvenita data de CZU acestei operatiuni, etc., m-am gandit sa va fac o propunere, tinand cont si din ce am constat eu astazi, in anul 2014 in urma „Scrisorii mele deschise adresate premierului Romaniei, Victor Ponta” http://www.cotidianul.ro/scrisoare-deschisa-adresata-premierului-victor-ponta-250807/,
      am realizat ca Romanii habar nu au ce inseamna Biblioteca Nationala, habar n-au de munca bibliotecarilor, de munca serioasa dintr-o biblioteca si mai ales de munca dintr-o biblioteca nationala. Mai grav este ca nici unii bibliotecarii nu stiu ( vezi interventia din „Cotidianul” a unui bibliotecar scolar…).

      Pe langa frumuseatea muncii de bibliotecar
      (eu chiar am considerat-o frumoasa mai ales, dar nu singura insusire, prin minunea asta de a fi mereu in mijlocul cartilor, minune pe care nici o alta profesie nu o detine).

      Dar a fi bibliotecar nu inseamna a citi si a pune o carte pe un raft. De multe ori un bibliotecar este asimilat cu un vanzator intr-o librarie. Nu este o lipsa a bibliotecarilor/bibliotecilor ca nu stiu sa se evidentieze ?
      Este o munca grea, care implica multe, in afara oricarei facultati absolvite.

      Asa ca ma gandesc la o posibilitate de realizare a mai multor articole despre Biblioteca Nationala.
      Intr-un ziar on-line cu impact puternic la public si nu o publicatie din domeniu. Poate, chiar in „Cotidianul”. Sau in „22”, dar „22” este o revista cu cititori mai putini si este vorba si de un public dedicat, mai cunoscator in ale bibliotecii. Nu stiu daca si „Cotidianul” ar accepta, dar, merita incercat.

      Initierea unei rubrici saptamanale … S-ar putea numi :
      „Daca e marti e … Biblioteca Nationala a Romaniei”.
      Sau, altfel, nu conteaza titlul, dar ceva care sa atraga.
      Si dupa un articol initial de lamurire, de ceea ce se doreste, CUNOASTEREA Bibliotecii Nationale a Romanilor si munca bibliotecarilor din Romania
      sa apara, saptamanal, cate un articol despre diverse activitati specifice BNaR.

      Articole –Povesti ! Dar, Povesti adevarate !
      Didactic realizate, care sa-i ajute pe profani

      Fiecare articol dupa cateva fraze despre activitatea propriu-zisa, iar apoi sa se descrie munca depusa, efectiv, pentru ca acea activitate sa iasa bine !
      Iata, o carte catalogata incorect, ce inseamna ? Doar un aspect.
      Adica, sa fie articole despre drumul unei carti de la achizitie pana la asezarea ei pe raft. Explicatii despre activitatea ca atare, dar si greutatile, avatarurile muncii de achizitie, de catalogare, in ce consta aceasta, dar stabilirea subiectului unei carti cate implica ?
      Ce este si ce inseamna ISBN/ISSN si cata munca a implicat consitituirea acestui birou cu implicatie nationala/ internationala si ce face zilnic …
      Un exemplu recent anuntat de Centrul Naţional ISBN, Registrul Internaţional al Editorilor (The Global Register of Publishers), resursă disponibilă la adresa http://www.grp.isbn-international.org . Nu este bine sa cunoasca si altii cat/cum a durat/ce au facut bibliotecarii pentru aceasta realizare a BNaR ?
      Ce este Depozitul Legal decat ce se stie de cei interesati ? In afara unor articole de lege.
      Si cateva articole (nici nu ar fi suficient doua-trei) cu si despre patologia cartii.
      Repet, nu se stie nimic, exact, despre ce este si ce reprezinta Biblioteca Nationala pentru Romania !
      Nu stim sa „ne vindem”.

      Ce parere aveti ?

      • Ii multumesc domnului Smedescu si pe aceasta cale pentru ajutorul dat.

        Ceva s-a intamplat, de aceea si cele doua scurte mesaje pe care raspunzatorii site le pot anula. Erau incercarile mele de a putea posta.
        Textele mici apareau …
        Cum dadeam un text mai mare ceva se intampla …

        S-a rezolvat !
        De-ale computerelor/siteurilor …

        As dori sa fac si doua corectii textului meu, s-au strecurat doua greseli, din vina mea (nu am observat la publicare), greseli, din viteza, dar, nu ma reprezinta.
        Mai ales ca eu iubesc nu numai Biblioteca, dar si limba romana.

        Ca mai scapa o virgula, sau cateva litere scrise invers, treaca …
        Dar, “ … totul depinde mult de conducatori pe care-i avem …
        Evident ca este vorba de CONDUCATORII cu doi de i !

        Si , mai jos in textul meu :
        “ … unii bibliotecarii nu stiu …”
        Aici, gresit am trecut un i in plus.
        Corect :
        “ … unii BIBLIOTECARI nu stiu …”
        A fost ceva cu litera asta.

        Multumesc de intelegere

  10. Merge ?
    Pot trimite un mesaj ?

  11. Ceva se intampla.
    La trimiterea unui nou comentariu, acesta nu intra pe site.
    Se repeta de 2-3 ori ultimul meu mesaj, iar cel pe care vreau sa-l trimit acum NU intra pe site.
    Va rog verificati.

    Multumesc

  12. Sunt in mod categoric de parere ca bibliotecile trebuie sa aiba program prelungit si sa fie deschise si in week-end. Ca bibliotecar la Biblioteca Nationala am prins multi ani (incepand din 1999) in care Biblioteca Nationala a fost deschisa de luni pana vineri pana la ora 20,00 si sambata pana la ora 17,00. In aceasta perioada am participat, alaturi de colegii din Serviciul Prelucrarea Colectiilor, la indrumarea utilizatorilor si am petrecut multe dupa-amieze si multe zile de sambata la biblioteca ajutand utilizatorii sa identifice publicatiile pe care doreau sa le citeasca.
    As vrea insa sa scot in evidenta doua aspecte in legatura cu acest program prelungit.
    Aspectele se refera la trecerea de la un program de tipul 8,00 – 16,00 la un program prelungit (8,00-20,00). Nu ma refer la o anumita biblioteca, ma refer la o astfel de situatie care poate sa intervina in orice biblioteca. Presupunem ca angajatii carora li se schimba programul au semnat un contract de munca in care era specificat ca programul lor de munca este 8,00 – 16,00.
    A deschide biblioteca cat mai mult timp posibil este un lucru extraordinar si inseamna a adapta activitatea bibliotecii la cerintele utilizatorilor, este o practica care are similitudini cu practicile din companiile private care pun accentul pe cerintele, pe dorintele clientilor. Daca in acest caz exista o asemanare, totusi exista si o deosebire. Intr-o companie privata angajatii ar putea sa-si renegocieze salariile avand in vedere ca se schimba conditiile de munca si aceasta schimbare nu este lipsita de consecinte in viata personala. In sistemul bugetar, se poate schimba programul angajatilor si acestia trebuie sa lucreze de exemplu pana la ora 20,00, dar angajatii respectivi nu au posibilitatea de a renegocia salariile. Cred ca e important sa fie identificate alte variante de beneficii care pot fi oferite angjatilor.
    Al doilea aspect la care as vrea sa ma refer se refera la pregatirea unei astfel de masuri de schimbare a programului. Daca angajatii din sistemul bugetar nu au posibilitatea de renegocia, totusi cred ca ar fi de dorit ca acestia se beneficieze de o anumita pregatire inainte de schimbarea programului. Aceasta inseamna ca angajatii sa fie considerate si tratati ca “public intern” al organizatiei. Masura schimbarii programului este determinta de necesitatile publicului extern, care este foarte important pentru activitatea organizatiei, adica a bibliotecii. Dar la fel de important pentru activitatea organizatiei pe termen lung este si publicul intern, care are si acesta niste parametrii. Este modern in prezent ca publicului intern sa ii fie adresate mesaje, campanii, programe de comunicare. Schimbarea programului de lucru de la 8,00 – 16,00 la 8,00 – 20, 00 este un lucru destul de important si poate fi subiectul unor programe de comunicare adresate angajatilor, adica publicului intern. In urma cu aproximativ doi ani un subiect la un examen la Facultatea de Comunicare si relatii publice (la Universitatea din Bucuresti) a fost realizarea unui program de comunicare adresat publicului intern in legatura cu schimbarea sediului pentru o organizatie. Din aceasta perspectiva si schimbarea programului de munca poate fi insotita de un program de comunicare, care sa comunice angajatilor si anumite beneficii pe care acestia le pot primi, beneficii pe care isi poate permite o organizatie de tipul unei biblioteci sa le ofere angajatilor.
    In biblioteci una dintre problemele cu care se confrunta managementul resurselor umane este fluctuatia mare a personalului, faptul ca multi angajati raman sa lucreze in biblioteca pe perioade scurte si apoi isi dau demisia. Bibliotecile investesc in pregatirea resurselor umane si trebuie sa aiba strategii de a-si pastra angajatii pe termen lung. Este important ca angajatii bibliotecilor sa vina in contact in mediul de lucru cu o cultura organizationala in care sa-si regaseasca aspiratiile profesionale. Bibliotecile ar trebui sa fie foarte puternice in domeniul culturii organizationale, iar intr-o cultura organizationala moderna eu cred ca nu ar trebui sa lipseasca programele de comunicare adresate publicului intern. De altfel un program de comunicare determinat de necesitatea schimbarii programului de lucru ar fi benfic si pentru a mentine sustinerea angajatilor de partea reprezentantilor structurii de conducere, lucru care este important din perspective unei orientari pe termen lung.

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *