Memoria locală – la dispoziţia lumii întregi, prin www.istorielocala.ro

August 28, 2015 in acces deschis

303607a_img

Stimaţi colegi bibliotecari,

după o perioadă de binemeritate concedii de odihnă, care se apropie de final, se impune „Revenons à nos moutons” 🙂

Vă prezint mai jos câteva „dovezi” palpabile în favoarea unui deziderat pe care îl susţin de ani de zile (şi voi continua să o fac), legat de „principiul ubicuităţii informaţiei”- cum formulam cândva* -, întru împlinirea căruia trebuie să constituim şi iarăşi să constituim resurse electronice accesibile online.

Pornind de la interesul unui reprezentant al mass media vâlcene pentru un proiect vizionar – consider eu – www.istorielocala.ro, am aruncat o privire retrospectivă şi introspectivă asupra a ceea ce am reuşit până în prezent, când ne aflăm în al treilea an de lucru „printre picături”.
Iar rezultatele, consider, sunt suficient de îmbucurătoare încât să vi le destăinui (împărtăşesc sună parcă prea …evlavios).

Google Analytics reliefează că avem accesări online din aproape toate (sub)continentele lumii, după Europa, cei mai mulţi utilizatori aflându-se în America de Nord, America de Sud, America Centrala, Asia, Australia, Micronezia, Caraibe, Africa

Potrivit statisticii care evidenţiază primele 100 de ţări ale lumii din care www.istorielocala.ro este accesat, informaţiile noastre prezintă interes – în afara României -prioritar şi în ordinea accesărilor, din Republica Moldova, SUA, Italia, Germania, Regatul Unit, Spania, (pe locul 8 în clasament sunt utilizatorii de Internet a căror locatie nu poate fi identificată), Franţa, Brazilia, Canada, Ungaria, Indonezia, Austria, Belgia, Olanda, Grecia, Ucraina, Rusia, Israel, Elveţia, Polonia, Cehia, Australia, Suedia, China, Japonia, Bulgaria, Danemarca, Norvegia, Vietnam, India, Portugalia etc.

Mai specific, lista primelor 100 de oraşe de pe glob, din care provin utilizatorii resurselor noastre online ne rezervă surprize dintre cele mai plăcute: după Bucureşti, capitala ţării, cele mai multe accesări vin din Râmnicu Vâlcea, apoi, în ordine: Oradea (BJ Bihor ne este parteneră în program), Piteşti, Chişinău, Cluj-Napoca, Brăila (BJ Cluj şi BJ Brăila ne sunt partenere în program), Craiova, Suceava (BJ Suceava ne este parteneră în program), Timişoara (pe locul 8 sunt evidenţiaţi utilizatorii de Internet a căror locatie nu poate fi identificată de Google Analytics).

După cum se observă din extrasul de la linkul de mai sus, municipiile-reşedinţă de judeţ şi oraşele româneşti au – în  „clasamentul de 100” – o companie cât se poate de selectă: Londra (locul 22), Rîbniţa (“capitala de nord a Transnistriei”, locul 33), Milano (loc 35), Madrid (loc 36), Budapesta (loc 47), Viena (loc 50), Paris (55), New York (56), Atena (57), Tel Aviv (60), Monreal (61),München (62), Kiev (67), Toronto (68), Berlin (70), Moscova (71),Bruxelles (76), Frankfurt (84), Verona (85), Florenţa (86), Sao Paolo(88), Dublin (89), Barcelona (91), Varşovia (92), Tiraspol ( loc 99).

Prezentarea generală a publicului – contabilizată de asemenea de către Google Analytics – ne arată că din 15 nov. 2012 (când site-ul a fost înscris în G.A.) şi până astăzi (27 august 2015), am avut 55.830 utilizatori unici, care au deschis 68.167 sesiuni de informare, aceasta conducând la un total de115.665 afişări de pagină.

În fine, extrasul de la link-ul de mai sus ne certifică realitatea că, în medie, un utilizator de resurse electronice aflate pe www.istorielocala.ro a deschis 1,70 pagini/sesiune şi că durata medie a unei sesiuni a fost de 1,31 minute. Raportul între utilizatorii noi şi cei care au revenit pe site, raport pe care l-am urmărit în timp, a fost în medie de cca. 80-20 (astăzi este 81,9-18,1).


În privinţa informaţiilor despre Istoria şi, în general, memoria şi cunoaşterea locală vâlceană, constatăm că multe dintre ele suscită – fiecare – interesul a mii, chiar zeci de mii de utilizatori online.
Doar câteva exemple: Vâlcea în Epoca romană, subcapitol din Enciclopedia judeţului Vâlcea, Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2010, a fost accesat de la  21.855 IP-uri unice, Istoria mişcării legionare vâlcene 1933-1938, studiu oferit spaţiului public de către prof. dr. Sorin Oane are 14.102 vizualizări, un alt sudiu, al aceluiaşi autor – Constantin Pîrvulescu – cel mai important comunist vâlcean** –  are “doar” 1633 cititori, în timp ce 12.772 de utilizatori de internet au fost interesaţi (am fost şi contactaţi în acest sens) de pomii fructiferi altoiţi (nuc şi alun) ai Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru pomicultură Râmnicu Vâlcea

Iar astfel de articole, cu mii sau chiar zeci de mii de utilizatori online, cu siguranţă se găsesc şi printre postările încărcate/girate de partenerii din program ai subsemnatului – Delia Pantea, Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Bihor, Corina Ciuraru, Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila, Sorina Stanca, Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj, Gabriel Cărăbuş, Biblioteca Bucovinei „I.C. Sbierea” Suceava. 

Un exemplu de comentariu primit de la o “cititoare” (după domeniul de internet al adresei de e-mail, scrie din Germania) care ne adresează mulţumiri:


Dar cele mai interesante şi motivante feedback-uri sunt cele care spun explicit că site-ul este de interes pentru oameni din culturi diferite (mulţumesc, Google Translate!), care ne şi cer să ducem proiectul mai departe, să-l dezvoltăm şi să-l îmbunătăţim (ceea ce ne şi dorim, cu toată precaritatea resurselor şi a susţinerii de care dispunem):

 


Astfel de comentarii, care pot fi vizualizate în josul articolulului care prezintă laconic lumii “Biserica Toţi Sfinţii” din Râmnicu Vâlcea (29.014 vizualizări!ne întăresc convingerea că lucrăm efectiv pentru oameni, pentru oameni mulţi, din întreaga lume.
Dar, în fond, ce este astăzi – în era Internetului şi a tehnologiei informaţiei – lumea, dacă nu “un sat mai mare“? 🙂


Valentin Smedescu
sursa foto

_________________________________________________
*- misiunea bibliotecii publice – asa cum a fost ea perceputa de la inceputuri si pana in zilele noastre – s-a schimbat fundamental; bibliotecile nu mai pot ramane doar ce au fost, izolate, ele trebuie sa promoveze principiul ubicuitatii informatiei si trebuie sa se adapteze la cerintele si asteptarile utilizatorilor lor din prezent si din viitor, cu totul diferite de cele ale cititorilor de slova scrisa (pe papirus sau hartie) din “copilaria” acestor institutii;
**articol în care am înglobat înregistrarea video în care Constantin Pârvulescu are cunoscutul discurs împotriva lui Nicolae Ceauşescu, în timpul Congresului al XII-lea al PCR, “pe gustul” utilizatoarei de Internet care ne-a accesat din Germania (prima captură de ecran).

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *