You are browsing the archive for Alfabetizare informationala.

by kosson

Bibliotecile în cultura informaţiei şi comunicării – ABR

September 14, 2010 in acces deschis, advocacy, Alfabetizare informationala, Asociatia Bibliotecarilor din Romania, Note conferinta

Săptămâna trecută s-au desfășurat lucrările celei de-a XXI-a Conferinţă Naţională Bibliotecile în cultura informaţiei şi comunicării.

În ciuda restricțiilor de natură economică m-am bucurat să văd foarte mulți colegi din țară participând. E semn totuși că dincolo de multe dintre dificultățile pe care specialiștii le întâmpină în instituțiile lor, există dorința de a fi laolaltă măcar o dată pe an împărtășind realizările și mai ales și vocal necazurile. Membrii asociației au emis o scrisoare de protest adresată Primului Ministru, Ministrului Educației și Ministrului Culturii și Patrimoniului Național cu privire la reducerile de personal care afectează grav activitatea bibliotecilor. Este dat exemplul Bibliotecii Județene „I. N. Roman” din Constanța unde reducerile de personal a înjumătățit personalul instituției.

Ca partener important în oferirea sprijinului logistic necesar desfășurării lucrărilor a fost Biblioteca Centrală a Academiei de Studii Economice din București. Un spațiu somptuos și care se potrivea perfect cu momentul. Mi-a rămas îndemnul domnului director Liviu Bogdan Vlad la strângerea rândurilor în interiorul breslei și m-a surpins plăcut deschiderea acestuia către a impulsiona parteneriate pentru atragere de finanțări europene. Trag marea speranță ca acestea nu au fost doar cuvintele domniei sale, ci și intenția tuturor participanților români sau invitați din străinătate. La invitația asociației au participat și Mauro Guerrini, președintele respectabilei Associazione Italiana Biblioteche, Ane Landoy, Universitatea din Bergen, Norvegia, Dirk Aerts, Universitatea din Leuven, Belgia. Președintele Mauro Guerrini a împărtășit din experiența bibliotecilor italiene și din strădaniile de a crește gradul de atenție asupra deschiderii accesului la informație. Ane Landoy a deschis o fereastră către experiența dobândită de-a lungul a multor colaborări și proiecte internaționale pe care Universitatea din Bergen le susține. Domnul Dirk Aerts a împărtășit experiența privind implicarea bibliotecilor universitare în programele dedicate culturii informației.

Anul acesta a fost anul în care Accesul Deschis a intrat într-o sferă de audiență largită de lucrările și participarea la Conferința IFLA. Ca o reverberație, Conferința Asociației Bibliotecarilor din România a făcut un prim pas unic în abordare și necesar prin conținut: adoptarea Moţiunii privind Accesul Deschis la informaţia ştiinţifică academică. Nu este un pas care nu a avut suport anterior. Membri ai secțiunii culturii informației anul trecut au pregătit terenul prin abordarea acestei tematici în cadrul aceluiași forum național de dezbatere.

Nu pot relata prea multe despre activitatea desfășurată în cadrul altor secțiuni decât cea la care am participat. Cultura informației a atras acest an un auditoriu bogat și am speranța că interesul a fost răsplătit prin prezentările susținute. Au fost prezentate aspecte ce țin de accesul deschis (Angela Repanovici, Universitatea „Transilvania” din Brașov), managementul de proiect (Lenuța Ursachi, Mioara Voncilă, Universitatea din Galați), Biblioteca- între arșița izolării și furtuna globalizării (Maria Carmen Nadia Petre, Biblioteca Academiei Tehnice Militare București) și o intervenție interesantă a doamnei Florentina Dobrogeanu-Ipsilante, Biblioteca Metropolitană București. Prezentarea subsemnatului – Ecosisteme informaționale și-a găsit ecourile în Managementul informației pentru utilizatori și biblioteci, prezentare ținută de Iulian Terciu, reprezentat al PROQUEST. Trebuie să punctez și intervențiile invitaților din străinătate care au suplimentat liniile de dezbatere cu propriile experiențe.
În final, s-a propus implementarea unei soluții web care să permită gestionarea conținutului specific fiecăreia dintre secțiunile asociației. O altă propunere a fost susținerea programelor pentru cultura informației în cadrul asociației.

Sper ca viitorul să se contureze mai mult în spiritul celor spuse de domnul director Liviu Bogdan Vlad.

Cursurile IT/CIP – un mare succes. Sau nu?

August 6, 2010 in Alfabetizare informationala

Pentru că, orice s-ar spune – nu se ,,spune” nimic, da’ zic si eu, asa, preventiv – Prolibro rămâne cea mai activa platforma de exprimare a bibliotecarilor și a celor care au gânduri bune pentru biblioteci, propun ca toți cei implicați (și care dorim, desigur) sa postăm informații referitoare la modul în care s-au desfășurat/ se desfășoară cursurile IT/CIP din cadrul Programului “Biblionet – lumea în biblioteca mea“, în județele noastre. Eventual, dacă avem (mai) multe de zis, sa exprimam aici concluzii și, dacă este cazul, sa punem link(-uri) către site-uri/bloguri/media on-line etc. unde am scris/ s-au scris mai multe legate de subiect.
*
Arunc eu, primul, piatra:
Intre 28 iunie – 16 iulie 2010, la Biblioteca Judeteana “Antim Ivireanul” Valcea s-au desfasurat cursurile IT/CIP pentru cele trei serii de cate 10 bibliotecari valceni admisi in etapa din 2010 a Programului “Biblionet – lumea in biblioteca mea”, pe componenta de formare profesionala.

Testarea initiala a cursantilor, care a avut loc in 16 aprilie a.c., scosese in evidenta cateva chestiuni pe care le punctez, pe scurt:
– o mare dorinta tuturor bibliotecarilor valceni admisi in aceasta etapa a Programului de a scapa o data pentru totdeauna de “handicapul” lipsei de cunostinte si deprinderi in utilizarea IT
– o oarecare retinere (jena) in a recunoaste propriile nevoi de formare
– perceperea computerelor si, in general, a echipamentelor IT ca pe ceva foarte complicat, greu de deslusit si mai ales de utilizat
– reale temeri vizavi de cursul IT/CIP propriu-zis, referitoare la modul in care el va fi organizat, felul in care cursantii vor fi tratati, gradul in care ei vor percepe si vor intelege ceea ce li se transmite, existand in plus “inhibitia” de a pune intrebari (teama de a nu fi perceputi ca nestiutori de “lucruri simple”)
Testarea din data sus-mentionata a condus la niste rezultate pe care trebuie sa le mentionez ca atare, pentru ca ele au constituit referentialul la care ne raportam. Asadar, cei 30 de cursanti, au fost capabili – in 16 aprilie a.c. –, de performante dupa cum urmeaza (testul initial a avut 39 de intrebar de tip chesionar):

– un cursant a obtinut 5 puncte din 39
– altul – 6/39
– altul – 10/39
– trei au avut 11/39
– unul – 13/39
– cinci au avut 14/39
– in fine, ceilalti 18 viitori cursanti au acumulat punctaje intre 16 si 35, cele mai mari fiind 5 rezultate de 26 p. + unul singur de 35 p.!

Cele trei serii de training au fost alcatuite – asa cum dealtfel se si impunea – din cate 10 bibliotecari cu nevoi de formare cat mai apropiate. Pentru ca i-am vazut pe viitorii cursanti destul de putin incantati de “perspectiva” ca din rezultatele testarii initiale sa reiasa repartizarea lor intr-o grupa cu nevoi de formare mai mari (mai exact “sa se stie” ca au obtinut punctaje mici), le-am promis ca in impartirea pe grupe de curs – in special in anuntul de pe www.bibliotecivalcene.ro, dar si in media si in in corespondenta cu administratiile locale – nu voi face referire la faptul ca o serie este de “incepatori”, o alta de “avansati”, iar una de “medii”. Seriile au fost cunoscute – asa cum am anuntat in 17 mai – doar sub denumirile Seria I, Seria a II-a, Seria a III-a. Nici acum nu voi mentiona care dintre serii a obtinut cele mai bune rezultate, din mai multe motive, dar in special din unul: bibliotecarii din toate cele trei serii au dovedit, la testarea finala, ca au invatat foarte multe, in orice caz mult mai multe decat prevedea cursul si chiar decat sperasera/sperasem; ba chiar – nu ma sfiesc s-o spun! – consider acumularile si cresterile fiecaruia dintre cursanti si ale tuturor, ca grup, pe drept cuvant spectaculoase:
– un singur cursant a obtinut “doar” 29 de puncte din cele 39 posibile; paradoxal, nu este vorba de persoana care a “performat” la testarea initiala “pret” de doar 5 puncte, ci despre un bibliotecar care obtinuse 14 puncte
– toti ceilalti 29 de cursanti au obtinut peste 30 de puncte, rezultate dupa cum urmeaza: un “32”, un “33”, trei “34”, doua “35”, patru “36”, patru “37”, sase “38” si 8 “39”, adica maximum posibil!
– cele mai spectaculoase cresteri au fost cele de la 5 la 34 de puncte, de la 6 la 35 si de la 10 la 36.

Dar mai important decat toate aceste cifre seci sunt “marturisirile” pe care mi le-au facut colegii bibliotecari din judetul Valcea, la finalul fiecareia din cele trei saptamani de curs. Sintetizez in cateva cuvinte, aici, unele dintre “marturisiri”, intai de toate pentru ca ele constituie un mare motiv de satisfactie pentru noi toti si pentru mine in particular, dar si pentru ca ele pot constitui excelente indemnuri la invatare continua si la dorinta permanenta de autodepasire pentru toti bibliotecarii valceni si mai ales pentru cei care urmeaza sa intre in etapele urmatoare ale Programului (ceilalti, cei deja intrati in Program, au demonstrat cu brio ca se poate):
– colegilor bibliotecari care au obtinut rezultatele de mai sus, cursul IT/CIP li s-a parut “excelent”, “foarte util”, “bine condus” si “livrat”; le-a parut si mult mai “usor” decat se asteptau; cativa si-au manifestat regretul ca totul s-a petrecut “asa repede”
– multora nu le venea sa creada, la final, ca i-am tratat “ca pe colegi” (formularea le apartine si m-a intrigat intructva, pentru ca eu “ca pe colegi” ii tratez de cand ne stim; oare cum i-au “tratat” ceilalti “traineri” de pana acum?), ca n-au avut parte de un curs rigid, caracteristic proverbialei “retete” romanesti care defineste o relatie dascal-invatacel nu doar anacronica, ci si cat se poate de contraproductiva
– o surpriza pentru mine au constituit-o, apoi, noi reprize de „marturisiri”, referitoare la episoade din urma cu cativa ani, cand le spuneam colegilor bibliotecari – cu orice prilej ivit si inventat – ca nu este departe un moment istoric pentru bibliotecile noastre: cel cand se va impune de la sine ca in aceste institutii sa existe computere, u.b. electronice, conexiune Internet si, mai mult decat atat, ca bibliotecarii sa invete sa se reinventeze o data cu profesia lor; in pauzele de cafea si masa si la finalul fiecareia din serii, unii colegi bibliotecari mi-au marturisit sincer, de fata cu ceilalti, ca prezentarile mele din urma cu cativa ani li se pareau de domeniul SF si ca n-au crezut sa ajunga sa traiasca astfel de momente pentru biblioteca si profesia lor; am fost impresionat de bucuria lor, cum am fost si prima data cand mi s-a facut o astfel de marturisire, de catre doamna Violeta Perian (Biblioteca Oraseneasca Ocnele Mari)
– cativa bibliotecari mi-au spus ca, desi au mai urmat cursuri, unele chiar in scopul deprinderii de cunostinte si abilitati in utilizarea IT, n-au invatat prea multe in special din cauza ca trainerii – informaticieni, de profesie – nu le explicau pe intelesul lor si, mai mult, se minunau cum de ei, cursantii, inteleg atat de greu sau nu inteleg deloc lucruri “atat de simple”
– in toate cele trei serii mi-am facut timp sa abordam lucruri in plus fata de suportul de invatare; am avut satisfactia sa fi intrebat in legatura cu multe astfel de teme diverse, ceea ce mi-a demonstrat nu doar interes si preocupare din partea cursantilor, ci si faptul ca ei s-au folosit de prilej pentru a pune intrebari (aici trebuie sa recunosc ca i-am “secat” cu indemnuri: “intrebari?”, “despre ce vreti sa mai mai vorbim?”; “ce v-ar placea sa mai stiti?”; “ce credeti ca v-ar mai putea ajuta in activitatea voastra si vreti sa invatam?”)

Interactiunile din cadrul fiecaruia din cele trei grupuri si din secventele de lucru pe echipe (insa nu numai) ne-au relevat, tuturor, aspecte deosebit de interesante, inclusiv cu privire la felul de “a fi” al fiecaruia, ba chiar si la chestiuni ce tin mai mult de intimitate, cunoscute indeobste cel mult de familie sau de cercurile restranse de prieteni; mi s-a demonstrat inca o data ce extraordinar adevar exista in vechea vorba batraneasca “nu-l cunosti cu adevarat pe un om pana nu bagi in plug impreuna cu el”.
*
Astfel s-a incheiat si cursul IT/CIP din Anul II Biblionet Valcea. Cumulat – Anul I si Anul II – avem instruiti in deprinderi de baza in utilizarea IT si administrarea computerelor cu internet pentru public 60 de bibliotecari (58 de la biblioteci publice comunale, orasenesti si municipala Dragasani + doua colege de la una din filialele Bibliotecii Judetene, intrata in acest an in Program). Aceasta, dintr-un total de 90 de bibliotecari ai bibliotecilor publice din judet.

Le doresc tuturor colegilor mei cursanti si tuturor absolventilor – proaspeti detinatori de cunostinte si abilitati de care au mare nevoie – spor in toate noile activitati care ii asteapta!

Aici aveti un link către postarea mea inițială de pe www.bibliotecivalcene.ro, unde aveti si legături către albume foto.

Considerat cel mai bun clip anti-plagiat

July 19, 2010 in Alfabetizare informationala, google, Plagiat, Practici rele, Umor de biblioteca

Cei de la Universitatea din Bergen au facut un clip dragut pentru cei care se gandesc doar la copy-paste. Vezi mai jos link-ul:

http://tinyurl.com/3xp3r26

Vizionare placuta

Digitizarea – o prioritate în România?

June 17, 2010 in Alfabetizare informationala, Arhive, Biblioteca Nationala, Biblioteca virtuala, Biblioteci din Moldova, Biblioteci publice, biblioteci universitare, Conferinte 2010, Digitizare, Dreptul de autor, Noutati

Biblioteca Județeana “Octavian Goga” Cluj, coordonator în România pentru proiectul Europeana Local, i-a invitat pe cei interesați în proiecte de digitizare să își împărtășească experiențele și să încerce să găsească un răspuns la întrebarea Digitizarea – o prioritate pentru instituţiile culturale în secolul 21? Pe  15 și 16 Iunie au fost la Cluj reprezentanții instituțiilor participante în proiectul Europeana Local România dar și biblioteci publice, unversitare și cea națională, care au deja dacă nu o colecție digitală, măcar un interes în a avea una. Învitati speciali au fost Lizzy Komen, reprezentanta Europeana Local, și Diana Lupușor de la Biblioteca Națională a Republicii Moldova.

Atelierul tehnic din prima zi a permis celor implicați în proiect să își împărtășească practicile bune și mai puțin bune și să învețe unii de la alții.  Prezentările și întâlnirea din cea de-a doua zi au reușit să închege o discuție utilă și necesară între cei care au experiențe de digitalizare și cei care vor să înceapă pe acest drum. Este pentru prima oară când particip la o conferință organizată de bibliotecari din România și am fost impresionată de modul sincer și deschis în care a fost abordată această temă a digitizării.

Dacă  în planuri și pe hârtiile de la comisii, ministere stăm bine, în biblioteci situația este, așa cum ne-am obișnuit, grea. Colegii nostri, în cea mai mare parte, nu s-au ascuns după deget ci au spus ce știu, ce nu știu, ce au greșit, ce le-a ieșit. Până vor apărea pe net prezentările de la conferință am să vă spun mai jos câte ceva din ce am reținut. Îi rog pe ceilalți participanți să mă corecteze acolo unde e cazul și să mă completeze.

Am aflat la Cluj despre câteva echipamente și s-a discutat despre softul utilizat în astfel de proiecte. De exemplu: EuropeanaLocal din România și Moldavica de la BNRM folosesc Greenstone*  (pentru traducerea căruia i s-au adresat calde mulțumiri lui Nicolaie Constantinescu kosson.ro);  BCU Cluj folosește  DSpace* pe care-l recomandă și pentru care caută traducători în română iar BCU Timișoara folosește ALEPH Digital Asset Management.

Am mai aflat că metadata documentelor digitale creeaza probleme mari bibliotecilor, însă, până la încheierea conferinței, au fost cel puțin trei colegi care s-au oferit să împărtășească din experiență lor colegilor doritori.

Am mai văzut că acolo unde există colecții digitale în biblioteci asta înseamnă că cineva de la informatizare din bibliotecă este pasionat(ă) de ceea ce face și de munca în bibliotecă și se apucă (adeseori plusând cu propriul timp liber) să învețe ce presupune o bibliotecă digitală SAU că există  prieteni ai bibliotecii care au deja cunoștințe tehnice foarte bune (din care câștigă bani buni în alte părți) și fac ceva ce seamănă cu  voluntariatul pentru a ajuta biblioteca.

Dacă știți doar de bibliotecari care așteaptă să se facă ora de plecat acasă, trebuia să fi venit la Cluj zilele acestea să vă întâlniți cu bibliotecari dedicați care, atunci când proiectul și munca le-o cer, stau până noapte târziu și chiar în wekenduri ca să lucreze pentru  bibliotecile lor.

Proiectele de digitizare aduc împreună și încurajează colaborarea între instituții care din motive de “de cine țin” reușesc rar să lucreze împreună. Astfel avem Arhivele Naționale (Direcția Cluj), Centrul Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale Cluj  contribuind alături de biblioteci județene la Europeana Local sau  Biblioteca Județeană și cea Universitară din Brașov  lucrând  împreună în mai multe proiecte.

Deși avem colecții digitale începute, cadrul legal, cum anume legile care protejează drepturile de autor pot fi puse și în slujba educației și a liberei circulații a informației nu sunt teme  clare, bine documentate sau înțelese în bibliotecile noastre.

La încheierea întâlnirii domnul director de la Biblioteca Județeană din Covasna a întrebat cine este publicul acestor colecții digitale. În graba de a reduce handicapul existent la nivelul colecțiilor digitale între noi și lumea dezvoltată, se pare că nu avem timp acum să ne gândim și să răspundem unei astfel de întrebări. Să sperăm însă că la o viitoare ediție a conferinței sau poate în cadrul asociațiilor profesionale vor avea loc dicuții și pe această temă.

* A se remarca faptul că bibliotecile noastre folosesc soluțiile soft Open Source!

Moromete află, știe, vrea nu vrea…și de la bibliotecă

November 23, 2009 in Alfabetizare informationala, Biblioteci publice, comunitate, eLearning, Noutati, Proiecte, Societatea informaţională

Parte  din bibliotecile particpante la Biblionet pornesc în curând pe un drum important de-a lungul căruia  vor ajuta publicul  larg să devină participant de drept în societatea informațională. 25 noiembrie se anunță o zi în care cetateni din 12 județe  vor avea acces gratuit la internet în  235 de biblioteci publice.

Dorothea Ionescu Vânău publică pe presa.nu articolul  Incluziunea digitală ridică industrii casnice la nivel global. Moromete află, știe, vrea, nu vrea pe care aș vrea să vi-l recomand. Mie mi se pare un articol bine scris  depre relația dintre tehnologie și societate în context global dar și în cel european. Cred că articole ca acesta pot să ajute la înțelegera cadrului general în care bibliotecile își desfășoară activitatea și la identifiarea de parteneri locali sau naționali pentru realizarea de proiecte pe viitor.

Doamna Vânău vorbește despre cum tehnologia are  puterea să  ajute populația defavorizată (mai ale cea de la sat)  dar în același timp să își ia ca plată automată libertatea să înfluențeze  schimbarea culturii.

Cum anume putem  (și deja guvernul încearcă acest lucru prin proiectele pe care le derulează) să fim toți e-integați? Iată ce aflăm din articol:

  • putem să ajungem pe acelaşi plan de putirinţă mentală cu cei de la oraş
  • începem să credem în şansele noastre, să ne schimbăm atitudinea de excluşi
  • putem să ne vindem mai uşor şi mai bine produsele
  • putem să înţelegem mai bine lumea în care trăim
  • putem să-i convingem pe alţii să investească in noi
  • într-un fel sau altul, îi putem trage la răspundere pe cei care ne conduc
  • putem să vedem, dacă suntem orbi
  • putem să auzim, dacă suntem surzi
  • putem să comunicăm, daca nu putem vorbi
  • putem să ne facem prieteni, dacă suntem stigmatizaţi
  • putem să ne reabilităm, daca am fost deţinuţi
  • putem să ne reorientam business-ul, dacă am fost falimentari
  • putem să ne îndulcim bătrâneţea, dacă suntem singuri
  • putem să ne asociem, pentru că împreună suntem eligibili
  • putem sa ne găsim un job, dacă suntem şomeri
  • putem să scoatem profit din mileuri şi bricolaje, dacă suntem casnice
  • putem să avem acces la alternative
  • putem să scăpăm de ruşinea de a nu sti

Bibliotecile pot ajuta în multe din aceste puncte sensibile și în multe altele. Important e să știm cum anume ne  putem conecta serviciile de celelalte existente pentru a servi publicul  cum merită.

SECOND LIFE şi INFORMATION LITERACY

November 9, 2009 in Alfabetizare informationala, Second Life

În aşteptarea primei conferinţe internaţionale dedicate “Culturii informaţionale”, organizată de Universitatea Lucian Blaga Sibiu (21-23 aprilie 2010), suntem invitaţi în  Second Life, în perioada 9 – 15 noiembrie 2009, la SĂPTĂMÂNA ALFABETIZĂRII INFORMAŢIONALE (Information Literacy).
Organizatorii evenimentului provin din SUA, Columbia şi Marea Britanie, şi au folosit pentru promovarea acestui eveniment logo-ul internaţional pentru “Information literacy” dezvoltat de IFLA şi UNESCO.
Pentru a putea participa aveţi nevoie de un avatar SL şi de browser-ul SL
instalat pe computer (aveţi nevoie de această bucată specială a software-ul liber de la
secondlife.com)

Site-ul dedicat acestui eveniment este disponibil la http://infolit-week-in-SL.ning.com/

Obama şi alfabetizarea informaţională

October 4, 2009 in Alfabetizare informationala, Barack Obama, Din State, Noutati

Barack Obama a proclamat ca, la nivelul SUA, luna octombrie va fi luna dedicată conşientizării alfabetizării informaţionale. De ce a făcut preşedintele acest gest? După cum spune el:

“În fiecare zi suntem inundaţi de o cantitate vastă de informaţii.[…] În loc se posedăm date trebuie să dobândim deprinderile necesare pentru a aduna, compara şi evalua informaţia în orice situaţie. Acest tip nou de alfabetizare necesită competenţe legate de tehnologiile de comunicare, inclusiv calculatoare şi dispozitive mobile care ne ajută în luarea deciziilor de zi de zi.
[…] Deşi poate că ştim cum să găsim informaţia de care avem nevoie trebuie să ştim de asemenea cum să o evaluăm. […] Trăim într-o lume în care oricine poate publica o opinie sau o perspectivă, adevărată sau nu, şi aceasta poate fi amplificată pe piaţa informaţiei. În acelaşi timp americanii au acces ca niciodată până acum la surse de informaţie diverse şi independente, la instituţii ca biblioteci şi universităţi, care pot să ajute la separarea adevărului de ficţiune şi a semnalului de zgomot.

Educatorii şi instituţiile de învăţământ ale naţiei trebuie să fie conştiente şi să se adapteze la aceste realităţi noi. Pe lângă competenţe de citit, scris şi aritmetică este important ca elevii noştri să primească ustensilele necesare ca să poată profita de informaţia care le e la îndemână. Să poţi căuta, găsi şi descifra informaţia poate folosi de nenumărate ori în deciziile care se iau în viaţă fie ele financiare, medicale, educaţionale sau tehnice.

Luna aceasta ne vom strădui să îi facem pe cetăţeni mai conştienţi de importanţă alfabetizării informaţionale. Pentru funcţionarea societăţii noastre moderne şi democratice este esenţial ca cetăţenii să fie informaţi si educaţi şi încurajez în acest sens instituţiile de educaţie si comunitare din întreaga ţară să îî ajute pe americani să găsească şi să evalueze informaţia pe care o caută, în toate formele ei.

[…]Îi chem pe cetăţenii Statelor Unite să recunoască rolul important pe care informaţia îl are în vieţile noastre şi să înţeleagă nevoia de a-i analiza mai bine impactul.”

SUA va cheltui zeci de bilioane de dolari pentru ca, în următorii ani să poată asigura acces la internet rapid tuturor americanilor. Informaţiile şi serviciile disponibile pe internet în SUA sunt cantitativ şi calitativ mult peste ce avem la dispoziţie la noi în limba română. Astfel, această preocupare pentru a asigura oamenilor educaţia necesară pentru a-şi îmbunătăţii viaţa şi societatea sunt de lăudat.

Uniunea Europeană și SUA sunt rivale pe multe planuri iar la capitolul informație şi internet se urmăresc atent una la alta. Din păcate însă la capitoul alfabetizare informaţională Uniunea Europeană este destul de în urmă deși la nivel de discurs se străduiește.

[sursa imagine http://techtickerblog.com]

ENTITLE la final

August 26, 2009 in Alfabetizare informationala, Biblioteci europene, Biblioteci romanesti, Conferinte 2009, EBLIDA, Noutati, Practici bune

ENTITLE e un proiect sustinut prin Programul de Educaţie Permanentă (Lifelong Learning Programme-LLP) al Comisiei Europene. El şi-a propus “să ofere suport şi să continue progresul pe care bibliotecile publice din Europa l-au făcut până în prezent în a ajuta oameni de toate vârstele şi din toate păturile sociale în procesul de învăţare”. ENTITLE dorea să consolideze şi să susţină munca, proiectele şi iniţiativele deja existente în aceste ţări (printre care şi România). (Am mai pomenit despre acest proiect pe Prolibro)

Conferinţa ENTITLE de final intitulată Bibliotecile pentru educaţia permanentă (‘Libraries for Lifelong Learning) va oferi “un loc de discuţii excelent unde bibliotecarii şi educatorii din întreaga Europă vor putea să îşi împărtăşeăscă experienţele, practicile bune şi să facă schimb de opinii în legătură cu rolul pe care bibliotecile ar trebui să-l joace în învăţarea nonformală/informală.”

Conferinţă va avea loc pe 16 octombrie la Budapesta şi este co-organizată de  EBLIDA, the European Bureau of Library, Information and Documentation Associations şi alte organizaţii din 11 ţări.

Programul conferinţei va include prezentări şi discuţii despre politicile propuse în cadrul programului, sugestii pentru proiecte de succes pentru educaţia permanentă, practici bune recomandate de specialişti şi modalităţi de a măsura impactul unor astfel de programe şi politici.
La final vor avea loc trei workshopuri unde participanţii vor putea discuta cu experţi pe teme ca:
  • cooperatea organizaţiilor implicate în procesul de educaţie permanentă
  • impactul educaţiei
  • bibliteca 2.0 –  biblioteci, alfabetizare şi învăţare în societatea bazată pe cunoaştere

Mai multe despre ENTITLE şi despre această conferinţă pe situl entitlelll.eu (disponibil în engleză, franceză şi cehă). Participarea la acestă conferinţă este gratuită. Persoana de contact pentru România este Sorina Stanca de la biblioteca judeţeană Cluj.

Am găsit pe sit şi un raport întocmit de Adina Dragu şi Pîrvu Ionică de la Centrul de Pregătire Profesională în Cultură www.cppc.ro pe Educaţia adulţilor în instituţiile culturale din  Bulgaria, Italia, Lituania, România şi Turcia.

Culture (RO)
www.cppc.ro

Conferinta IFLA 2009

August 19, 2009 in acces deschis, advocacy, Alfabetizare informationala, Bibliografie, Biblioteca 2.0, Biblioteca virtuala, Biblioteci publice, Biblioteconomie, Carte veche, Catalogare-indexare, Conferinte 2009, Dezvoltarea colectiilor, Digitizare, Dreptul de autor, ebook, educatie, eLearning, IFLA, Indexare, Informare, Invatamant, LIS, Management, Multiculturalism, Servicii de referinte, Societatea informaţională, soft de biblioteca, Standarde, Training

Denumirea completa a acestui important eveniment este: World Library and Information Congress: 75th IFLA General Conference and Assembly, iar tematica “Libraries create futures: Building on cultural heritage”. Reuniunile sectiunilor principale vor avea loc intre 23-27 August 2009 la Milano (Italia), la Centro congressi della Fiera di Milano, unde este organizata si o expozitie de produse si servicii pentru biblioteci.

In onoarea acestui eveniment, Biblioteca Apostolica Vaticana a emis un timbru a carui imagine digitala e accesibila la http://www.ifla2009.it/online/wp-content/uploads/2009/06/francobollo_ifla_2009.pdf

“Satellite meetings” (sau preconferintele) se tin deja (19-20 August) in diferite localitati din Italia, Germania, Suedia etc.

Conferinta IFLA din acest an ilustreaza momentul de contact dintre radacinile istoriei, culturii si  cunoasterii si tehnologiile viitorului. Temele abordate spatiaza de la tratamentul informatiilor din domeniile stiintei, artei si economiei, accesul la informatie, libertatea de expresie, dreptul de autor, managementul de biblioteca, organizarea informatiilor, calitatea si evaluarea serviciilor, formarea si instruirea profesionala bibliotecara la distanta, pana la biblioteca digitala si noile tehnologii ale informarii si comunicarii.

Sectiunile conferintei de la Milano sunt peste 200, iar participantii prezenti peste 3200.

O mare parte ale comunicarilor sunt deja accessibile online pe site-ul IFLA la http://www.ifla.org/annual-conference/ifla75/

Citez cateva dintre sectiunile care pot fi de interes pentru bibliotecile publice romanesti:

-77 Bibliography. Promoting and preserving national bibliographies, our testimony of cultural heritage

-78 Library history. Library collections throughout the ages

-86 Education and Training. Recognition of qualifications and quality of LIS education: the Bologna process challenges in a changing world

-86a Audiovisual and Multimedia. AV Collections for non-specialist Librarians

-91 Public Libraries and Metropolitan Libraries. Framing the future for a new agenda for public libraries

-92 Statistics and Evaluation, Information Technology and Preservation and Conservation Statistics for cultural heritage. Statistics for cultural heritage

-94 Literacy and Reading and Information Literacy. Libraries promoting twenty-first century literacies

-99 ICADS. Digital preservation and the new website

-100 Continuing Professional Development and Workplace Learning with  New Professionals SIG. Creating a positive work environment for a multi-generational library and information workforce

-103 SI Libraries for Children and Young Adults and Library Buildings and Equipment. If I was the director

-104 Copyright and other Legal Matters with Academic and Research Libraries. Libraries and mass digitisation: Intellectual property challenges

-105 Library Theory and Research. Research into open access

-107 Cataloguing. New principles, new rules for new catalogues

-117 Free Access To Information And Freedom Of Expression (FAIFE). Ethics in the Library Workplace

-118 IFLA PAC. Convergence in preservation research between libraries, archives and museums

-121 Geography and Map Libraries, Science and Technology Libraries and Division of Special Libraries. Cultural heritage preserved: the role of digital maps

-126 LIS Education in Developing Countries SIG. Preparing future librarians in developing countries: a vision for LIS education in the 21st century

-127 E-metrics SIG

-128 Web-editors Meeting

-134 Library Services to People with Special needs

-135 UNIMARC. UNIMARC and the future of catalogues

-142 Science and Technology Libraries. Open access to science and technology research worldwide: strategies and best practices

-143 Document Delivery and Resource Sharing Section. The interlending, document delivery and resource sharing tradition: evolving with the changing knowledge economy

-145 Health and Biosciences Libraries. Consumer health: health literacy, patient empowerment and health promotion

-154 Plenary Session. Digital Library Futures: user perspective and institutional strategies

-155 Rare Books and Manuscripts

-158 Library Services to Multicultural Populations. Creativity and the arts: libraries building on multicultural heritage

-159 Information Literacy. Promoting the Information Literacy Logo: A Brainstorming Workshop on How to Use it

-162 Management of Library Associations, Continuing Professional Development and Workplace Learning and ALP. Librarians on the catwalk: communicating for advocacy to influence policy and practice

-163 Rare Books and Manuscripts, Preservation and Conservation and Library History. Dispersed cultural collections. Preservation, reconstruction and access

-168 Environmental Sustainability and Libraries

-178 Copyright and other Legal Matters (CLM) with Free Access To Information And Freedom Of Expression (FAIFE). Libraries and the Internet: public policy challenges

-179 Serials and Other Continuing Resources. Serials in the 21st century: new concepts, new challenges

-180 Audiovisual and Multimedia and Bibliographic Control. Herding cats in a dust-storm: bibliographic control of audiovisual and multimedia materials in time of rapid change

-181 Industry Symposium: The Future of Management Services on the Web

-182 Women, Information and Libraries Discussion Group. Libraries creating futures for the women of the world

-190 National Libraries. National libraries in the digital age: leadership and collaboration

-192 Education and Training. The role of library and cultural institutions professionals in cultural heritage: education for the convergence of Libraries, Archives and Museums (LAM)

-193 Information Technology. New repositories: architectures interoperability and data exchange

-194 School Libraries and Resource Centers. How heritage is presented and promoted through school libraries – continuing themes of the use of technology and information literacy

-195 Knowledge Management. Knowledge Advocacy

-199 Libraries Serving Persons with Print Disabilities. Using technology to give the past a future: the journey from Braille to XML

-200 Classification and Indexing. Foundation to build future subject access

-202 Reference and Information Services. The pro-active librarian: the how and why

-204 Genealogy and Local History. Opening up our cultural heritage through digitization and collaboration

-212 Acquisition and Collection Development. An e-book kaleidoscope: multiples perspectives on libraries’ experiences with e-books

-213 SI Division VIII. Libraries on the cultural agenda: regional comparisons

-214 E-Learning SIG. Lifelong e-learning and libraries

-215 Division IV – Bibliographic Control. New bibliographic control principles and guidelines

-216 Statistics and Evaluation

In privinta prezentelor active romanesti la Conferinta IFLA 2009, dupa o succinta cautare, am gasit trei  contributii:

Lost libraries of Transylvania: some examples from the 15th and 16th centuries. ADINEL-CIPRIAN DINCĂ (“George Bariţiu” History Institute of the Romanian Academy, Cluj-Napoca, Romania) (78 Library history)

Introducing the concept of consumer health information to Romania. OCTAVIA-LUCIANA PORUMBEANU (University of Bucharest, Bucharest, Romania), BRUCE MADGE (The London Upright MRI Centre, London, UK) (145 Health and Biosciences Libraries)

Building librarians’ capacity to advocate successfully leads to sustainable libraries. JANET SAWAYA (Global Libraries initiative, Bill & Melinda Gates Foundation, USA), MONICA GRECU (International Research and Exchanges Board, Romania), KRISTINE PABERZA (Impact Specialist, Father’s Third Son, Latvia), PILAR PACHECO (BiblioRedes Program, Chile) and GRETA SOUTHARD (Public Library Association, USA) (162 Management of Library Associations, Continuing Professional Development and Workplace Learning and ALP)

Cat priveste publicizarea evenimentului IFLA 2009 in presa si in blogurile specializate romanesti, n-am reusit sa-mi fac o idee precisa, gasind, tot dupa o cautare sumara, doua semnalari:

-Situl ABR. Calendarul evenimentelor professionale: Congresul IFLA 22-28 August http://www.abr.org.ro/calendar.html

-Blogul ProLibro. Încep anunţurile pentru propuneri de trimis la IFLA 2009. Posted on octombrie 3, 2008 by Claudia S. http://prolibro.wordpress.com/2008/10/03/incep-anunturile-pentru-propuneri-de-trimis-la-ifla-2009/

Duminica dimineață la o conferință

July 13, 2009 in Alfabetizare informationala, Bibliotecari, Biblioteci americane, Biblioteci publice, Conferinte 2009, Noutati

La conferințe se merge din mai multe motive. Fiecare dintre noi, adult fiind, avem motivele noastre pentru care facem ceea ce facem. O conferință mare cum este ALA adună bibliotecari cu interese foarte diferite.  Poti sa participi la ALA doar ca sa vizitezi Chicago-ul sau ca să vizitezi orașul dar mai ales să afli mai multe despre ceea ce te interesează dpdv profesional. Pentru a fi sigur că găsești lucrurile specifice pe care le cauti, ALA îți oferă  o paleta mare de opțiuni, de programe puse în același timp. De fiecare dată ajungi să alegi dintre toate cel puțin 3 programe care te interesează și apoi te chinui să iei decizia de a merge la prezentarea care te atrage cel mai mult.

Evident că atunci când am văzut ca sesiunile încep la ora 8 dimineață mi-am zis: să vezi ca nu o sa vină nimeni. Fie pentru că au petrecut seara prea mult, sau dorm mai mult că e weekend…însă am avut surpriza ca la programulul lui Michael Porter (cunoscut online și ca Libraryman) programat duminica dimineață la ora 8 sala să fie plină, să fie o atmosfera foarte bună și lumea să învețe câteva lucruri noi despre cum pot să foloseasca bibliotecile ustensile web 2.0. Nu a fost un curs foarte avansat însă pentru mulți participanți a fost  ceva nou și, mai important, le-a fost prezentat într-un mod simplu de înțeles folosind ca exemplu bibliotecile care au câștigat în ultimii ani premiul ALA pentru  servicii în biblioteci rurale și mici. (Premiul nu este unul mare dar este național, este dat de ALA și ajută bibliotecile câștigătoare în a se prezenta mai bine în comunitățile lor). Uitându-se la siturile bibliotecilor Libraryman a comentat cum se prezintă bibliotecile în comunitate dar și cum se reflectă comunitatea în programele și evenimentele sau anunțurile prezentate online de către bibliotecă.

Acesta a fost doar începutul unei duminici foarte încărcate la ALA.