You are browsing the archive for Biblioteca Nationala.

Orarul bibliotecilor se schimbă! Așa, și?

November 4, 2014 in Anunt, Biblioteca Metropolitana, Biblioteca Nationala, Biblioteci publice, campanie promovare, programe

Probabil deloc surprinzător, cam toate discuțiile pe care le am în ultimul timp gravitează în jurul bibliotecilor: ce sunt,  ce fac, de ce sunt utile societății. Încercările mele de a convinge că în biblioteci chiar se întâmplă lucruri, nu doar frumoase dar mai ales necesare și de ajutor dezvoltării diferitelor categorii de utilizatori, se lovesc mereu de un zid: zidul bibliotecilor închise. După ce reușesc să conving că la bibliotecă avem servicii și evenimente de interes, urmează reacția firească: “Excelent! Și când faceți asta?” Răspunsurile pe care le puteam da până de curând în cazul Bibliotecii Naționale: “în timpul săptămânii până la ora 6” sau “niciodată în weekend” erau, firesc, nemulțumitoare.

Majoritatea oamenilor au puțin timp liber și pentru acest timp liber se duce o luptă grea. Puține biblioteci din țară pot să se laude că au câștigat această luptă pentru o parte din membrii comunității lor. Până de curând, în București, oferta de biblioteci deschise publicului larg până târziu sau la sfârșit de săptămână era foarte slabă. De curând însă au avut loc câteva schimbări atât la Biblioteca Metropolitană cât și la Biblioteca Națională.

În caz că nu știați deja, 13 biblioteci de cartier (din cele 33 aflate in rețeaua Bibliotecii Metropolitane București) au din 15 septembrie program prelungit de la 08:00 la 20:00, de marți până vineri iar sâmbătă și luni au program de la 10:00 la 18:00.

Cele 13 filiale cu orar prelungit sunt:

  • Sectorul 1: Mihail Sadoveanu (sediul central) – Str. Tache Ionescu nr.4, tel 021 316.83.01; Dimitrie Bolintineanu – Bd. Bucurestii Noi, 105, tel 021 539.65.17; Ion Creanga – Str. Christian Tell, 10, tel 021.539.65.47; Marin Preda – Str. Stirbei Voda, 168, tel 021.539.65.18; Ioan Slavici – Str. Radu Beller, 26, tel 021.539.65.06;
  • Sectorul 2: Lucian Blaga – Şos. Mihai Bravu 116, tel 021 539.65.08; Mediateca George Enescu – Sos. Mihai Bravu, 4, tel 021 539.65.38;
  • Sectorul 3: B.P. Hasdeu – Str. Traian, 2, tel 021 539.65.23; Emil Garleanu – Bd. O. Goga, 6, tel 021 539.65.22; Liviu Rebreanu – Bd. L. Patrascanu, 13, tel 021 539.65.27;
  • Sectorul 4: George Cosbuc – Str. Radului, 40, tel 021 539.65.30;
  • Sectorul 5: I.L. Caragiale – Str. Gura Lotrului, 9, tel 021 539.65.50;
  • Sectorul 6: George Toparceanu – Str. Veteranilor, 6, tel 021 539.65.13.

programul nou al bibliotecii nationale: La cererea cititorilor, Biblioteca Națională își schimbă programul-ncepând cu data de 3 noiembrie 2014, programul bibliotecii este următorul:Săli de lectură: Luni, miercuri, vineri : 10.00 – 18.00, Marţi, joi: 12.00 – 20.00.Accesul cititorilor în bibliotecă: Luni, miercuri, vineri: 08.00 – 18.00,Marţi, joi: 08.00 – 20.00 La Biblioteca Națională, cele mai dese cereri pe care le primim de la cititori sunt cele legate de prelungirea programului atât în spațiile deschise cât și în sălile de lectură. Soluția pe care o propunem acum este una temporară prin care încercăm, cu același număr de bibliotecari, să deservim publicul într-un orar mai accesibil și celor cu un program încărcat. Soluția nu este cea mai fericită deoarece, spre deosebire de Biblioteca Metropolitană noi nu ne prelungim programul și nu reușim să deschidem la sfârșit de săptămână.

Eu văd ambele schimbări de orar ca pe niste măsuri necesare.(Așa, și?) Sunt însă măsuri care s-au lăsat cam mult așteptate și aici apar unele probleme. În această lungă așteptare, atât bibliotecarii cât și cititorii și-au format proaste obișnuințe. De exemplu, bibliotecarii au ajuns să credă că programul de lucru până la 4/5/6 e un drept al lor și cititorii au renunțat să mai spere că bibliotecile pot să fie deschise până mai târziu.

Orice încercare de a schimba aceste “tradiții” va fi un efort de durată, care va trebui susținut permanent din bibliotecă. Nu e suficient să deschidem porțile, e nevoie ca cei de după “ziduri” să își dorească să fie vizitați, să fie vii în comunitățile lor, să țină bibliotecile deschise. Publicul care vrea să își petreacă timpul liber (acela puțin) investind în propria educare și creștere venind la bibliotecă există, trebuie numai să i se facă o ofertă rezonabilă.

Dacă aveți o experiență mai de durată în implementarea unor astfel de schimbări, eu una aștept cu interes să ne împărtășiți din experiența voastră.

Se cauta manager pentru Biblioteca Nationala a Romaniei – profilul candidatului ideal

May 23, 2014 in Biblioteca Nationala

http://www.cultura.ro/articol/660

 http://www.diacaf.com/actualitate/se-cauta-manager-pentru-biblioteca-nationala-a-romaniei-profilul_7753617.html

Romania nu se dezice!

Dupa doua incercari esuate de a gasi un manager pentru Biblioteca Nationala, Ministerul Culturii face o noua incercare de a il inlocui pe actualul manager, al carui mandat legal a incetat de citiva ani, dar care conduce institutia intr-un interimat ce pare a fi sine die. Dupa ce a schimbat o data conditiile de concurs, Ministerul le schimba iarasi, introducind o conditie halucinanta: managerul Bibliotecii Nationale a Romaniei SA CUNOASCA LIMBA ROMANA la nivelul SCRIS si VORBIT :)) sa citeasca in romaneste, nu-i necesar… Intr-o lume in care cunoasterea limbilor de CIRCULATIE INTERNATIONALA este elementara, “noi” ne declaram fericiti daca putem ingaima ceva in limba noastra… Inseamna asta oare ca se promoveaza non-valorile care pot fi manipulate ? De ce nu e Ministerul Culturii uniform si constant in cerintele pe care le formuleaza pentru indiferent ce post de manager scoate la concurs la institutiile din subordine? Mizeaza oare Ministerul (In)Culturii –cum mai bine i-am putea spune, in urma lansarii “in eter” acestui anunt — pe masa amorfa a romanilor care nu riposteaza la nici o aberatie si accepta orice ? Cauzele nobile sunt pierdute ab initio ?

Distractia continua cu citirea Caietului de Obiective al viitorului mandat de management pentru Biblioteca Nationala a Romaniei. Caietul de obiective fiind alcătuit – în proporție de 90% pe baza Rapoartelor de activitate ale actualului manager interimar pina in anul 2012 si a datelor de pe site-ul BNaR, multe dintre ele cu caracter generalist si  inadecvat, constatam ca pentru Ministerul Culturii, Biblioteca Nationala a Romaniei este o nebuloasa totala. Actualmente activitatea BNaR este modestă și puțin cunoscută nu doar in București, ci și în țară și cvasi-necunoscută pe plan internațional. Mai mult decît atît, mai gravă decît lipsa de vizibilitate este percepția preponderent negativă pe care BNaR o are atît pe plan intern, cît și internațional.  

Iata citeva observatii formulate in urma lecturii grabite a acestui document:

–                   Biblioteca Nationala fiind in subordinea directa a Ministerului Culturii, inseamna ca managerul sau este reprezentantul Guvernului pe segmentul bibliotecilor publice din Romania, DAR CAIETUL DE OBIECTIVE NU CONTINE NICI O REFERINTA la Planul de guvernare 2013 – 2016, la obligatiile europene asumate de Romania si nici la Strategia Ministerului Culturii pe anii 2014 – 2020, adica la documentele oficiale care statueaza politica culturala a statului roman in context european.

CONCEPTUL  de BIBLIOTECA NATIONALA a unei tari (rol, misiune, responsabilitati), nu e definit; documentele IFLA in acest sens nu sint cunoscute, asa cum ar cere profesionalismul, autoritatea tutelara, deschiderea internationala si racordarea la secolul XXI. MISIUNEA SI OBIECTIVELE BNaR SINT DE SECOL XIX, dar Ministerul Culturii nu stie asta si, in consecinta, nu cere sa se schimbe, impunindu-I viitorului manager sa conduca in continuare o institutie retardata si condamnind-o la inapoiere inca cel putin trei ani de aici inainte. Misiunea-Viziunea prezentata de BNaR pe site-ul acesteia  trebuie inlocuita / modificata / imbunatatita, pentru ca nu mai putem pastra acesti termeni uzati moral.

–                   O Biblioteca Nationala pune in practica anumite segmente din POLITICA CULTURALA A STATULUI la nivel national si, intr-o oarecare masura, chiar in afara granitelor. Colaborarea cu institutele culturale straine din Bucuresti ar trebui reconsiderată, in sensul ca ele pot deveni partenere cu care BNaR colaborează în scopul stabilirii de contacte cultural-profesionale şi chiar promovării culturii române în ţările respective. 

–                   Ce se poate propune la punctul a2). Participarea instituţiei în/la programe, proiecte europene? in conditiile in care actualmente, BNaR nu este implicată în programe de cooperare internațională sau măcar europeană ? Puținele proiecte pe care le-a derulat în ultimul deceniu s-au încheiat, fara a sti insa cu ce rezultate concrete.

–                   Viitorului manager al BNaR nu i se cere de catre Ministerul Culturii sa inceapa sprijinirea comunităţii academice din România prin începerea demersurilor de înscriere în cataloagele mondiale de bibliotecă (OCLC, WoldCat, KVK), stiut fiind faptul căAccesul la cataloagele mondiale virtuale este posibil DOAR IN MOD INSTITUTIONALIZAT (prin intermediul Bibliotecilor nationale sau regionale, Consortii de biblioteci cu acoperire nationala sau regionala relevanta, Asociatii profesionale ale bibliotecarilor de nivel national etc.). Autorul singur sau chiar o biblioteca individuala, fie ea si universitara, cu exceptia Bibliotecii Nationale, NU POT sa-si trimita cartile / revistele acolo. Or, in Romania, nici Biblioteca Nationala si nici asociatiile de bibliotecari nu sint membre si nici macar nu au printre preocuparile lor aceasta chestiune. O asemenea activitate reprezinta “activitati proprii” numai unei biblioteci nationale, dar absolut necunoscute pana acum in BNaR, la 24 de ani de dupa 1989. Nu numai ca nu s-a facut nimic in acest sens, dar, nici nu s-a vorbit vreodata despre asa ceva. In BNaR se stie vag doar de un acord cu  OCLC  la începutul anilor ’90. Insa ca sa intre in circuitul şi reţeaua internaţională trebuia ca Biblioteca Naţională să ofere toate înregistrările bibliografice de carte românească curentă. BNaR nu a facut-o nici imediat incepand cu anul 1990, dupa semnarea acestui acord, nici in urmatorii 24 de ani.

Din cauza ca BNaR nu își cunoaște în mod real comunitățile beneficiare, mi se pare ca in Caietul de Obiective se face o CONFUZIE CU BIBLIOTECA PUBLICA; componenta de protectie socială mi se pare nepotrivita in contextual actual al BNaR, care are foarte multe lucruri / activitati / servicii de recuperat / restructurat. Protectia sociala in cadrul unei Bibliteci Nationale se poate face intr-o etapa ulterioara, complementar serviciilor sale fundamentale ajunse sa functioneze deja impecabil. Atragerea altor categorii de beneficari ar trebui obținută din schimbarea „politicii” BNaR, care să vizeze în primul rind oferirea de servicii cultural-științifice comunităților academice și universitare din țară și chiar din afara ei (cercetători interesați de cultura și civilizația românească; comunitățile istorice românești din afara granițelor – romanii din Basarabia, Ucraina, Serbia, dar și SUA, Canada, Germania, plus noii imigranți din UE ).  

N-am regasit in Caietul de Obiective nici Programul național pentru digitizarea resurselor culturale naționale și crearea Bibliotecii Digitale Naționale a României si nici Catalogul National Partajat.

O analiza ar merita si Organigrama BNaR, dar din cauza ca eu “m-am intins” deja prea mult, va invit sa participati la aceasta discutie si sa schitam impreuna un PLAN DE MANAGEMENT PENTRU BIBLIOTECA NATIONALA A ROMANIEI anilor 2014 – 2017.  Cu prietenie, Elena Chiaburu.

 

 

O știre de ultimă oră

March 13, 2014 in Biblioteca Nationala, Umor de biblioteca, Video

Aseară, la ora 22.15, la Bucureşti, maşina unui senator s-a izbit violent de clădirea Bibliotecii Naţionale.
Poliţia a stabilit că biblioteca mergea pe contrasens şi consumase băuturi alcoolice.

Uite cum, încet, încet, Biblioteca Națională intră în conștientul colectiv. M-am bucurat mult să găsesc această glumă printre altele postate pe Facebook. Sperăm ca biblioteca să știe să își genstioneze bine acest capital de imagine care crește pe zi ce trece.

Și ca să avem și o știre aici 🙂

Adevărul LIVE despre menirea Bibliotecii Naţionale a României

Primăvara bibliotecarilor

March 1, 2014 in Biblioteca Nationala, Biblioteci romanesti, dezbatere publica

Dragi bibliotecari vă propun să începem primăvara cu câteva biblio-mărțișoare de la Biblioteca din Avrig și ascultând cuvintele pline de emoție ale scriitoarei Ana Blandiana, cuvinte rostite la întâlnirea de ieri Biblioteca Naţională – spaţiul democratic al culturii şi cunoaşterii.

Bibliomartisor Avrig

 

Biblioteca Naţională – Spaţiul democratic al culturii şi cunoaşterii

February 27, 2014 in Anunt, Asociaţia Bibliotecarilor din Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Nationala, dezbatere publica

Biblioteca Naţională – Spaţiul democratic al culturii şi cunoaşterii

Dezbatere publică

28 februarie 2014

Asociaţia Bibliotecarilor din Biblioteca Naţională a României organizează vineri, 28 februarie 2014, de la ora 12.00, în Atriumul Bibliotecii Naţionale a României (Bd. Unirii nr. 22 – parter), dezbaterea publică: Biblioteca Naţională – spaţiul democratic al culturii şi cunoaşterii.

La eveniment vor participa: Ana Blandiana, Mircea Vasilescu, Nicolae Noica, Sorin Lavric, Mircea Regneală, precum şi alte personalităţi culturale şi din mass-media.

Moderator: Dan Erceanu

Accesul publicului este liber.

Această dezbatere este anunțată și pe Facebook. 

Lanț uman al celor ce iubesc cărțile

January 20, 2014 in Biblioteca Nationala, Biblioteci europene, campanie promovare, Carti, Cladire, comunitate, Lectura, Motivational, Practici bune, Video, voluntari

Haideți să începem săptămâna fiind inspirați de oameni frumoși! Peste 14000 de oameni au format  în acest weekend în Riga un lanț uman al celor care iubesc cărțile. Pe un frig ascuțit  (-10 grade cu vânt) acest lanț a unit pentru câteva ore vechea clădire a  Bibliotecii Naționale din Letonia cu noua clădire numită și Castelul de lumini. Pe brațele acestor oameni au fost purtate 2000 de cărți pe o distanță de 2 kilometri. Lanțul uman a făcut parte din suita de evenimente care a marcat deschiderea anului în care Riga este capitala culturală a Europei (împreună cu Umeå din  Suedia).

Lanț al celor ce iubesc cartile în Riga

Acest lanț uman a presupus mult efort de organizare și, deși vremea nu a fost foarte prietenoasă, a fost un succes. Am postat aici câteva imagini de pe pagina riga2014.org care urmăresc traseul cărților și filmulețe pentru a vă face o imagine a atmosferei care domnea printre oamenii iubitori de cărți. Vă îndemn însă să accesați link-urile de la final pentru mai multe imagini care o să vă binedispună negreșit. Veți vedea acolo cum oameni de rând dar și personalități letone, ca președintele sau primarul capitalei, au luat la mână cărțile pentru acest eveniment.

Știu că mulți dintre voi ați ajutat de-a lungul vremii la mutarea bibliotecilor (de voie, de nevoie)  dar nu știu câți dintre voi v-ați simțit mândri că, purtând acele cărți pe mâini, faceți parte dintr-o comunitate culturală.  Lanțul uman, ca manifestare publică, are o istorie mai veche în țările baltice. În 1989 Baltic way a adunat peste 2 milioane de oameni într-un lanț de 600 de kilometri care trecea prin republicile sovietice Estonia, Letonia și Lituania pentru a cere independența de URSS. Mai mult, cartea și lectura se bucură în Letonia de un mare respect. Așa cum recunoaște o doamnă de 61 de ani, participantă la eveniment: “Suntem o nație de cititori”. Avem de-a face așadar cu o comunitate a celor care nu numai că iubesc cărțile  dar și luptă pentru dreptul lor la cultură.


Sursa video:riga2014.org

Sursa video: LaikrakstsLatvietis
Mai multe imagini gășiți în galeriile Chain of Book Lovers opening , Chain of Booklovers in Old Town Riga
și Chain of Booklovers continues de pe riga2014.org.

Biblioteca în căutarea identității

February 21, 2013 in Articole, Biblioteca 2.0, Biblioteca Nationala, Biblioteci din Moldova, Biblioteci publice, Carti

Împlinirea a 180 de ani de la înființarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova a fost marcată anul trecut și prin publicare unui volum omagial de către doamna Vera Osoianu. Lucrarea Biblioteca în căutarea identității este o colecție de articole și studii publicate în periodice de specialitate din Republica Moldova și România.

 

Acest volum este disponibil acum in contul SlideShare al bibliotecii.

Textele vorbesc despre situația bibliotecilor din Moldova analizând serviciile și activitățile noi dar și tradiționale, programele de pregătire profesională, aspecte legate de biblioteca 2.0, pentru a încheia apoi cu treceri în revistă ale câtorva biblioteci din afara granițelor. Îmi place foarte mult că această călătorie în lumea bibliotecilor începe natural cu articolul: Biblioteca Naţională şi relaţiile cu bibliotecile ţării. Mulțumim că ați ales să împărtășiți cu noi acest volum.

One Billion Rising București – Biblioteca Națională

February 14, 2013 in Biblioteca Nationala, programe

Afis_ONE BILLION RISING_12febr2013

O să mai dureze ceva timp până Biblioteca Națională o să-și găsească echilibrul și o să poată balansa cu succes serviciile de bibliotecă cu administrarea unui frumos spațiu cultural – public. Evenimentele pe care le găzduiește vorbesc însă de la sine despre deschiderea pe care această instituție începe sa o aibă.

Câteva amintiri (cu biblioteca) din „epoca Năstase”

June 25, 2012 in Biblioteca Nationala, istoria bibliotecii, Minister

Postez mai jos un fragment din articolul lui Gabriel Liiceanu Câteva amintiri din “epoca Năstase” publicat pe contributors.ro. Poate e de interes pentru bibliotecari:

“Nu îmi mai fac vreo iluzie că românii îşi amintesc, ştiu sau mai vor să ştie ce au trăit înainte de 1990. Dar îmi e greu să accept că au uitat sau nu mai vor să ştie nici ce au trăit în urmă cu zece-doisprezece ani, în „epoca Năstase”. Aş dori să le spun, în acest moment în care mulţi dintre noi par să fie lăcrimos loviţi de amnezie, ce imagine mi s-a gravat mie în minte când se vorbeşte de anii 2000: imaginea unui grafician, Dan Erceanu, director pe atunci al Bibliotecii Naţionale, ridicat cu cătuşe la mâini şi instalat într-o celulă la Rahova. Omul era hipertensiv, supraponderal şi a primit, odată adus în celulă – şi asta ca să simtă mai bine ce făcuse şi cu cine îndrăznise să se pună – patul de sus.

Recent, s-a inaugurat fastuoasa clădire a Bibliotecii Naţionale. Scheletul care se înălţase în orizontul măreţului proiect al Casei Poporului şi al bulevardului Victoria Socialismului avusese de la bun început această destinaţie. Prin 2002, premierul de atunci, Adrian Năstase, şi-a dorit clădirea la care se tot lucra – ca sediu al guvernului. Cel din Piaţa Victoriei, de provenienţă interbelică, nu mai corespundea gusturilor faraonice ale deceniilor din urmă. Directorul Bibliotecii, Dan Erceanu, şi-a apărat patrimoniul şi a refuzat să accepte schimbarea funcţiei clădirii. S-a adresat ambasadelor, şi-a mobilizat colegii de breaslă, intelectualii au ridicat glasul. În timpul uneia dintre vizitele făcute pe şantierul Bibliotecii, flancat de Şerban Mihăilescu, secretarul general al guvernului, Erceanu a trăit o scenă halucinantă. A simţit la un moment dat un cot între coaste şi a auzit, şuierate printre dinţi, următoarele vorbe: „O să vă ia mama-dracului pe toţi ăştia ai voştri cu societatea civilă!” Şi a urmat o înjurătură fioroasă. Astăzi, datorită tenacităţii de-atunci a lui Erceanu, românii au una dintre cele mai impunătoare biblioteci europene.

Răfuiala a venit la scurtă vreme. Lui Dan Erceanu i s-a înscenat o poveste cu „păgubirea statului român cu 1 milion de dolari”, şi asta pentru că ar fi permis unei edituri străine scanarea unui manuscris medieval aflat în patrimoniu. Românii nu au fost şocaţi de stilul americano-latin în care un premier îşi regla conturile cu unul dintre intelectualii ţării. Nimeni, până astăzi, nu i-a mulţumit lui Erceanu pentru existenţa noii Biblioteci Naţionale şi nu ştiu să fi existat vreo reparaţie prin justiţie (sau altfel) pentru trauma care, cu comandă de la vârf, i-a fost provocată.”

Continuarea pe contributors.ro

Biblioteca Națională începe cu stângul

May 26, 2012 in Biblioteca Nationala

Ce părere aveți de această imagine cu care pleacă utilizatorii de la noua Bibliotecă Națională: Țeapă de România: azi, Biblioteca Națională numită și “Bocoteca”.

Lasând la o parte stilul, ce se întâmpla cu lucrurile semnalate: cu senzația de vid, de dezorientare, de lucru neterminat, de așteptări frustrate, de ridicol cauzat de contrastul dintre grandoarea arhitecturii si caracterul obsolet al atmosferei, cu senzatia de nepoftit pe care o resimte cititorul? Să fie vorba de un caz excepțional, de o lentilă hipercritică  complet deformatoare sau e ceva real ce ați observat și voi când ați vizitat biblioteca? În orice caz, e o experiență de utilizator uluitoare.