You are browsing the archive for Cercetare.

Etichete pe cărți nu pe copii!

April 17, 2013 in Bibliotecari, Biblioteci publice, Biblioteci scolare, Cercetare, Public: copii şi tineret

Organizația Salvați  copiii România a realizat un studiu despre abuzurile împotriva copiilor noștri. Comparând răspunsurile părinților cu cele date de copii în focus grupuri și prin chestionare, studiul aduce în fața publicului o realitate dură. Copiii sunt abuzați fizic și psihic (în procente mult prea mari) atât în mediul familial cât și în cel educațional.

Situația este foarte gravă și tristă iar pentru rezolvarea ei este nevoie de o educație susținută a adulților care au grijă de acești copii. Întrebarea mea este cum sunt tratați acești copii în biblioteci? Copiii sunt utilizatori fideli ai bibliotecilor școlare și publice și trebuie să ne întrebăm cum stăm la acest capitol. Prima mea reacție este să cred că ceea ce spun copiii despre abuzurile din școli nu poate fi adevărat și pentru ceea ce se întâmplă în biblioteci:

! 86% dintre copii sunt certaţi de către cadrele didactice atunci când greşesc;
! 33% dintre copiii sunt jigniţi şi etichetaţi la şcoală de către cadrele didactice;
! 7% dintre copii afirmă că sunt bătuţi de către profesorii lor.

Știu sigur că bibliotecarele și bibliotecarii lucrează în general cu drag cu copiii. Dar oare procentele de mai sus ar fi toate  0% dacă i-am întreba pe copiii care utilizează bibliotecile despre reacțiile bibliotecarilor? Sunt certați copiii în biblioteci atunci când greșesc? Li se pun etichete, de exemplu,atunci când stau la calculator și nu deschid o carte? Ajutorul pe care îl primește un copil în bibliotecă este influențat de etnia lui?

Cred că trebuie să citim acest studiu și să medităm la modul în care ne tratăm copiii și în biblioteci. De aceea Prolibro se alătură campaniei  “Copiii fără etichete”. În biblioteci, haideți să păstrăm etichetele pentru cărți și copiilor să le oferim susținere necondiționată!

Copiii fara etichete

Cea mai recentă apariție editorială a Editurii ANBPR

April 17, 2012 in ANBPR, Bibliografie, Biblioteci publice, Carti, Cercetare, Cultura Informației, Edituri, Management, Noutati

ANBPR anunță lansarea celei mai recente lucrări de specialitate în domeniul biblioteconomic – Managementul serviciilor pentru utilizatori în bibliotecile contemporane, autor Dr. Liviu-Iulian Dediu.
Lucrarea de față se adresează, în primă instanţă, bibliotecarilor și managerilor de biblioteci, dar și cadrelor didactice și studenţilor din cadrul facultăților de profil, precum şi funcţionarilor administraţiei care au în responsabilitate organizarea activităţii în biblioteci şi centre infodocumentare.
Mai multe informații puteți găsi aici: http://anbprtraining.wordpress.com/publicatii/.

Resursele şi limitările românilor

December 8, 2011 in Bibliotecari, Cercetare, Metodica

Pornind de la un link postat de Cristina Firu pe Facebook, am aflat că ieri a avut loc conferința Care sunt resursele și limitările angajaților români?, conferință în cadrul căreia a fost lansată cartea „Românii, un viitor previzibil ?” de Dorin Bodea, Senior Consultant, Result Development. Domnul Bodea a condus o cercetare prin care caută să înțeleagă “sinele” românesc pornind de la studiul a 1132 de persoane, cu vârsta cuprinsă între 20 și 50 de ani, dintre care aproximativ 80% cu statut de angajati și peste 90% cu studii superioare.

Am câteva rezerve legate de metodologia folosită, de eșantionare, de căutarea diferențelor specifice spiritului angajatului român și de ușurința cu care se generalizează rezultatele acestui studiu însă cred că merită să aruncăm o privire peste ceea ce ni se prezinta aici. Resursele, limitările şi aspiraţiile exprimate de angajații studiați reprezintă caracteristici la care am putea să ne gândim atunci când analizăm organizarea instituțiilor noastre. De exemplu atunci când se încearcă analize de tip SWAT în bibliotecile noastre ele ar trebui să cupindă și descrierea personalului și acest studiu ne oferă câteva sugestii în acest sens. De aceea, din scurta prezentare a cercetării pe care am găsit-o, am să listez mai jos câteva note de inters, lăsându-i pe managerii bibliotecilor să cerceteze mai îndeaproape acest studiu.

Resursele exprimate cu cea mai mare intensitate de participanţi sunt:

1. spiritul de familie şi ospitalitatea;
2. libertatea şi independenţa;
3. inteligenţa;
4. creativitatea şi inovarea, spontaneitatea, înclinaţia spre distracţie;
5. dorinţa de schimbare, îndrăzneala, curajul, competitivitatea;
6. criticismul (şi centrarea pe probleme).

Limitările exprimate cu cea mai mare intensitate sunt următoarele:

1. dorinţa de a fi şef (de a avea puterea), tendinţa de a ne crede mai deștepţi, dorinţa de a fi lăudați (foamea de laude), tendinţa de a imita, linguşeala, încăpăţânarea;
2. tendinţa spre bârfe, scenarii şi jocuri politice, tendinţa de a trăda;
3. tendinţa de a invidia, spiritul de posesiune;
4. pasivitatea şi inclinaţia spre neimplicare, neasumarea responsabilităţii, tendinţa de a căuta ţapi ispăşitori, superficialitatea („merge şi aşa“), comoditatea, lenea;
5. fatalismul („aşa a fost să fie“), resemnarea, tendinţa de a ne plânge de milă, credinţa în superstiţii;
6. tendinţa de a lua lucrurile personal şi comportamentul agresiv (nervozitatea).

Aspirațiile cele mai intens exprimate de către participanți includ următoarele caracteristici:

1. comportamentul civilizat şi simţul civic (responsabilitatea socială);
2. integritatea (valorile şi principiile morale puternice), loialitatea, respectul faţă de reguli;
3. perfecționismul (tendinţa de a atinge perfecţiunea), standardele personale înalte, perseverenţa, competenţa, disciplina;
4. deschiderea spre învățare, orientarea către viitor;
5. colaborarea, cooperarea;
6. siguranţa, stabilitatea.

Aveți mai jos și câteva imagini de la lansarea cărții domnului Bodea cu prezentări și întrebări interesante. Cum vi se par rezultatele prezentate? Ceva asemănări sau deosebiri cu angajații bibliotecilor în care lucrați?

Philobiblon- Revista Bibliotecii Centrale Universitare Lucian Blaga – o noua pagiana web, un program nou si un numar nou

July 18, 2011 in biblioteci universitare, Cercetare, Colaborari, Colectie

Stimati colegi,

am placerea sa anunt noul site al revistei Philobiblon, disponibil la adresele web – www.philobiblon.ro si www.philobiblon.eu. Acest site a fost initiat de Biroul de Marketig si Proiecte, al BCU, si creat in colaborare cu Laboratorul de Informatica si cel de Digitizare.

Consider ca existenta unui site propriu al revistei pe care BCU Cluj o produce este un semn de profesionalism si un plus pentru cunoasterea activitatii de cercetare pe care o desfasoara insitutia la care activiez.

Lansarea noului site coincide cu aparitia noului numar a Philobiblon, Vol XVI (2011) Nr. 1, care vine cu un titlu mai complet si un program nou.

Totodata prin acest nou site se creaza posibilitatea citirii in format integral a articolelor, prin accesarea directa a bazei de date EBSCO – pentru institutiile care detin abonament la aceasta baza de date.

Va invit sa accesati acest nou site, sa va aduceti contributiile stiintifice la realizarea numerelor viitoare si sa va completati colectiile din bibliotecile personale si cele ale institutiilor la care activati, cu acest nou numar.

De asemenea astept observatiile Dvs!

O zi frumoasa!

Raluca Trifu

Biroul de Marketing&Proiecte,
BCU Lucian Blaga Cluj-Napoca
Tel 0264-597092, int 133
E-mai: raluca.trifu@bcucluj.ro

Publicațiile independente în vremea represiunii și a libertății de expresie

April 21, 2011 in Arhive, Biblioteci romanesti, Cenzură, Cercetare, Colectie

Acest atelier de debateri publice realizat de curatorii Anca Benera și Arnold Estefan se desfășoară în perioada 19 – 23 Aprilie, 2011 la Centrul de introspecție vizuală din București. Mai multe detalii găsiți la pplus4.ro

Din câte am văzut subiectele discutate par nu numai interesante dar și de actualitate. În dezbaterea publică din această seară de la ora 19.00, Olga Zaslavskaya prezintă “Arhivarea rezistenței: Samizdatul și arhivele sale

Cercetarea recentă a situației speciale a samizdatului ca documentație de arhiva a scos la iveală felul în care poate fi distrusă integritatea memoriei scrise. Documentele și artifactele produse în mediul underground al țărilor din fostul bloc sovietic au fost excluse din politica de conservare pe termen lung. În același timp, singularitatea contextului istoric care a motivat apariția și răspândirea samizdatului a generat și logica specială a circulației acestuia. O parte semnificativă din documentele aparținând samizdatului au fost scoase ilegal din țările comuniste în Occident, sfârșind în numeroase organizații și colecții particulare din străinătate. Caracterul dispersat al surselor arhivistice ale samizdatului are un efect negativ asupra calității cercetării în acest domeniu. Unul dintre obiectivele principale ale Asociatiei Internaționale [de Cercetare] a Samizdatului îl constituie identificarea și elaborarea unor posibile soluții de depășire a problemei degradării materialelor de samizdat atât la nivel fizic, cât și „virtual” — în memoria colectivă a prezentului și în beneficiul memoriei culturale a generațiilor viitoare.

Dacă veți ajunge la această prezentare aș fi interesată să aflu ce s-a discutat 🙂 Până atunci însă aș vrea să pun o întrebare celor care cred ca bibliotecile publice au de jucat un rol important în păstrarea memoriei locale. Când definim “memoria locală” ce delimitari în timp și  în forma punem/există în bibliotecile noastre? Au existat sau există în colecțiile bibliotecilor publice, adunate în timp sau primite prin donații, astfel de documente scrise de mână, batute la mașină sau copiate la xerox? Dar în arhivele locale? Manifestele împrăștiate prin cutiile poștale în Brașov sau Cluj au fost păstrare și prin biblioteci? Din ce am văzut eu în Statele Unite sunt șanse destul de mari ca o bibliotecă publică sau arhivă locală să colecționeze și să păstreze documente mai “problematice” politic sau publicațiile independente.

by kosson

IFLA / De Gruyter Saur 2011

November 3, 2010 in Biblioteca virtuala, Biblioteconomie, Cercetare, concurs

Sunteți invitați să trimiteți o lucrare care se încadrează în tematica „Utilizarea și utilizatorii bibliotecilor digitale” (http://www.ifla.org/en/news/de-gruyter-saur-ifla-research-paper-award-2011).
Acesta este un concurs anual pentru cele mai bune lucrări de cercetare pe o tematică importantă pentru publicarea și accesul la informație.
Topicele:

  • accesul la informația digitală
  • comportamentul utilizatorului în bibliotecile digitale
  • îmbunătățirea interacțiunii în bibliotecile digitale folosindu-se tehnologiile web 2.0
  • acces la o comunitate mai largă prin intermediul bibliotecilor digitale

Distincția are ca scop încurajarea cercetării și a publicării pentru cei care sunt relativ noi în breaslă. Sunt eligibili cei care nu au o experiență mai mare de opt ani în serviciile de informare și de bibliotecă.
Cuantumul premiului este de 1.000 de euro.

Succes!

Și un filmuleț de propagandă stimulativ (sper): Omul Potopului

Dacă v-a plăcut, votați prezentarea la http://www.slideshare.net/kosson/the-deluge-man-no-animation-no-sound

O călătorie în Evul Mediu prin bibliotecă

September 3, 2010 in Carti, Cercetare, General, Informare, Lectura, Mass-media, Multiculturalism, Noutati, Prezentare, Video

Scurt şi fascinant film (din păcate, nu este subtitrat în română! – dacă nu înţelegeţi, cereti ajutor că e păcat să nu pricepeţi tot) despre călătoria a trei elevi în “Evul Întunecat“, pentru a face un mic studiu de cercetare într-o bibliotecă atinsă de patina timpului. Ceea ce vor găsi acolo le va schimba în mod dramatic optica asupra lumii, pe masură ce ingenioşi inventatori şi pionieri ai ştiinţei şi culturii sunt aduşi la viaţă.
 
În rol principal – cîştigătorul premiului Oscar, legendă vie, Sir Ben Kingsley – în rolul bibliotecarului.

 
Acest scurt şi uimitor film (cca. 13 minute) face o introducere grăitoare la proiectul “1001 Invenţii” şi este piesa de rezistenţă a expoziţiei tematice, care face turul lumii. Anul acesta, expoziţia a ajuns şi la Muzeul Ştiinţelor din Londra (în iunie).
 
Actualmente, expoziţia este în Turcia, la Istambul (din august): ea relatează istoria de 1000 ani a ştiintei şi tehnologiei; a prezentat deja un interes imens pentru vizitatorii locali şi străini din Piaţa Sultanahmet. Contribuţia civilizaţiei islamice la ştiinta şi tehnologia mondială iese in evidenţă în această expoziţie, vizitată de 23 mii oameni în 4 zile. S-au format cozi lungi în faţa salonului, deoarece vizitatorii intrau în grupuri de cîte 70 de persoane. La expoziţia care atrage atenţia cu lucrări ce prezintă istoria ştiinţei se face o călătorie şi în istoria umanităţii  prin intermediul tehnologiei. Moştenirea culturală şi ştiintifică din civilizaţia islamică este transmisă în modul cel mai corect generaţiilor noi. Expoziţia prezintă astfel moştenirea ştiintifică a culturii islamice din sec. 7 pînă în sec. 17 şi este formată din 7 categorii separate, cum ar fi casa, piaţa, şcoala, spitalul, oraşul, globul, universul. Expoziţia este deschisă în fiecare zi între orele 10.00 şi 15.00 şi va continua pînă la data de 5 octombrie.

Metehnele vechi sunt “greu de ucis”

August 19, 2010 in Biblioteci publice, Biblioteci romanesti, Cenzură, Cercetare, Conferinte 2010, IFLA

Metehnele vechi sunt "greu de ucis" Am hotărât să oferim o traducere în română a posterului realizat de cei trei prolibriști (Delia, Valentin și cu mine) prezentat la IFLA 2010 în Goteborg, Suedia. Ne intersează părerile, comentariile și ideile voastre legate de ceea ce am scris în poster dar și gânduri legate de direcția în care credeți că ar trebui să o luăm pentru a putea cerceta mai bine problemele din bibliotecile noastre publice.

Toți bibliotecarii care au citit titlul (indiferent de țara de unde erau) au fost de acord ca și la ei în bibliotecă există metehne vechi care se schimbă greu. Chiar dacă mulți dintre ei nu au de luptat cu o moștenire atât de grea ca a noastră, ei sunt permanent interesați de modalitățile prin care inovația, ideile noi și practicile bune să poată fi aduse în bibliotecile lor.

Reacțiile participanților de la IFLA care s-au arătat interesați de subiectul acestui poster ne fac să credem că problemele noastre nu sunt unice în estul Europei și că situația noastră profesională nu e mult mai rea decât a altor bibliotecari din lume. Ceea ce ne lipsește pare a fi o preocupare permanentă de a ne înțelege situația și poziția atâta la nivel local și regional cât și internațional și, convinși fiind de utilitatea noastră și a bibliotecilor noastre pentru cei din jur, de a avea grijă de noi ca breaslă.

O versiune pdf a posterului poate fi descărcată aici.

Old habits die hard

August 19, 2010 in Biblioteconomie, Cercetare, Conferinte 2010, cursuri, IFLA, istoria bibliotecii

Old habits die hard

Poster presented at IFLA 2010 in Goteborg, Sweden. For a pdf version of the poster click here. Authors would be grateful for any comments, ideas, suggestions related to the topic of this poster.

N. Iorga despre semnificaţia bibliotecilor personale

August 19, 2010 in Carte veche, Carti, Cercetare

Am găsit un articol frumos al lui Nicolae Iorga, în revist Floarea Darurilor, editată de el la Bucureşti (Vol. II, nr.9, 27 mai 1907, p.129-132):

I. Oameni şi cărţi
Încă odată: ce se cetia pe vremuri la noi
Cărţile lui Vasile Drăghici

În cărţile pe care le alege cineva, le păstrează cu îngrijire, le lasă după sine ca o moştenire scumpă, se vede icoana sufletului său: ele sunt prietenii lui cei mari, cei folositori, care-i stau totdeauna aproape, la orice ceas şi în orice loc, zeci, sute şi mii de ani după moartea lor, prietenii de la care împrumută mult şi cărora le dă totuşi de la sine o tălmăcire personală, ce nu rămâne la carte, dar se ţine pentru cetitor, în chip firesc de dânsa şi face parte cu adevărat din cuprinsul ei.
De aceea nici-o listă de cărţi nu e indiferentă. Am voi să avem pe această cale cât mai multe cunoştinţe de suflete, cât mai multe psihologii: ne-ar trebui însemnarea cărţilor celor mai buni ca şi a celor mai răi, celor mai ageri ca şi a celor mai mărginiţi, pentru a înţelege pe deplin, din nevoia de cetit a unei societăţi, orientarea ei, moravurile ei, seriozitatea sau uşurătatea ei, situaţia ei faţă de judecata, desăvârşit informată şi foarte aspră, a timpurilor.

Primul paragraf mi se pare emoţionant. Simt că acolo N. Iorga vorbeşte despre propria lui relaţie cu cărţile. Despre el vorbeşte.

Alte câteva lucruri de luat aminte, pe marginea acestui citat:
– Identificarea provenienţei documentelor din biblioteci (nu numai atunci când avem biblioteci constituite, cunoscute ca atare) poate fi o sursă fertilă de cercetare.
– Fragmentul e de luat în seamă şi pentru achizitorii de carte, care, la rândul lor îşi dezvăluie personalitatea şi cultura, cumpărând cărţi. Fiecare îşi pune amprenta pe configuraţia colecţiilor. Sigur că intervine şi oferta pieţei editoriale, şi gustul publicului, dar întotdeauna se poate alege.
– Poţi cunoaşte cititorul urmărind istoricul împrumuturilor lui, pentru a avea în vedere recomandări ulterioare, achiziţii ulterioare.
– Ce studii sociologice s-ar putea face în bibliotecile noastre pornind de la dinamica preferinţelor de lectură! O spune un mare istoric.

Şi, în sfârşit, mă întreb care e soarta bibliotecilor personale. Unde sunt şi ce conţin ele. În ce măsură/proporţie mai există.