You are browsing the archive for Cladire.

Lanț uman al celor ce iubesc cărțile

January 20, 2014 in Biblioteca Nationala, Biblioteci europene, campanie promovare, Carti, Cladire, comunitate, Lectura, Motivational, Practici bune, Video, voluntari

Haideți să începem săptămâna fiind inspirați de oameni frumoși! Peste 14000 de oameni au format  în acest weekend în Riga un lanț uman al celor care iubesc cărțile. Pe un frig ascuțit  (-10 grade cu vânt) acest lanț a unit pentru câteva ore vechea clădire a  Bibliotecii Naționale din Letonia cu noua clădire numită și Castelul de lumini. Pe brațele acestor oameni au fost purtate 2000 de cărți pe o distanță de 2 kilometri. Lanțul uman a făcut parte din suita de evenimente care a marcat deschiderea anului în care Riga este capitala culturală a Europei (împreună cu Umeå din  Suedia).

Lanț al celor ce iubesc cartile în Riga

Acest lanț uman a presupus mult efort de organizare și, deși vremea nu a fost foarte prietenoasă, a fost un succes. Am postat aici câteva imagini de pe pagina riga2014.org care urmăresc traseul cărților și filmulețe pentru a vă face o imagine a atmosferei care domnea printre oamenii iubitori de cărți. Vă îndemn însă să accesați link-urile de la final pentru mai multe imagini care o să vă binedispună negreșit. Veți vedea acolo cum oameni de rând dar și personalități letone, ca președintele sau primarul capitalei, au luat la mână cărțile pentru acest eveniment.

Știu că mulți dintre voi ați ajutat de-a lungul vremii la mutarea bibliotecilor (de voie, de nevoie)  dar nu știu câți dintre voi v-ați simțit mândri că, purtând acele cărți pe mâini, faceți parte dintr-o comunitate culturală.  Lanțul uman, ca manifestare publică, are o istorie mai veche în țările baltice. În 1989 Baltic way a adunat peste 2 milioane de oameni într-un lanț de 600 de kilometri care trecea prin republicile sovietice Estonia, Letonia și Lituania pentru a cere independența de URSS. Mai mult, cartea și lectura se bucură în Letonia de un mare respect. Așa cum recunoaște o doamnă de 61 de ani, participantă la eveniment: “Suntem o nație de cititori”. Avem de-a face așadar cu o comunitate a celor care nu numai că iubesc cărțile  dar și luptă pentru dreptul lor la cultură.


Sursa video:riga2014.org

Sursa video: LaikrakstsLatvietis
Mai multe imagini gășiți în galeriile Chain of Book Lovers opening , Chain of Booklovers in Old Town Riga
și Chain of Booklovers continues de pe riga2014.org.

Bibliotecă fără toaletă?

February 15, 2013 in Biblioteci publice, Cladire, Public: copii şi tineret, Publicul, Toaleta

De cele mai multe ori întrebările postate la rubrica “Cu ochii-n 3,14” a Dilemei sunt retorice. Însă, continuând discuția începută despre comentariile de pe Facebook, mie  întrebarea de mai jos mi se pare că ar trebui să primească un răspuns.

“La Biblioteca metropolitană “Ion Creangă”, unde vin de obicei copii, am văzut un afiș cu litere de-o șchoiapă:”Nu există bucătărie și toaletă pentru cititori”. Cu lipsa bucătăriei cred că se împacă orice cititor, dar fără toaletă (pentru copii) la ce bun să mai faci sală de lectură? (S.S.) – Dilema Veche nr. 470, 14-20 februarie 2013.

Deschiderea Bibliotecii Naționale

March 28, 2012 in Biblioteca Nationala, campanie promovare, Cladire

În perioada 23-27 apilie 2012 Biblioteca Națională își deschide oficial porțile. Detalii despre programul acelor zile găsiți pe site-ul bibliotecii.

Aștept cu mare interes să apară și afișele frumos făcute și clipurile video-audio care să invite oamenii la aceste evenimente. Ar fi păcat să se rateze un așa moment bun de vizibilitate. Până atunci uite că alții se și grăbesc să își facă publicitate pe biblioteca (publică) națională …

Sursa imagine și mai multe detalii: www.dollo.ro

Bibliotecile – spații publice interactive

February 9, 2012 in Cladire, Design, Noutati, Sediu, Video

Design-ul spațiilor de bibliotecă de la noi poartă mai mereu semnele lipsei de fonduri și, de ce să nu recunoaștem, de interes. Această  lipsă duce la rândul ei la crearea de spații noi care încă de la inaugurarea par clasice (ca să nu spun vechi). La inaugurarea noului sediu al Bibliotecii Naționale speram să fiu uimită de design-ul spațiului nu doar de măreția lui. Eu una încă mai aștept imagini în acest sens de la Biblioteca noastră Națională…

Până atunci însă mă gândeam că nu ar strica, în măsura în care aflăm de arhitecți îndrăzneți autohtoni, să postăm câte ceva despre ei, în speranță că, atunci când va trebui să redecorați spații din bibliotecile voastre, veți îndrăzni măcar să le cereți o părere. Nu de alta însă și arhtecții sunt interesați să își încerce mâna în spații publice interactive.

Eu am aflat recent despre Robert Marin. Recunosc că nu am am fost deocamdata în nici unul dintre spațiile decorate de el însă din ceea ce puteți vedea în acest reportaj (Experimentalismul, un alt mod de a vedea designul în România) și în filmul de mai jos, cred că ar putea contribui cu mare succes la un spațiu de bibliotecă pentru adolescenți, copii, la o mediatecă s.a.

Preocupați de seviciile noi pe care le oferim nu trebuie să uităm niciodată că pentru a asigura succesul unui serviciu pe termen mediu, avem nevoie ca oamenii să intre și apoi să revină în bibliotecă. Un spațiu care intrigă, hrănește curiozitatea și binedispune face orice invitație mult mai interesantă.

Sursa imagine: Restaurant Phill / Robert Marin, Andrei Rotariu, Mihnea Vieru, Mircea Adrian Mihai / Foto: Cosmin Dragomir

Robert Marin – arhitect, designer interior from StyleReport on Vimeo.

Moștenirea culturală fragilă în vreme de revoluție

December 21, 2011 in Carte veche, Cladire, Noutati, Patrimoniu, Video

Știm pe propria piele că revoluțiile își au prețul lor și că nu arareori, acet preț este plătit și în pierderi de documente inestimabile din moștenirea culturală a acelei țării. În timp ce noi ne pregătim să ne reamintim de Revoluția din 1989 și de pierderile suferite atunci, iată că evenimentele recente din Egipt ne arată că istoria are prostul obicei de a se repeta.

Pe 17 decembrie, în urma altercațiilor violente ce au avut loc în centrul Cairo-ului între protestatari și forțele de ordine, Institutul Științific al Egiptului a luat foc. Atât de așteptata revoluție egipteană nu a învins încă și, din păcate, continuă să facă victime.

“Focul a pornit la nivelul de jos al clădirii din strada Oasr al-Aini în centrul Cairo-ului, dar apoi s-a exttins la etajul superior. Pompierii, care au ajuns târziu, nu au putut inițial să controleze focul.”

Sursa: Cybrarians

Institutul a fost inființat ca un centru de cercetare de către Napoleon Bonaparte în perioada invaziei franceze de la sfârșitul secolului al 18-lea. Colecția institutului cu cele zeci de mii de cărți rare, periodice și manuscrise  a fost grav afectată de incendiul care a durat 12 ore. Pierderile nu pot fi încă evaluate însă oameni de rând, soldați și specialiști lucrează de zile întregi să salveze ce se mai poate salva.

Dintre cele mai discutate pierderi se vorbește despre originalul cărții franceze Description de l’Egypte” și de altase ale Egiptului și Ethiopiei din 1842. Vinovații sunt protestatarii (dacă îi întrebați pe cei din forțele armate) sau armata care conduce acum țara (dacă îi ascultăm pe protestatari). Cert este că, așa cum spune Ahmed el-Bindari, unul dintre voluntarii care ajută la mutarea a ce a mai rămas din colecție,  “Atunci când guvernul vrea să protejeze ceva, reușește să o facă”.

Colecțiile care alcătuiesc moștenirea culturală a unui popor sunt fragile și asta iese dureros în evidență în momente de criză, Din păcate însă această fragilitate  este permanentă deoarece înstituțiile care le găzduiesc sunt la mila celor pentru care lupta politică scuză mijloacele și a căror voință politică ține prea puțin cont de cultură și de trecut.

Dupa 20 de ani (completare)

April 16, 2010 in Biblioteci romanesti, Carti, Cladire

Dan Perjovschi publica saptamanal cate un gand la rubrica Vis a vis din Revista 22 . Mi-a zis ca gandul acesta ne priveste direct si pe noi…

Teroriştii (securiştii, fantomele, simulatoarele) s-au folosit fără scrupule de Muzeul Naţional de Artă, iar armata română a tras fără scrupule în el.

În timpul acestui proces a fost incendiată şi Biblioteca Universitară. Au murit cărţi şi tablouri.

Pe astea am uitat să le comemorăm.

Despre arhitectura bibliotecilor

March 22, 2010 in Biblioteci europene, Cladire, Design, Noutati, Video

Mi-ar plăcea ca această emisiune realizată de bibliotecari pentru bibliotecari să fie tradusă şi în română. Emisiunea este produsă de echipa de la DOK, biblioteca despre care am mai vorbit pe Prolibro.

În cele 60 de minute ale emisiunii se discută în cea mai mare parte despre inovaţie şi idee în arhitectura bibliotecilor moderne. Emisiunea care se potriveşte foare bine la o  “televiziune a bibliotecii globale “ (Global Library Television)  începe cu câteva minute acordate  situaţiei grele a bibliotecilor din zona New Jersey cărora li se prefigurează reduceri drastice de buget.  Aat Vos, arhirectul care a făcut şi DOK-ul olandezilor este însă invitatul principal. El răspunde întrebărilor legate de arhitectura bibliotecilor prin prisma experienţei sale internaţionale şi explică foarte bine în ce constă munca lui. Îmi place mult ideea de a căuta “întrebarea din spatele întrebării” atunci când construieşti ceva şi îndemnul care se află de altfel şi pe pagina firmei de arhitectură   a lui Vos (www.aequo.eu):  “Să nu te opreşti niciodată din a pune întrebări!”

[vimeo vimeo.com/10304485]

Având în vedere că bibliotecile de la noi au nevoie de arhitecţi care să cunoască bine ce inseamnă o bibliotecă în societate actuală, oare nu ar fi potrivit ca ABR-ul (şi ANBPR-ul, de ce nu) să înceapă discuţii cu facultatile de arhitectură de la noi pentru a invita arhitecţi ca domnul Vos să ţină seminării şi cursuri în România? Specialiştii se formează în timp şi dacă aşteptăm să ne interesăm de arhitecţi abia când o să avem bugete să ne permitem  să şi construim o să continuăm să repetăm greşeli pe propria noastră barbă/bibliotecă.

CB101 Cât de modernă vrem să fie biblioteca?

July 13, 2009 in Biblioteci europene, Biblioteci publice, Cladire, Conferinte 2009, Design, Noutati

Evident, dacă am avea banii necesari. Unde am trage linie și am spune: ajunge cu atâta inovație?

dok

Ca să vă ajut să vă gândiți la această idee vă rog să treceți printre imaginile din biblioteca publică din Delft, Olanda. Am avut ocazia să îi ascult la ALA pe cei din echipa de “inovatori” a bibliotecii și atitudinea lor față de ce înseamnă  biblioteca în epoca noastă este avangardistă. Au însă norocul să lucreze cu un director și alți bibliotecari care înțeleg necesitatea acestei atitudini în societatea informațională.  (Printre altele, directorul bibliotecii a vorbit un pic din Olanda folosind  Skype și a spus că în bibliotecă ar trebui să lucreze mai mulți bărbăți care, preferabil ar fi să arate ca George Clooney – ca să atragă public și să le aibă cu tehnologia).

Așadar, cum vi se pare DOK-ul olandezilor?  Ce vă place, ce nu vă place și de ce.

CB101 – Prevenirea incendiilor

June 30, 2009 in Cladire, cursuri, Noutati, Siguranta

Deoarece am citit zilele trecute despre incendiul produs la Millenium Bussiness Center din Bucureşti și, în definitiv, unul dintre cei mai mari dușmani ai bibliotecilor este focul, mi-am spus că am putea începe  să ne gândim cât de asigurate sunt bibliotecile în caz de incendiu. Dacă am putea să construim o nouă bibliotecă cum am putea asigura mai bine siguranţa publicului, a bibliotecarilor  şi a colecţiei în caz de incendiu? (După cum se pare cei de la Millenium nu au pus mare preț pe asta)

Ştim că bibliotecile intră la nivelul de risc ridicat de incendiu deci clădirile care le găzduiesc ar trebui să aibă conform legii o fişă a obiectivului, documentație PSI iar construcţiile mai noi neapărat un scenariu de siguranţă la foc şi planuri de intervenţie PSI. (Are cineva acces la asemenea documente? Cred că ar fi util dacă am putea să discutăm direct pe astfel de documente)

library 115În SUA majoritatea clădirilor au ca structură de rezistenţă un sistem de bârne de oţel. Asta permite clădirilor să ofere spăţii deschise, ușor de supravegheat, numai bune pentru biblioteci. Ele însă pot fi uşor prăpădite de foc.   Încă din design clădirile sunt însă gândite astfel încât să asigure controlul şi reducerea extinderii focului. Cu alte cuvinte, dacă focul ar izbucni la un etaj al bibliotecii, prin structura clădirii, incendiul ar fi forţat să o ia pe anumite căi şi se evită astfel distrugerea mai multor nivele sau închiderea tuturor căilor de ieșire. De asemenea în funcție de structura materialelor din componența clădirii, rezistența la incendiu se calculează folosind modele matematice avansate.

library 230-2La fiecare etaj sistemul de sprinklere (nu știu dacă au o altă denumire în română) asigură ținerea sub control a incendiului. Partea proastă cu aceste sprinklere este că se mai și strică și atunci bibliotecile riscă să își distrugă colecția inundând-o. Există mai multe  astfel de sisteme însă sistemul care este considerat bun pentru biblioteci (și muzee) este cel denumit pre-action. În acest sistem țevile de deasupra încăperilor nu au apă (pentru a evita accidentele). Apa este eliberată în țevi și din țevi în încăpere abia după ce s-a detectat focul.  library 106-2Un minus al acestui sistem (așa cum mi-a fost explicat de șeful de la întreținerea clădirii unei mari biblioteci universitare) constă în faptul că țevile “uscate”(dry pipe), dacă nu sunt bine întreținute, atunci când primesc apa o pot colora și aceasta poate dăuna cărților murdărindu-le. Indiferent de sistem, un singur sprinkler eliberează mai mult de 100 de litri de apă pe minut.

Alte măsuri de prevedere a incediilor includ (dar nu se limitează la):

  • rafturi de metal – din ce mi-au spus câțiva  bibliotecarilor ele încetinesc flăcările de la nivelele de jos să ajungă direct la nivelele superioare  și sunt, în mod evident mai bune decât rafturile din lemn;
  • ieșiri de urgență și zone de siguranță (care sunt de obicei poziționale în casa scarilor) – detaliile tehnice ale clădirii impun existenuța lor în orice clădire;
  • deschiderea ușilor înspre afară – din experiențe nefericita a unui incediu din 1908 când o clădirea a operei a ars și oamenii prea speriați nu au reușit să țină ușile deschise pentru a ieși  (170 de oameni au murit atunci), au apărut mai multe reguli de siguranță în locurile publice. Dintre ele și faptul că ușile pentru camerele unde staționează oameni trebuie să aibă  deschiderea înspre afară.
  • buna semnalizare a ieșirilor – este important ca becurile folosite pentru semnalizare să aibă o viață lungă și, în caz că se ard să fie înlocuite imediat. De asemenea pentru o mai bună  îndrumare a oamenilor chiar și atunci când incendiul a izbucnit deja și fumul este des am înțeles că mai nou semnele nu se mai pun deasupra ușilor sau sus pe perete ci lângă uși, cam la jumătatea înălțimii ușii. Astfel cei care încearcă să evite fumul și merg aplecați sau târâș pot să vadă semnele.

Temă de gândit: De la biroul de unde lucrați de obicei observați că încăperea vă este inundată de fum. Încercând să iesiți observați că ieșirea principală (cea pe care o folosiți de obicei) nu poate fi folosită deoarece este cuprinsă de foc. Ce alternativă aveți să ieșiți din clădire? Dacă nu ați cunoaște clădirea, aveți suficiente semne care să vă ghideze spre această ieșire de siguranță?

Observație: În căutările mele am dat peste o firmă din Buzău  care oferă echipamente şi consultanţă pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. Presupun că sunt multe astfel de firme însă, ce e interesant la acestă firmă e că că a achiziţionat domeniile care au ca nume termeni cheie din legislaţia  PSI, cum ar fi documentatie-psi.ro, scenariu-de-siguranta-la-foc.ro, securitate-la-incendiu.ro şi altele, în total   7 situri. Interesant mod de a face reclamă.

[Detalii curs]

Clădirea bibliotecii – CB101

June 29, 2009 in Cladire, cursuri, Noutati

101  este  numărul dat oricărui curs introductiv  în SUA așa că m-am gândit să denumesc aceste curs de vară Clădirea Bibliotecii 101 – mai pe scurt CB101.

logo



Pentru orice există un sezon
și există un timp pentru toate de sub rai. (Ecleziast)

Să plantezi o grădină înseamnă să crezi în ziua de mâine.


Înainde e a începe prezentările aș vrea să fac câteva precizări:

Cursul  pe care l-am absolvit recent, predat de profesorul Fred Schlipf, deși făcut la nivel destul de înalt pentru stundenții de la master nu mă face peste noapte expertă în acest domeniu. El mi-a deschis însă ochii la detalii de structură a bibliotecii pe care e bine să le știe oricine este implicat în contruirea/reamenajarea unei biblioteci. Aceste detalli din notele mele de curs vor alcătui baza pe care sper să construim împreună  cursul de vară CB101.

Imaginile pe care am să le folosesc (dacă nu citez sursa) sunt făcute de mine în cadrul cursului, în timpul vizitelor la diferite biblioteci din zona Chicago. Mai multe detalii despre unde au fost făcute pozele veți putea găsi pe contul flickr al prolibro-ului.

Posturile pe blog nu vor devia foarte mult de la esența cursului, mai precis,  de la întrebarea:  cum pot clădirile să ajute la eficientizarea muncii în bibliotecă? Eu cred  că, pentru ca o bibliotecă să fie bună ea trebuie să aibă (în această ordine a importanței – nu alta) :

  • personal bun, care știe care îi e rolul și ce trebuie să facă;
  • colecție bună care să conțină ceea ce caută comunitatea;
  • o clădire bună care să fie plăcută publicului și să îi ajute pe bibliotecari în muncă.

O clădire oricât ar fi de bună sau magnifică  nu poate rezolva problemele de fond ale unei biblioteci.

Dacă în postările mele omit să vorbesc despre un aspect care vă interesează legat de  tema respectivă, vă rog să îmi spuneți. Se poate să-mi fi scăpat sau se poate să nu știu. În orice caz mi-ar face plăcere să discutăm mai în detaliu.

Am avut aproape 30 de “înscriși” la votul dintr-un post anterior. Nu aș vrea să vă dezamăgesc de aceea vă rog să comentați și să puneți întrebări pentru a putea să căutam răspunsuri împreună.

A, și poate nu strică să reamintesc: în caz că detalii din aceste posturi marcate cu CB101 vor fi folosite în cursuri sau lucrări blogul www.prolibro.wordpress.com  trebuie menționat ca sursă. 🙂