You are browsing the archive for Comisia bibliotecilor.

“Poliţia a declarat că s-au gasit arme ascunse în spatele bibliotecii. Localnicii sunt în stare de şoc – nu ştiau ca în Ferentari există o bibliotecă”

February 18, 2012 in advocacy, BIBLIONET, Biblioteca 2.0, Comisia bibliotecilor, finantare

Un articol de week-end, aparut azi in Evz, imi aminteste de singura “spargere” de biblioteca petrecuta in judetul Valcea retinuta de “my hard disk“: dupa ce au intrat prin efractie in sediul Bibliotecii Publice … (acu’, in vremile cu “reforma institutiilor statului“, biblioteca nu mai exista, a fost desfiintata, prin “grija” actualulului primar, intrucat bibliotecara era …sotia fostului primar, contracandidat), hotii au furat cateva sape (unelte de sapat, pentru cine are dubii), “gazduite”  intamplator dupa rafturile cu carti…
*
Luni, 20 febr. a.c., la Biblioteca Judeteana Valcea, bibliotecarii publici vor fi instruiti in privinta modului in care trebuie completate aplicatiile pentru subventii agricole, de catre cei indreptatiti. Patru dintre colegii care  ar urma sa vina la instruire nu vor putea fi prezenti din motive obiective: tocmai in acea zi, unele dintre bibliotecile lor urmeaza sa fie evaluate de catre Price Waterhouse Coopers, iar in soba altei biblioteci, tot luni  (la fel ca sambata si duminica) bibliotecarul trebuie sa arda niste surcele de arin (adunate tot de catre el, de prin zavoiul din apropiere), astfel incat atmosfera sa se “dezambiguizeze” cat de cat, iar degetele celor care vin la computerele din biblioteca sa nu se invineteasca total de gerul mai patrunzator decat in afara bibliotecii (nici evaluatorii PWC nu trebuie lasati la discretia hipotermiei, e de la sine inteles); ca o alta bibliotecara a avut nevoie sa-i trimit adresa oficiala pentru a i se permite deschiderea bibliotecii “in cinstea” zilei evaluarii mi-e si mai penibil sa povestesc…
Citiţi mai mult.

PS: iertat sa fiu pentru titlul poate cam prea …gazetaresc.

S.O.S. Biblionet – Global Libraries România: zburăm prea jos!

October 29, 2011 in Comisia bibliotecilor, Global Libraries Initiative, istoria bibliotecii, Practici bune, Practici rele, programe, Societatea informaţională

• „nu lipsa idealului, ci dimensiunea lui este problema” • o analiză cu privire la care ar trebui ca toţi cei implicaţi să ne exprimăm opinia • liniştiţi-mă, demonstrându-mi că nu e cum spun! 

Mă tem, din ce în ce mai tare, că pruncul va rămâne nemoşit. De-asta scriu, convins că bine fac spunând lucrurilor pe nume şi nelăsând  răul să se dezvolte, să compromită iremediabil până şi puţinul bine „care este”.

Biblionet – „Strengths”:

• a fost şi a rămas primul şi singurul program din România care urmăreşte să faciliteze accesul publicului la informaţie furnizată de/ obţinută prin bibliotecile publice

• este primul program naţional care enunţă şi îşi propune formarea profesională a bibliotecarilor publici în vederea dobândirii de competenţe şi abilităţi absolut necesare în procesul de transfomare a bibliotecilor tradiţionale în biblioteci ale „erei informaţiei”

•  este primul program derulat la nivel naţional prin care bibliotecile sunt dotate cu echipamente IT şi softuri în scopul punerii acestora la dispoziţia publicului şi în vederea dezvoltării – pe baza lor şi a conexiunii Internet – de servicii moderne de bibliotecă pentru comunitate;

• cu toată „criza”, programul beneficiază de un buget deloc neglijabil şi de susţinere din partea bibliotecarilor români, a asociaţiei lor profesionale şi a mass media aproape necondiţionată; îndrăznesc să spun că „Biblionet” beneficiază şi de sprijinul unui număr semnificativ, probabil majoritar, al autorităţilor locale şi judeţene din România

• programul se adreseaza, potenţial, bibliotecilor publice care funcţionează în aproape toate localităţile României, adică unor entităţi care, chiar dacă sunt în dificultate (mai ales pentru că n-au evoluat şi nu s-au dezvoltat pe măsura nevoilor publicului, care nici el nu prea conştientizează cât de folositoare îi poate fi Biblioteca), au – în majoritatea lor – tradiţie aproape seculară şi au personal remunerat de Stat

• indiferent cât de prost ar fi implementat „Biblionet” în România – dacă sunt respectate condiţiile minime de accedere în program, de organizare a cursurilor şi de corectă utilizare e echipamentelor, evident –  bibliotecile şi bibliotecarii tot ar trebui să ramână cu „ceva”:  sedii renovate sau măcar igienizate, bibliotecari (ceva) mai pregătiţi profesional, conexiune Internet, computere şi alte echipamente, segmente de public nou atras spre biblioteca (în special exponenţi ai „generaţiei messenger” care n-au computer acasă) s.a.m.d.

• spre deosebire de aproape toate programele finanţate din fonduri externe (europene sau americane), pentru „Biblionet” nu s-a solicitat/ nu se solicită „cofinanţare”, ci doar întrunirea unor condiţii minime de funcţionare (care, s-o spunem cinstit, oricum ar fi trebuit îndeplinite, indiferent de existenţa acestui program)

• graţie implicării lui Marcel Chiranov (PMP Impact Assessment Manager, Biblionet România) s-a reuşit constituirea „Grupului Impact”, format din 15 coordonatori judeţeni ai programului; este singura structură în care pregătirea profesională şi experienţa unor „bibliotecari” care lucrează în biblioteci publice judeţene româneşti este apreciată, luată „în serios”, pentru a fi fructificată (le spun, generic, bibliotecari, deşi unii reprezintă top/ middle managementul instituţiei lor, alţii sunt lideri informali); Grupul Impact constituie, în fine, unica entitate din cadrul programului în care buna conlucrare a celor 15 coordonatori şi a specialistului în evaluare al Programului „Biblionet” începe să se concretizeze.

Biblionet – „Weaknesses”:

În România, Global Libraries Program (Posted on noiembrie 12, 2007) – care a stat la baza actualului „Biblionet – lumea în biblioteca mea” – nu doar că a pornit târâş-grăpiş, fără niciun „azimut”, dar „s-a românizat” tot mai mult, pe parcurs.
Pus în operă, iniţial, ca program-pilot, Biblionet – Global Libraries România a trebuit – cu siguranţă – să-şi clarifice de la bun început dilemele legate de strategia de implementare şi de cele mai eficiente direcţii de acţiune pentru atingerea obiectivelor; nu am fost „în pilot” (judeţul Vâlcea nu a fost), deci nu am luat cunoştinţă personal cum au decurs lucrurile; prin urmare, nu susţin (o pot face colegii implicaţi?) nici că „Biblionet” a fost croit prost şi de-asta iese ce iese, nici că – dimpotrivă – programul a fost corect croit, dar problemele au apărut la implementare; şi într-un caz, şi în altul, este clar că ceva nu funcţionează.

Ceea ce a fost şi a rămas în neregulă cu acest program:

1. greşeala fundamentală, prima care trebuie menţionată, este că „Biblionet” e totodată şi primul program în care cineva care nu este bibliotecar şi fără a ţine nicicum cont de părerile celor „de specialitate” le spune bibliotecarilor nu doar ce să facă (?), ci şi cum să facă, deşi cei mai mulţi dintre bibliotecari ar avea nevoie întâi de toate să afle şi să conştientizeze ce trebuie să facă şi de ce se impune să facă; nu cred în ruptul capului că mai există vreo ţară în lume în care selectarea şi formarea „formatorilor” (trainerilor) – în cadrul Global Libraries Program – să se înfăptuiască fără ca problemele corpului profesional al bibliotecarilor publici şi ale bibliotecilor în raport cu comunitatea să fie măcar cercetate[1], pentru a le fi găsite rezolvări; d.p.d.v. al ridicolului, ne aflăm într-o situaţie similară poveştii cu vânătorul care a căutat toată viaţa un inorog, nu l-a găsit pentru a-l vâna, însă asta nu l-a împiedicat ca la bătrâneţe să înfiinţeze o şcoală în care să predea metode şi tehnici de răpunere a fantasticului animal[2]

2. ca o consecinţă a celor expuse anterior, formarea trainerilor de bibliotecari şi a bibliotecarilor, principala componentă a Programului Biblionet – după părerea mea, mai importantă decât dotarea cu echipamente IT a bibliotecilor, cum am susţinut constant – a fost ratată în mult prea mare proporţie; deşi s-a pornit bine, a intervenit „ceva” (nu ştiu ce) şi „regulile” anunţate oficial, la început, s-au schimbat complet în timpul jocului: după „principiul” românesc expus în alineatul precedent (nu contează ce ştii, important e să-i înveţi pe alţii”), „TOT”-ul din 2008 – coordonat de un profesor doctor în biblioteconomie şi ştiinţa informării, nu din România, ci din SUA – a fost organizat degeaba, iar promisiunea[3]Candidaţii selectaţi vor lucra sau colabora, pe bază de contract, cu programul Global Libraries România şi structurile asociative ale sistemului de biblioteci publice din România” n-a mai fost nici ea onorată; după „criterii” care n-au nicio legătură cu activitatea de bibliotecă (ci, cel mult, cu capacitatea de comunicare şi cu un „vreau” spus ca la starea civilă „din dragoste” pentru o căsătorie din interes), selecţia de traineri pentru bibliotecari a început (şi continuă) la fel ca pentru trainerii în vânzări (este revoltător că nimeni nu pare a da importanţă faptului că un trainer de bibliotecari trebuie pregătit altfel decât un trainer pentru comercianţii de cosmetice, de „zeptere” ori de ouă de prepeliţă); singura „schimbare” apărută în procesul de formare a trainerilor – ca urmare a semnalelor de alarmă trase, nu doar de mine – scripta manent: aici, dincoace şi dincolo – a fost extinderea perioadei de desfăşurare a TOT-ului, de la o săptămână la două săptămâni, pe aceleaşi coordonate.

3. în paralel cu cele de mai sus, după un prim an (2009) în care n-a fost nicio problemă că unii dintre candidaţii selectaţi pentru a deveni traineri în cadrul programului erau „metodişti” sau coordonatori „Biblionet” în judeţele lor (lucru absolut normal, după mine), s-a hotărât, aberant, că un coordonator judeţean nu poate fi şi trainer şi că nu este obligatoriu ca „metodistul” să fie format ca trainer (obligatoriu nu era nici înainte, însă era şi este absolut necesar); la ce a condus aceasta? la situaţii dintre cele mai hilare şi urâte: echipe judeţene formate din coordonator, metodist şi trainer(i) în care nu se colaborează cum ar trebui, în principal din cauză că „metodistul” sau coordonatorul neselectat sau care nu a dorit să devină trainer, pe de o parte, şi trainerii selectaţi (bibliotecari de bibliotecă judeţeană, care până la momentul „T0” nu au avut nicio tangenţă cu realitatea bibliotecarilor din comune şi oraşe şia activităţii lor), pe de altă parte, nu reuşesc să constituie o echipă; fiecare parte este convinsă că interesele ei sunt divergente cu ale celeilalte părţi; există traineri cu ego-ul mai pronunţat care se consideră de-acum „buricul bibliotecii”, că doar au fost „aleşi” şi „formaţi” de IREX!; în contra-partidă, există coordonatori şi metodişti care au dus greul programului, conform atribuţiilor de serviciu sau pe care şi le-au asumat, calificând pentru Biblionet propriul judeţ şi biblioteca judeţeană, şi care se simt nedreptăţiţi, „daţi la o parte” (unii dintre ei nu mai sunt nici măcar informaţi, cu atât mai puţin consultaţi în privinţa hotărârilor care se iau pentru „buna continuare a programului”, in chiar biblioteca şi judeţul lor!; subţirimea cugetării că metodistul/coordonatorul judeţean este „prea ocupat” pentru a fi şi trainer (deşi el este primul care trebuie să fie cu adevărat trainer) rezidă din anomalia că unii traineri – cei mai mulţi, bibliotecari la relaţii cu publicul, în bibliotecile lor, sau oricum oameni cu o fişă a postului destul de încărcată – au fost „selectaţi” pentru mai multe „planuri”, devenind “formatori” şi pentru cursurile “IT/Lib”, şi în “BSNB”, şi în “Advocacy”, şi în “DigiTales” (Programul Grundtvig) etc.

4. în cazurile când în „ecuaţie” intervine managementul instituţiei (care a făcut propunerile de candidaturi, a susţinut proprii oameni pentru a deveni traineri), poate este şi avid să-şi asume reuşitele, atâtea câte sunt, sau/ şi, mai mult de-atât, se simte rău „lovit” în soartă că propriul coordonator „Biblionet” a ajuns „pol de putere”), lucrurile se complică exponenţial (sau se simplifică, ajungându-se la „băltire”); prin ce metodă se încearcă ogoirea orgoliilor directorilor de biblioteci judeţene aflaţi în această jenantă situaţie? şi, totodată, reducerea la tăcere a coordonatorilor judeţeni care au prea multe de „comentat”, deci „nu-s buni” pentru că nu joacă precum li se cântă? prin cursuri/ terapie de leadership – pentru directori, ce vă imaginaţi? :mrgreen: – organizate la jumătatea perioadei de implementare a Programului; care, până acum, trebuia nu doar bine înţeles, în esenţa obiectivelor lui, dar ar fi trebuit să se contureze deja ca un mare succes, inclusiv al leadership-ului „în devenire”); toată consideraţia pentru Nicu Zegheanu – formatorul de traineri-bibliotecari despre care scriam în anii din urmă că „a aflat de la noi foarte multe «povesti» cu si despre biblioteci si bibliotecari, pe care altminteri nu avea de unde le auzi, el situandu-se profesional in exteriorul profesiei de bibliotecar”; acum, în calitate de trainer la cursul de leadership organizat pentru directorii de biblioteci judeţene, Nicu a avut ocazia să afle noutăţi despre rolul şi rostul acestor instituţii şi din perspectiva celor care le conduc (că unii dintre managerii de biblioteci – adevăraţi „seniori” în funcţie – s-ar putea simţi jigniţi că cineva vrea să-i leadership-ească în prag de pensie, după ce-au fost directori şi şefi o viaţă, probabil nu s-a gândit nimeni)

5. în privinţa formării trainerilor de bibliotecari s-a ajuns la o competiţie „de masă”, deşi ea trebuia să fie una a valorilor, a profesionismului; a primat cantitatea în detrimentul calităţii, cu motivaţia strâmb gândită ca fiecare bibliotecă judeţeană să aibă suficienţi traineri încât să poată să-şi acrediteze propriul „centru de formare”, autorizat conform legii; de unde a reieşit aceasă “nevoie”?; cum s-a ajuns la concluzia că, dintr-o dată, bibliotecile judeţene trebuie să devină furnizori de servicii de formare în te miri ce profesii/ ocupaţii, pentru care să ofere diplome/ certificate/ atestate?; mai multe „calcule” au fost greşite, când s-a optat pentru obiectivul „centre de formare profesională contra-cost” în bibliotecile judeţene, ca şi cum aceste instituţii îşi rezolvaseră toate multele probleme pe care le au de rezolvat ca instituţii de profil şi trebuie să-şi „extindă” sfera serviciilor, să acapareze şi teritoriile virgine ce ţin de obiectul muncii centrelor regionale de ocupare şi formare profesională a adulţilor (CRFPA), bunăoară; sau al altor funizori de servicii de formare profesională, firme private ori care funcţionează ca ONG-uri, deloc puţine pe piaţă; bibliotecile publice trebuie să-şi asume necondiţionat şi gratuit, pe lângă oferirea de informaţii (de orice fel ar fi ele, pe orice suport, modalitate de receptare etc.) de-acum şi ceea ce bibliotecarii numesc „Computer literacy” şi „Information literacy” pentru comunitate; în momentul în care se propune ca bibliotecile judeţene să se mobilizeze pentru a oferi, contra-cost, servicii de formare (prin cursuri încheiate cu diplome/certificate de absolvire) ne aflăm în afara unui raţionament normal privind priorităţile imediate şi pe terment mediu ale acestor istituţii; după aceeaşi „logică”, atât CRFPA-urile, cât şi ceilaţi furnizori de formare profesională contra-cost ar trebui să înceapă să ofere servicii specifice bibliotecilor publice, să fie concurenţă loială :roll:

Câteva alte consideraţii:

– în condiţiile în care, în România, nu poţi număra pe degetele de la o mână profesorii cu suficientă calificare/preocupare/dorinţă să pregătească bibliotecari profesionişti adecvaţi „epocii”, şi nici măcar la nivelul post-universitar/ universitar al învăţământului de specialitate nu este conştientizat acest imperativ, a forma „la apelul bocancilor” aproape 100 sau 200 de „traineri” nu înseamnă nicidecum rezolvarea chestiunii arzătoare a formării profesionale de specialitate a bibliotecarilor

–  în toate bibliotecile judeţene, probabil în proporţie de peste 90%, trainerii formaţi prin “Biblionet” sunt bibliotecari care au propriile sarcini de serviciu, propria fişă a postului, cei mai mulţi în „roluri” ce ţin de domeniul „relaţii cu publicul”; chiar dacă directorul instituţiei – din neştiinţă, din superficială estimare a realităţilor/ entităţii/oamenilor din subordine, din orgoliu sau pur şi simplu pentru că se lasă sedus de idee, spune „da” şi promite „să-i scoată din producţie” pe traineri , asta nu rezolvă problema de fond: încadraţi într-o instituţie bugetară, trainerii nu-şi pot lăsa pur şi simplu baltă parte din “job”-ul lor pentru a presta servicii contra-cost; aceasta ar crea şi o complicaţie în plus în relaţia cu finanţatorul (Consiliul Judeţean poate zice: vreţi “să faceţi bani”? faceţi, nu ne mai cereţi nouă buget!), cu colegii de serviciu care trebuie să preia sarcinile abandonate etc.

– nemotivarea trainerilor este, şi ea, un mare “handicap”, s-au dus vremurile când oamenii plecau cântând la munca ogorului, mobilizaţi cu îndemnuri imbecilizatoare prin care le era arătată „calea”; bibliotecarii-traineri – cărora li s-a tot spus ce perspective de dezvoltare profesională „vor avea”, încep să constate că muncesc din ce în ce mai mult, deşi salariul le e mai mic, au din ce în ce mai multe probleme profesionale şi administrative pe cap etc. etc., iar „perspectiva de dezvoltare profesională” nu este în bibliotecă, ci trebuie căutată, individual, mai degrabă în afara bibliotecii;  de ce ar şi-ar lua trainerii pe cap “beleaua” de a se dedica unor activităţi exterioare profesiei lor în cadrul instituţiei care nu le poate oferi nimic, oricât ar munci, oricât ar muri pe baricade? de ce n-ar deveni traineri – dacă asta şi-ar dori să fie – în sistem privat, şi nu în inchizitorialul sistem bugetar românesc?

 6. „Explorarea unei serii de opţiuni pentru programele de instruire în utilizarea calculatoarelor, destinate bibliotecarilor” (deziderat enuntat la primul link din primul alineat al “Weaknesses”) nu s-a intamplat; nimeni nu a parut a constientiza, nici în 2007 şi nici ulterior, că utilizarea computerului în activitatea de bibliotecă este diferită  de utilizarea pur si simplu a computerului; că formarea unui bibliotecar capabil să înfiinţeze/ dezvolte/ adapteze servicii moderne de bibliotecă utilizând computerul şi noile tehnologii înseamnă fundamental mai mult decât alfabetizarea, pur şi simplu, în utilizarea IT.

• „Organizarea unei serii de conferinţe la nivel regional, pentru promovarea schimburilor de informaţii între participanţi şi specialiştii în acesul comunităţii la internet, pentru dezbaterea planurilor pentru viitor şi evaluarea lecţiilor învăţate”- deziderat de asemenea enunţat – nu s-a înfăptuit (sau dacă da, s-a întâmplat în „semi-clandestinitate”)

• „Coordonarea cu proiectul Serviciu Universal al ANRCTI privind telecentrele şi cu proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere, al Ministerului Comunicaţiilor, pentru a asigura schimburile de experienţă şi de bune practici cu alţi participanţi, precum şi utilizarea optimă a cunoştinţelor şi resurselor disponibile” – nu s-a realizat; în principal din cauza serviciilor cu plată înfiinţate în comunităţi sărace şi puţin instruite (dar şi din alte motive); una peste alta, cu excepţii care confirmă regula, de proiectul cu telecentrele ANRCTI  s-a ales praful, la fel şi de proiectul prin care s-au înfiinţat  centrele P.A.P.I. („Economia Bazată pe Cunoaştere”): administraţiile locale au aşteptat „cuminţi” să treacă „termenul de funcţionare” angajat, pentru a intra – nu doar de facto, ci şi de jure – în proprietatea computerelor care mai mult au stat închise decât au funcţionat[4]

• în fine, tot în privinţa dezideratelor anunţate în 2007, „Colaborarea cu Comisia Naţională a Bibliotecilor în vederea înfiinţării unui Comitet Director Naţional format din reprezentanţi guvernamentali, ai sistemului de biblioteci şi ai sectorului privat, care să dezbată obstacolele întâmpinate în efortul de a oferi publicului acces la internet prin intermediul bibliotecilor şi să formuleze o politică la nivel naţional de sprijinire a acestor servicii pe termen lung”: colaborarea a fost sublimă, dar a lipsit/ lipseşte cu desăvârşire, poate şi din cauza nefuncţionării Comisiei Naţionale a Bibliotecilor.
__________________

[1] Experienţa şi începutul de „cultură oranizaţională” ale site-ului şi forumului www.biblioteca.ro, în evidentă legătură cu ceea ce susţin, au fost ucise. Am întrebat zadarnic de ce

[2] Se spune că, în China antică, cineva si-a fixat în tinereţe un obiectiv cât se poate de îndrăzneţ, de precis şi pe care l-a urmărit cu acribie: vânarea unui inorog. L-a cautat pe câmpii, prin smârcuri, printre/pe insule, prin păduri seculare, în munţi, în peşteri, prin oazele desertului… l-a cautat într-un şir parcă nesfârşit de primăveri, veri, toamne şi ierni, desi de la o vârstă puterile îşi luaseră obiceiul de a scădea de la an la an. Chiar de la zi la zi, în cele din urmă, şi nicio expediţie nu mai era la fel de îndelungată precum cea din seara precedentă. În fine, după alte multe expediţii tot mai extenuante, când a simţit că nu-l mai ajută puterile să caute inorogul nici măcar pe lângă casă 😥 , eroul nostru a admis, în sfârşit, că se impune o schimbare radicală de tactică; şi a procedat în consecinţă: a înfiinţzat – chiar acasa la el, să-i fie mai lesne – o şcoală  în care, până a închis ochii, i-a învăţat pe alţi pasionaţi metode şi tehnici prin care se vânează inorogul

 

[3] în 16 iunie 2008 a fost lansată o „cerere de depunere  de  candidaturi pentru selectarea bibliotecarilor ce vor participa in programul de Formare de Formatori (TOT) ce va fi organizat in perioada 21-25 Iulie 2008, sub coordonarea Dnei Dr. Hermina G.B. Anghelescu, Conferentiar Library & Information Science Program, Wayne State University, Detroit, Michigan.
Scopul acestui program de formare este acela de a  alcatui o echipa de  12-15  instructori bibliotecari pentru implementarea  programului national Global Libraries Romania, program ce se va desfasura in perioada 2009-2013. Tema programului de TOT pentru care se face selectia de candidati va fi „Servicii pentru clienti”. Bibliotecarii  care vor fi selectati  vor invata ce inseamna servicii moderne intr-o biblioteca  din era Internetului, isi vor imbunatati abilitatile si calitatea serviciilor pe care le furnizeaza, si vor avea capacitatea de a  furniza la randul lor servicii de instruire colegilor bibliotecari care vor intra in programul national Global Libraries Romania. Candidatii selectati vor lucra sau colabora, pe baza de contract, cu programul Global Libraries Romania si structurile asociative ale sistemului de biblioteci publice din Romania.

[4] Sunt şanse mari ca la fel să se întâmple şi cu computerele, echipamentele şi tehnologia donate prin Progamul Biblionet, dacă nu se clădeşte o „dependenţă” de acestea – a comunităţii, a bibliotecii şi evident a bibliotecarului. Odată, după ce mi-am răcit gura de pomană vorbind unui edil de staţiune vâlceană despre avantajele computerelor in bibliotecă, am primit „încurajări”: Aduceţi-le, domnu’ Smedescu, că le dau pe la şcoală, pe la cămin

 

PS: în 7-9 decembrie 2011 va avea loc „Conferinta nationala a trainerilor bibliotecari”. Din motive ce ţin de agendă – agenda propusă de organizatori, nu agenda mea :mrgreen: – n-are sens să particip la conferinţă, însă sper că măcar o parte din cele semnalate mai sus vor fi luate în discuţie. Printre celealte subiecte importante dezbătute, evident.  😆

Un nou CNB

March 12, 2011 in Comisia bibliotecilor

S-a anunțat în unele locuri, cum ar fi pe site-ul ANBPR sau grupul Asociației Bibliotecarilor Maghiari din România, că urmează să se facă o “reinvestire” a  Comisiei Naționale a Bibliotecilor.

O paranteza: Într-o scurtă cautare pe Internet am dat și peste acest mesaj ciudat de pe blogul Biblioteci școlare din Județul Harghita. Deși mesajul se numește Comisia Națională a Bibliotecilor – reînvestire,  rezultă că e un mesaj din partea președintelui ABR în care se vorbește despre alegerile interne ale Asociației.

Revenind, pentru a afla date mai concrete ne-am adresat la sursă, adica la Biroul Cultura Scrisa, Biblioteci din Ministerul Culturii si Patrimoniului National (creat în această formă anul trecut la solicitarea ANBPR, după cum ne informează Blogul Bibliotecii din Brașov). Ne-a răspuns cât ai clipi doamna consilier Luminița Corneanu spunând că “Reinvestirea Comisiei Nationale a Bibliotecilor este o acțiune motivata de expirarea mandatului anterioarei comisii. Reinvestirea, in mod concret, se va face prin numirea de noi membri in comisie, desemnați conform legii 334/ 2002 (cu modificările ulterioare) de către ministerele și celelalte institutiile si organizatii abilitate. Pana in prezent, Biroul Cultura Scrisa, Biblioteci din cadrul Ministerului Culturii si Patrimoniului National a solicitat nominalizarile din partea intitutiilor mentionate in lege pentru a alcatui CNB. Cand vom avea toate optiunile acestora, ministrul culturii si cel al educației vor emite un ordin comun de numire a comisiei. Din acel moment, CNB va fi functionala si va putea trece la lucru.”

Din CNB  fac parte, potrivit extrasului din lege care apare pe site-ul Comisiei, cate 6 membri de la Min. Educației, respectiv al Culturii, 2 membri de la Academia Română (!?) si 3 membri propusi de asociațiile profesionale. Asta înseamnă că unele asociații profesionale nu vor avea membri în Comisie. Membrii trimiși de Min Educației sunt cate unul de la fiecare Bibliotecă Centrală Universitară, unul de la Pedagogică și un reprezentant al compartimentului de specialitate din minister, compartiment care se pare că există. Deci o suprareprezentare a BCU-urilor, controlate total și direct de Ministru și o subreprezentare a învățământului preuniversitar în timp ce celelalte biblioteci universitare (cele cu adevărat universitare) strălucesc prin absență. Membrii Min. Culturii sunt de la Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga” din Cluj-Napoca, Biblioteca Judeţeană “Gh. Asachi” din Iaşi, Biblioteca Judeţeană Constanţa, plus, la fel, un reprezentant al compartimentului de specialitate din minister.

Membrii comisiei au mandat de 4 ani și au o indemnizatie lunară de 10% din salariul unui secretar de stat (asta ar putea să însemne cam 500 de lei?). Secretarul și președintele Comisiei au o indemnizație mai mare.

Pe lângă aceștia, mai există și membrii asociați, propuși de președintele Comisiei, care probabil și ei primesc indemnizația. Așa încât, din ultima componență a Comisiei făceau parte o anume Adriana Mihai de la Min. de Interne, un ieromonah de la Patriarhia Română (care este directorul bibliotecii Sinodului, dar totuși…), o anume Virginia Popa, tot de la Patriarhie (vezi aici asemănarea dintre îngeri și biblioteci) și infatigabila si inconturnabila doamnă prof. dr. ing. Doina Banciu.

BiblioPortal – Scurt film de prezentare

November 8, 2010 in acces deschis, ANBPR, Arhive, Articole, Asociatia Bibliotecarilor din Romania, Asociatia Bibliotecarilor Maghiari din Romania, Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor, Baze de date, Biblioteca Nationala, Biblioteca virtuala, Bibliotecari, Biblioteci americane, Biblioteci din Moldova, Biblioteci din Spania, Biblioteci europene, Biblioteci publice, Biblioteci romanesti, Biblioteci scolare, biblioteci universitare, Biblioteconomie, Carti, Catalog, Catalog colectiv, Comisia bibliotecilor, Digitizare, Global Libraries Initiative, Informare, internet, Invatamant, Prezentare, programe, Proiecte, ProLibro, Societatea informaţională, soft de biblioteca, Video

In urma aparitiei articolului intitulat „Catalogul Colectiv – o idee veche într-o prezentare nouă” am decis sa postez  aici un link catre filmul de prezentare  al softului BiblioPortal, ca cei care au curiozitatea, sa poata avea un reper de comparatie intre cele doua softuri (Catalogul Colectiv si BiblioPortal), fara sa fie neaparat necesara generarea unui cont de test la nivelul BiblioPortal pentru asta.

Filmul poate fi vazut la adresa http://www.biblioportal.ro/portal/faces/public/exo/home/help/prezvid

sau, la o calitate mai buna la     http://www.youtube.com/watch?v=lb2LvJ34IT0

In continuare, din motive de vizibilitate, tin sa postez aici si comentariul pe care l-am facut la articolul mai sus mentionat:

Am fost profund uimit citind articolul „Catalogul Colectiv – o idee veche într-o prezentare nouă”, si nu atat vestea in sine ca a mai aparut o aplicatie ce are ca si target catalogul national partajat m-a uimit (acest lucru era de asteptat si firesc), ci anumite afirmatii facute atat in articol cat si pe site-ul aplicatiei, precum si similitudinile uimitoare ca si conceptie cu ceea ce Ibla Soft propunea inca din 2004, iar Ibla Soft 2.0 si apoi  BiblioPortal (www.biblioportal.ro/portal) ofera mai bine de un an de zile.

Trecand peste faptul ca articolul a aparut imediat la o zi dupa ce am postat prezentarea softului “BiblioPortal – Sistem Biblioteconomic Integrat Web”, aflam ca aplicatia „Catalogul Colectiv al Bibliotecilor Publice” exista inca din 2005…

Activez in sfera dezvoltarii unui portal integrat  pentru biblioteci din 2006, odata cu finalizarea proiectului IOSSPL (www.iosspl.org), am trecut prin multe biblioteci, am vorbit cu multi bibliotecari, si am colaborat chiar si cu dl. Dediu prin 2006 – 2007 pe cand inca era seful comisiei de automatizare a bibliotecilor publice din Romania. Cu toate acestea nu am auzit de existenta acestui soft pana acum. (si trebuie sa reamintesc ca una dintre bibliotecile pilot din cadrul proiectului IOSSPL a fost chiar “Stefan Petica” din Tecuci). Din contra… IOSSPL (www.iosspl.org) era vazut pe atunci, dar inca si anul trecut ca singurul proiect care propunea un soft integrat de biblioteca,  complet web-based, care integreaza si un catalog colectiv complex in el, precum si un sistem de gestiune si imprumut la nivelul fiecarei biblioteci ce are cont in portal.

Uimit sunt si de faptul ca anul trecut cand am anuntat atat prin comunicat de presa, cat si prin mail direct ANBPR, CIMEC si alte institutii si persoane importante din sfera bibliotecara romaneasca, despre lansarea BiblioPortal – Sistem Biblioteconomic Integrat Web, precizand totodata noile facilitati pe care le ofera (catalog comun si partajat, integrarea a unui numar nelimitat de biblioteci,  Gestiune si Imprumut distinct pentru fiecare biblioteca integrata, Rezervari online, cont-uri personalizabile cu drepturi distincte, sistem cod de bare, etc.) nu am primit niciun feedback.

Chiar daca la nivel european aplicatia Ibla Soft si apoi mai noua “BiblioPortal” au fost remarcate  si chiar integrate in cateva proiecte de anvergura in 2008 si 2009 in vederea automatizarii unor biblioteci specializate, la nivel national am fost ignorati desi semnalam periodic existenta si dezvoltarea softului asa cum se poate vedea si in pagina de stiri a portalului:

http://www.biblioportal.ro/portal/faces/public/exo/home/news/local

Cu toate acestea nici ANBPR, si nici altcineva nu ne-a invitat la vre-o prezentare, si nici nu ne-a raspuns la propunerile noastre de a prezenta in cadrul unor conferinte softul, fapt ce ar fi fost cel putin etic chiar si daca exista din start o “preferinta” pentru “vechiul” dar totusi recent aparutul “biblio”.

Dar, desigur, “intortochiate sunt caile Domnului”, iar in Romania se intortocheaza si mai rau.

Cu toate acestea, felicit pe cei de la IME care au dezvoltat acest nou soft. Recunosc ca arata bine si are parti forte unde intrece softul nostru, dar desigur, si BiblioPortal are componente si module ce lipsesc la Biblio.

Cat despre similaritati, nu pot decat sa ma bucur sa vad ca regasindu-le la acest soft, se confirma faptul ca desi am fost prea putin ajutati si sustinuti, am mers intr-o directie buna ca si deschizatori de drumuri.

Poate ca ar mai fi multe de spus despre unele din acele “prima oara” ce apar in articol si pe care Contact Net (www.contact-net.ro) prin IOSSPL (www.iosspl.org) le promova inca din 2004 si prezinta practic din 2006 si apoi si mai complex din 2009, dar cred ca am spus suficient, iar lucrurile vor intra de acum in fagasul lor firesc.

BiblioPortal – Sistem Biblioteconomic Integrat Web

November 1, 2010 in acces deschis, ANBPR, Asociatia Bibliotecarilor din Romania, Asociatia Bibliotecarilor Maghiari din Romania, Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor, Biblioteca 2.0, Biblioteca Nationala, Biblioteca virtuala, Biblioteci americane, Biblioteci din Moldova, Biblioteci din Spania, Biblioteci europene, Biblioteci publice, Biblioteci romanesti, Biblioteci scolare, biblioteci universitare, Biblioteconomie, Catalog, Catalog colectiv, Comisia bibliotecilor, ProLibro, Societatea informaţională, soft de biblioteca

BiblioPortal (www.biblioportal.ro/portal) este un Sistem Biblioteconomic Integrat Web care inglobeaza o serie de aplicatii biblioteconomice si ofera servicii online bibliotecilor abonate si clientilor acestora, acoperind intreaga gama de activitati si fluxuri de informatii si date ale unei biblioteci profesioniste. BiblioPortal este unicul portal cu aplicatii biblioteconomice din Romania care permite realizarea activitatii zilnice a bibliotecarilor online.

BiblioPortal ofera servicii de hosting al bibliotecilor abonate, permitand integrarea in portal a cataloagelor bibliotecilor clienti in cadrul catalogului comun partajat si a site-urilor acestora, facand posibila operarea si utilizarea portalului de catre personalul bibliotecilor pe baza accesului preferential si securizat, in functie de conturile si profilele create in modulul de administrare.

Portalul permite operatiuni biblioteconomice complexe prin portlet-uri specifice, in categoriile urmatoare: catalog partajat, operatiuni de catalogare interconexata la nivel de autor, editura, domeniu, titlu carte, titlu periodic, titlu electronic, cautare complexa, operatiuni de gestiune bibliotecara, sistem de rapoarte standard, rezervari online, imprumuturi, administrare securizata si acces preferential (sistem complex de conturi, grupuri si profile de utilizatori), localizarea rapida in baza de date a cartilor si cititorilor abonati prin sistemul de cod de bare, modul internationalizare (in prezent pregatindu-se localizarea pentru 7 limbi de circulatie Europeana).

Portalul poate fi customizat pentru a indeplini functiile specifice ale unor biblioteci specializate. BiblioPortal este utilizat intr-o serie de proiecte nationale si internationale, implementarile existente acoperind cateva categorii ca de exemplu: Biblioteci Juridice (Curti de Apel, Tribunale, Judecatorii), Biblioteci specializate ale Institutelor de Cercetare; si targheteaza altele cum ar fi: Biblioteci Publice (Orasenesti, Comunale, Satesti), , Biblioteci Educationale (Scoli, Licee, Universitati). Portalul faciliteaza colaborarea inter-bibliotecara, crearea unei comunitati de profil integrand si cititorii si comunicarea prin forum si wiki propriu.

Strategia creativa a fost aceea de a crea un sistem web integrat care sa promoveze un concept unitar si inovator pentru sistemul biblioteconomic din Romania. Portalul permite utilizarea si customizarea pentru un numar virtual nelimitat de biblioteci, cu un stil de lucru asemanator si pastrand un concept grafic unitar, dar permitand adaptarile necesare pentru cerintele particulare ale fiecarui tip de biblioteca abordat (biblioteca publica, juridica, scolara, specializata). Conceptul este uniformizat, integrat, dar permite pastrarea individualitatii fiecarei biblioteci prin crearea culturii de grup (fiecare biblioteca poate accesa portalul prin interfata proprie permisa de logarea cu elementele grupului respectiv) si de asemenea prin includerea site-ului propriu al bibliotecii in portal.

Fiecare biblioteca abonata poate avea acces la portal in doua moduri: in modul deschis, comun tuturor vizitatorilor, permitand accesul la Catalogul comun partajat si cautari complexe dupa criterii variate, ca si browse-area sectiunilor informative si de stiri;  si in mod preferential, prin logarea securizata la zona proprie a portalului, care permite tuturor bibliotecarilor acelei biblioteci sa isi desfasoare activitatea zilnica si sa realizeze operatiile si fluxurile de activitati specifice functiilor pe care le detin, sa participe la forumul si wiki-ul bibliotecar comun din sectiunea “Comunitate”. La acest nivel, exista un al doilea nivel de acces preferential la portal, fiind implementate profile si drepturi specifice pentru bibliotecari care permit acestora sa realizeze doar operatiunile permise postului ocupat – catalogatori, gestionari, operatori imprumuturi, administratori, etc.

Exista de asemenea un “profil de cititor” (abonat) care permite ca cititorii inregistrati la biblioteca sa obtina un cont de abonat in portal in spatiul respectivei biblioteci, oferindu-i posibilitatea de a realiza operatiuni online de cautare, rezervare si mesagerie in mod securizat si confidential, de a consulta istoricul contului (respectiv istoricul imprumuturilor si alertelor), si sa pastreze comunicarea directa permanenta cu personalul bibliotecii. Astfel, operarea portalului este complet securizata iar accesul preferential la operatii si date asigura faptul ca participantii nu isi pot provoca dificultati in activitatea zilnica iar bibliotecile abonate au siguranta robustetei aplicatiei utilizate si confidentialitatii datelor fiecarei biblioteci.

Conceptul creativ implementat este deci in conformitate cu cerintele specifice domeniului, atat profesionale cat si legislative, combinand intr-un tot unitar elementele de noutate si inovatie (aduse in special de strategia web) cu elementele traditionale ale culturii biblioteconomice adanc inradacinate in activitatea bibliotecarilor.

Portalul este dezvoltat de firma CONTACT NET (www.contact-net.ro) pe baza versiunii anterioare open-source IblaSoft – rezultat al proiectului IOSSPL (www.iosspl.org) – continuand strategia de dezvoltare web a firmei in domeniul sistemelor software de biblioteca.

Portalul poate fi utilizat online pe baza unui abonament modic lunar, in care este inclus spatiul virtual dedicat bibliotecii in cauza, generarea contului/conturilor, administrarea portalului, asistenta si consultanta in utilizare,

sau

prin implementare locala, in acest caz necesitand un server local dedicat, un administrator avizat, costuri de implementare si training, etc.

Portalul online este intr-o continua dezvoltare si perfectionare, la aceasta contribuind si sugestiile, feedback-urile, precum si criticile constructive ale utilizatorilor sai.

Target:

Biblioteci Publice (Orasenesti, Comunale, Satesti),

Biblioteci Juridice (Curti de Apel, Tribunale, Judecatorii),

Biblioteci Educationale (Scoli, Licee, Universitati),

Biblioteci Specializate (Institute de Cercetare, Organizatii Nationale)

Pentru informaţii suplimentare va rugam contactati:

Dl. Iosif Biro,

Exclusive BiblioPortal Representative
BiblioPortal Admin
www.biblioportal.ro/portal

Software & Business Development Contact Net
www.contact-net.ro
e-mail: iosif.biro@contactnet.ro
        iosif_biro@yahoo.com
Tel.: +40-723.346.852   (intre orele 10 - 16)

Acord de colaborare

February 4, 2009 in Biblioteci romanesti, Comisia bibliotecilor, EBLIDA, Noutati

După cum spunea și Claudia Popescu în postul anterior veștile primite din partea Comisiei Naționale a Bibliotecilor sunf foarte bune. Dintre ele cea mai așteptată cred că este semnarea acordului de colaborare între Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi Comisia Naţională a Bibliotecilor. Dupa o tăcere așa de lungă acest semn este mai mult decât binevenit. Având acest acord semnat la început de mandat putem spera că ministerele implicate vor continua în acest sens. Dacă nu vă e cu supărare aș vrea să postez aici câteva observații care mi-au venit în gând citindu-l.

Acordul acesta semnalează  începerea unor discutii, negocieri prin care bibliotecarii să primeasca:

  • mai multa putere în a decine viitorul lor
  • recompense
  • sincronizare cu UE
  • promovare
  • fonduri

Senzatia mea este însă că parte din ceea ce se cere se putea face deja și chiar trebuia făcut de către bibliotecarii care vor candida în curând la “indemnizatie de merit pentru realizări deosebite” sau pentru “activități de notorietate în domeniul biblioteconomiei și știintei informării”. Lipsește după părerea mea un angajament al bibliotecarilor de a se implica și ei ln rezolvarea unor probleme  din educație și cultură…nu de alta dar parcă e normal să și dai ceva înapoi, nu numai să ceri.

Pe de alta parte probabil că dă bine ca pe acordurile oficiale ale ministerelor din Romania să apară Uniunea Europeana și efortul nostru neprecupețit de a fi în “armonie” cu ceea ce se petrece în UE. Numai că realitatea în profesia noastră este că există diferențe mari între tările din UE. Când vorbim de UE și biblioteci vorbim de sistemul francez sau de cel englez? Vorbim de bibliotecile rurale din Bulgaria sau de cele din Danemarca? Vorbim despre faptul că în Polonia este ilegal ca un bibliotecar să ajute o femeie să afle informații despre avort sau despre cum copiii de etie romă nu au voie să intre în unele biblioteci din Cehia?

Din câte știu eu nu există o pozitie oficială la Bruxelles legată de biblioteci. Vă rog să mă corectați dacă știți voi mai multe. Tocmai de accea, pentru a face ascultată vocea bibliotecarilor la nivel European, s-a infiintat  EBLIDA (unde până nu demult era înscris doar ABIDOR-ul dar se pare că recent și  ABR-ul a devenit membru).

Voua cum vi se pare? Eu una aștept să văd proiecte ieșite din acest acord dar și un acord între Comisia Națională a Bibliotecilor și cele trei ministere care pot ajuta la dezvoltarea normală a bibliotecilor din România: Culturii, Educației, Comunicațiilor și Tehnologiei Informației). Aceste ministere  ar beneficia foarte mult de  un sistem de biblioteci bine pus la punct deoarece acesta le poate oferi un ajutor valoros în rezolvarea unor probleme care au tendința de a “scăpa” printre celelalte instituții. Căteva posibile teme:  susținerea educației permanente, alfabetizarea informațională, diseminarea informațiilor de interes general sau despre sociatetea și economia bazate pe cunoaștere (foarte interesantă omiterea bibliotecilor din articolul semnalat de doamna Anghelescu pe Biblos), cunoașterea moștenirii culturale și tot așa.

Comisia Naţională a Bibliotecilor are un nou preşedinte

August 6, 2008 in Comisia bibliotecilor

…Daca v-aş da doar informaţia din titlu, unde aţi merge să căutaţi mai multe informaţii? Pe situl CNB de la http://www.comisia-bibliotecilor.ro/ ? Greşit! Acolo doamna Repanovici e încă preşedinte. Acel site nu a mai fost updatat din 15.05.2008.

Acesta informatie am obtinut-o de pe situl ANBPR.  Decizia a fost luata pe 31 iulie. Noul preşedinte este doamna Doina Popa.

Îi urăm succes şi putere de convingere!