You are browsing the archive for Conferinta 2013.

Future Library Unconference 2013

October 24, 2013 in Bibliotecari, Conferinta 2013, TIBRO, Unconference

Dacă

  • sunteți bibliotecar cu o experiență în domeniu de minim 3 ani și maxim 8 ani,
  • aveți susținerea bibliotecii în care lucrați,
  • știți limba engleză suficient de bine pentru a înțelege o prezentare,
  • vreți să participați 2 zile (9 și 10 decembrie) la o conferință în Atena

atunci sunteți eligibili pentru a câștiga o bursă care să vă acopere toate cheltuielile de participare la Future Library Unconference 2013 în Atena, Grecia. Completați formularul și trimiteți-l până pe 25 octombrie. Și dacă tot vă gândiți să mergeți propuneți o idee de workshop sau măcar o mică prezentare. Merită să încercați!

Anunțul este valabil și pentru cei care lucrează în muzee, galerii sau în alte instituții ale industriei creative.

Impresii de la Smart Library- Conferința ANBPR Sibiu 2013

October 15, 2013 in acces deschis, ANBPR, Biblioteci publice, Biblioteci romanesti, Conferinta 2013

Sibiul vazut de pe Biblioteca Astra

Sibiul văzut de pe terasa Bibliotecii Astra – Foto Corina Bedreagă

Ca proaspăt membru ANBPR  aceasta a fost prima mea participare la o conferință a asociației. Am să încerc să fac aici un scurt rezumat și să notez câteva idei legate de eveniment.

Încep prin a spune că deși sunt membru cotizant al ANBPR am aflat cu greu și cu ceva noroc despre această conferință. Cel mai greu a fost până am aflat suficiente informații și am reușit să transmit organizatorilor dorința mea de a participa la eveniment deoarece după aceea am primit foarte prompt informații despre cazare, costuri, agendă șamd.

În general organizarea a fost  bună în ciuda faptului că echipa organizatoare nu a fost deloc numeroasă. Biblioteca Astra a fost o gazdă primitoare și plină de surprize (cum ar fi, de exemplu, degustările de vin de la sfârșitul zilelor). Micile sincope de sunet sau de informare nu au afectat în mod esențial calitatea conferinței. (Vezi de exemplu blogul conferinței despre care am aflat după conferință și care nu a fost actualizat).

Programul detaliat (îl găsiți aici)  a fost unul dens și surprinzător de bine închegat. Ceea ce a lipsit din program a fost o sesiune dedicată efectiv discuțiilor despre asociație. În momentul în care raportul financiar al asociației este adus la cunoștința membrilor (fără un anunț prealabil) într-o pauză de cafea, avem o mare problemă. Deși realitatea acestei conferință nu pare să mă încurajeze în acest sens, eu continui sa sper că asociația, prin noua conducere, și-a asumat  transformarea ANBPR-ului într-o asociație profesională modernă (bazată pe implicarea și valorificarea membrilor, care va utiliza mijloace eficiente de comunicare și informare).

Dragos Neagu

Președintele ANBPR Dragoș Neagu în deschiderea conferinței – Foto Corina Bedreagă

Revenind la  conferință, mi s-a părut interesant că deși noi știam că e o conferință a ANBPR-ului la ea au fost invitați editori care credeau la rândul lor că vin la o conferință a editurilor. Organizatorii au încercat prea puțin să lămurească această confuzie (generată din câte am înțeles și de sursa financiară care a făcut posibilă conferința) sau să-i facă pe cei de la edituri să participe efectiv la discuții. Astfel participarea editurilor la conferința (lor) s-a limitat la împărțit cărți și suveniruri participanților.

Din programul conferinței am să subliniez mai jos câteva participări care m-au interesat în mod deosebit.

Ateliere SMART pregătite pentru a doua parte a primei zile au fost un  prilej bun de împărtășire și discutare a bunelor practici în biblioteci. Sesiunile în paralel au permis acoperirea cu succes a mai multor teme și o interacțiune mai bună între participanți. De altfel atelierele au oferit puținele prilejuri în care publicul conferinței a putut să își exprime părerile, să pună întrebări.

Formatul ales pentru această conferință, în care după prezentări nu este alocat timp pentru întrebări și discuții, nu permite atât de necesara interacțiune profesională între membrii asociației. Dacă bibliotecarii continuă să se “întâlnească” și să discute doar în jurul sticlei de vin/țuică/apă și nu exersează folosirea între ei a limbajului (onest) profesional, vom continua să rămânem împărțiți pe bisericuțe de interese (altele decât cele profesionale).

ATI Continut deschis

Broșura creată de Fundația Soros, ATI și ANBPR – Foto ATI

Prima zi s-a încheiat cu cina festivă și decernarea Premiilor ANBPR.  Cum am ratat decernarea, aștept să apară o listă cu aceste premii pe situl ANBPR pentru a v-o arăta.

A doua zi a conferinței a început în forță cu prezentarea activităților grupului IMPACT, prezentare susținută de d-nul director Nazare. Din păcate această prezentare a fost doar de ochii publicului deoarece factorii de decizie din asociație luaseră cu două seri înainte o poziție față de cererea acestui grup.

A continuat Nicolaie Constantinescu care a avut ca invitați reprezentanți ai Fundației Soros și ai Asociației pentru Tehnologie și Internet (ATI) pentru a ne informa despre drepturi de autor, licențe libere și resurse educaționale deschise. Fiecare participant a plecat acasă cu o broșură despre Conținut deschis (pe care acum o găsiți în format electronic aici).

Au urmat apoi prezentările susținute de reprezentantele Bibliotecii Naționale care au fost interesante dar oarecum incompatibile. În timp ce doamna Chiriță ne-a atras atenția asupra importanței eticii în cercetarea care se face în bibliotecă, doamna Gruia ne-a vorbit și a făcut generalizări despre Bibliotecile românești în mediul online folosind date neactualizate din CASIDRO.

Roberto Corsini la Sibiu

Roberto Corsini la sesiunea TIBRO – Foto Corina Bedreagă

Grupul TIBRO (Tineri Bibliotecari din România) a avut o sesiune specială care a fost însă, din păcate, scurtată din motive organizatorice. Roberto Corsini bibliotecar din Helsiki, invitatul celor de la TIBRO, a avut în cadrul conferinței două prezentări care au fost foarte apreciate de public. După ce în prima zi ne-a vorbit despre interesul pentru inovație în cadrul bibliotecilor finlandeze, Roberto a contribuit în cadrul sesiunii TIBRO cu o prezentare motivațională.

Participare publicului a scăzut parcă odată cu trecerea timpului. Dacă la primele sesiuni sala a fost plină, la ultima sesiune de prezentări (și cea mai închegată după părerea mea) Prezentări servicii SMART Biblioteci locale/comunale a fost lume puțină.

Finalul zilei a reunit însă majoritatea participanților la Târgul serviciilor smart de bibliotecă. Acesta  a fost un eveniment popular pentru care bibliotecile s-au pregătit foarte bine. Am avut parte de multe surprize: de apariția excelentul logo al bibliotecii din Bistrița-Năsăud, de materiale scoase la vânzare de Asociația Prietenii Bibliotecii Județene Cluj, de reviste editate de tineri în biblioteci ca de exemplu S.T.A.R.T. în Darabani și de tentații gustative. M-a bucurat mult prezența colegilor bibliotecari de la Biblioteca Metropolitană București care au venit la târg cu numeroase materiale despre activitatea lor.

Silviu Bors, Directorul BJ Astra Sibiu cu logo-ul BJ Bistrița-Năsăud

Silviu Borș, Directorul BJ Astra Sibiu purtând  logo-ul BJ Bistrița-Năsăud – Foto Nicoleta Trașca

Pentru ultima zi din conferință organizatorii i-au invitat pe participanți la deschiderea unei biblioteci – punct de informare turistică în Biertan și apoi la vizitarea deja faimoasei biblioteci concept:  Borcanul cu dulceață de povești de la Marpod.  În aceste vizite ne-a însoțit și echipa de designeri care au contribuit la crearea acestor biblioteci elegante așa că doritorii au putut afla cum se realizează aceste proiecte.

Am plecat de la Sibiu încântată de întâlnirea cu colegii din întreaga țară (și cu Roberto) dar cu un gust amar legat de faptul că la conferința ANBPR asociația este prea puțin vizibilă. Dacă nici când ne întalnim o dată sau de două ori pe an nu încercăm să ne cunoaștem mai bine între noi și să ne înțelegem asociația, ratam șansa de a avea o asociație profesională efectivă.

Despre E-cărți în bibliotecă – prezentări

March 21, 2013 in advocacy, Carti, CILIP, Conferinta 2013, EBLIDA, ebook, IFLA

Dacă v-am făcut curioși în legătură cu ce s-a discutat la Londra despre e-cărți în cadrul conferinței organizată de CILIP și urmărite pe Twitter acum ceva timp, iată că puteți afla acum mai multe. La adresa www.cilip.org.uk/ifla-mlas-seminar2013/pages/presentations.aspx  s-au făcute publice  prezentările participanților.

Deschidere
 Gerald Leitner, IFLA-MLAS, Asociația Bibliotecilor Austriece 

E-Books în biblioteci: O problemă globală: 
 Nick Stopforth, Director Biblioteci și Informare , Consiliul  Doncaster Metropolitan Borough, UK
 Michael Dowling, Director, ALA, SUA
Chloe Vicente de Billion, Directorul bibliotecii, Universidad Adolfo Ibáñez, Chile
 Yasuyo Inoue, Profesor, Universitatea Dokkyo , Japonia
 Dr Maisela Eddy Maepa, Director,  Biblioteca UNISA , Universitatea din Africa de Sud
 Fiona Bradley, Manager  Servicii pentru membrii si dezvoltare, IFLA
 Klaus-Peter Böttger, Președinte, EBLIDA
 Hellen Niegaard
National Campaigns – Your Campaign
 Niclas Lindberg, Secretar General, Asociația Bibliotecilor Suedeze
 Michael Dowling, Director, ALA, SUA
 Vincent Bonnet, Director, EBLIDA
 Phil Bradley, Președinte, CILIP

 

 Răspundem unei provocări: Princilpiile IFLApentru e-împrumut în biblioteci
Stuart Hamilton, Director, Politici și Advocacy, IFLA

Spor la citit!

Despre E-cărți în bibliotecă via Twitter

February 25, 2013 in Biblioteci americane, Biblioteci europene, Biblioteci romanesti, Carti, CILIP, Conferinta 2013, EBLIDA, ebook, IFLA

Joi 21 februarie a avut loc la Londra un seminar organizat de IFLA și CILIP pe tema: E-cărțile în bibliotecă: o problemă globală de supraviețuire. Am aflat de această întâlnire de pe Twitter, acolo unde cei care au participat la seminar, au postat informații în direct. Cum subiectul mi se pare interesant și actual, am să încerc mai jos să trec în revistă principalele informațiile împărtășite sub formă de mesaje scurte de colegii noștri de breaslă. Pentru cei care doriți, lista completă de mesaje o găsiți pe #IFLAebooks și programul întâlnirii  aici .

Gerald Leitner (IFLA):
– bibliotecile își pierd drepturile fără ecărți; editurile ajung să decidă ce pot bibliotecile să ofere publicului
– E-împumutul trebuie rezolvat prin acorduri de licențiere nu doar prin cumpărarea accesului pentru o singură utilizare
– IFLA se preocupă serios de aceste probleme și vrea să coopereze în acest sens cu asociațiile bibliotecilor membre
– cercetări, studii și multe altele despre e-împrumut găsiți pe pagina dedicată www.ifla.org/e-lending
– document al IFLA despre împrumutul ecărților în biblioteci îl găsiți în Principii ale eîmprumutului pentru biblioteci
– IFLA vrea să adune, să sintetizeze și să ofere informații despre eîmprumut: care e situația în țara voastră?

Phil Bradley ținând prezentarea în locul lui Nick Stopforth (CILIP):
– bibliotecile sunt obișnuite cu schimbarea însă editurile se confruntă cu foarte multă incertitudine. Putem face parteneriate cu ei?
– Cum putem trece peste conflicte și să realizăm parteneriate astfel încât să ne susținem publicul în utilizarea tehnologiei?
– Despre problemele pe care bibliotecile le au cu ecartea citiți mai multe aici: Știați că mai mult de 85% din ecărți nu sunt disponibile în biblioteci?

Michael Dowling (ALA):
– am putea ruga editurile să ajute la finanțarea cercetărilor despre piața de cărți electronice? Așa am putea înțelege mai bine această piață
– 87% din bibliotecile din SUA oferă ecărți; 3% din bugetul bibliotecilor este folosi pentru achiziționarea lor
– un studiu Pew arată că majoritatea publicului nu știe ce ecărți se găsesc la bibliotecă; o problemă similară cu cea a necunoașterii bazelor de date oferite de biblioteci
– statisticile din Colorado arată că bibliotecile (atunci când pot cumpăra ecărți) plătesc aprox. de 6.5 ori mai mult pe ele decât publicul larg

Chloe Vicente (Chile):
– decalajul digital este mare în America De Sud și există întârzieri când vorbim de acoperire și de acces la internet; conexiunile mobile sunt într-o creștere înceată -> accesul la ecărți este deci îngreunat
– există exemple în care editurile sunt partneri strategici în proiecte cu ecărți în biblioteci

Yasuyo Inoue (Japonia):
– Japonia așteaptă ca bibliotecile din State și Europa să adopte modele de utilizare a ecărților
– bibliotecile nu colecționează manga său e-manga (deși sunt populare)
– majoritatea ecărților în Japonia sunt e-Manga (benzi desenate cu specific japonez) dar bibliotecile nu le cumpără
– majoritatea e-cărților sunt citite pe telefoane smartphone care sunt folosite mai mult de tineri
– limitări impuse și de costul ecărților, numărul limitat de vendori
– 12 (!!!) biblioteci publice din Japonia oferă servicii de eîmprumut
– scrisul în japoneză este pe verticală și readerele nu pot deocamdată să redea bine astfel de texte

Maisela Eddy Maepa (Africa de Sud):
– situația ecărților în Africa de Sud: foarte puține informații; e nevoie de cercetări și analize pentru a obține informații; ecărțile sunt încă un concept abstract
– budgetul pentru ecărți e practic 0. Editorii sunt preocupați de piraterie nu de oportunitățile pe care le oferă biblioteca
– în 2012 a fost lansat primul magazin de ecărți în Kenia
– tehnologia încetinește accesul, la fel și barierele impuse de diferitele limbi utilizate pe continent
– Africa de Sud are cea mai promițătoare piață pentru ecărți
– se poate ca utilizarea de ecărți să crească în țările africane dacă sunt împrumutate pe telefoane smartphone.

Fiona Bradley (Australia):
Overdrive e agregatorul principal de ecărți. Cumpărarea ecărților o practică destul de comună, mai ales în școli.
– bibliotecarii austrlieni sunt procupați de lipsa conținutului local în format de ecarte, de problemele legate confidențialitate în procesul de eîmprumut și de prețurile schimbătoare
– Consiliul pentru Colaborare în Industria Cărții din Australia susține un dialog între cei din industria de carte și guvern pentru a susține piața de ecărți
– situația ecărților în Noua Zeelandă este similară cu cea din Australia, nu au drepturi de împrumut pentru ecărți
– Bibliotecile Naționale din Noua Zeelandă și Singapore conduc discuțiile dintre edituri, autori și biblioteci pe această temă

Klaus Peter Bottinger (EBLIDA):
– nu există statistici la nivel european despre piața de ecărți
– taxele pentru ecărți: în Danemarca sunt aceleași ca pentru cărți; Austria nu oferă reduceri la taxe dar Spania are aceste reduceri pentru ecărți
– 60% din ecărți sunt descărcate ilegal dar nu prin serviciile bibliotecilor. Cu toate astea Federația Europeană a Editurilor nu vrea să aibă un dialog cu bibliotecile.

Discuția “informația vrea să fie liberă, informația vrea să fie scumpă”: cum balansăm această realitate? Concluzia e că există multe modele prin care se poate dezvolta piață ecărților și eîmprumutul însă trebuie găsit un model pentru protejarea drepturilor de autor care să protejeze și interesul public.

Despre Campanii Naționale
Niclas Lindberg(Suedia)
– acum 70% din titlurile ecărților de pe piață sunt disponibile în biblioteci. Dar editurile nu au fost interesate să discute cu bibliotecile despre misiunea lor în servirea publicului.
– bibliotecile erau considerate pirați legali de către Asociația Editurilor Suedeze; de aceea discuțiile cu editurile nu au putut să se desfășoare așa că bibliotecile au pregătit o campanie publicitară prin care să-i forțeze să reînceapă discuțiile.
Salută-l pe noul tău bibliotecar– campanie în care bibliotecarul e înlocuit de un om de afaceri – a suparat editorii
– campania a dus la o scădere în susținerea editurilor; uneori oamenii trebuie supărați și situația trebuie să devină tensionată ca să obținem rezultate;
– interesul actul se îndreaptă spre cum se poate crea o bibliotecă națională suedeză de ecărți

Michael Dowling (ALA)
– În SUA se încearcă păstrarea bunei relații cu editorii dar unele grupuri din cadrul asociației sunt foarte nemulțumite
– despre proiectele ALA de transformare a bibliotecilor pentru ca acestea să ofere și ecărți și conținut digital aici
– o campanie posibilă susținută de ALA: promovarea unei ecărți în toate bibliotecile pentru a vedea cum/dacă sunt afectate vânzările
– se începe lucrul cu ecărți și în bibliotecile școlare.

Vincent Bonnet (EBLIDA)
– campanie europeană E-cărți în Biblioteci

Phil Bradley (CILIP)
– Document pregătit de CILIP EÎmprumutul în biblioteci – cerem probe
– Bibliotecile sunt responsabile pentru a controla și a promova mesaje cheie despre rolul si misiunea bibliotecilor
– “eîmprumutul se bazează în esență pe același model ca împrumutul clasic”

Toate bibliotecile publice din Damenarca oferă ecărți. 130mii de utilizatori unici. Bibliotecile și editorii lucrează împreună.
Bibliotecile din lumea largă se confruntă uneori cu aceleași probleme: varietatea de titluri disponibile, vendori/platforme disponibile, costuri, licențe/drepturi de autor.

Mulțumesc pentru informațiile foarte interesante surselor (utilizatorilor Twitter)  @anniemauger, @CILIPinWales, @davidclover, @Fiona_Bradley, @GPSalmeron, @IFLADPA, @janholmquist, @Philbradley, @RachelVanRiel.