You are browsing the archive for Digitizare.

Spre Europeana.eu cu Dan Matei

November 7, 2011 in Alfabetizare informationala, Biblioteca virtuala, Biblioteci europene, Carti, Digitizare, Europeana

Matei-SpreEuropeana-2009//

Bibliotecile Europeana

June 27, 2011 in Biblioteca virtuala, Biblioteci europene, Biblioteci romanesti, biblioteci universitare, Digitizare, Europeana

Dacă veți privi cu atenție prezentarea câtorva materiale din colecția ce va fi pregătită în cadrul proiectul Europeana Libraries pentru proiectul Europeana cred că veți fi plăcut surprinși:

La finalul acestui film aflăm că Biblioteca Academiei Române împreună cu Biblioteca Universității “Lucian Blaga” din Sibiu vor contribui proiectul Europeana. Se pare că mi-au scăpat veștile despre acest proiect și, cum nu știam multe despre Europeana Libraries și cu atât mai puțin că încă două importante biblioteci românești vor contribui la Europeana, am încercat să aflu mai multe amănunte. Am să postez mai jos ceea ce am găsit pe situl bibliotecii din Sibiu, informație destul de “veche”, din ianuarie 2011.

Europeana Libraries: Aggregating digital content from Europe’s libraries :
– este un proiect încadrat în Seventh Framework Programme (FP7) al Comisiei Europene, propus de un consorţiu de 26 de Universităţi, Biblioteci Universitare sau Naţionale din întreaga Europă. La acest consorţiu, din România participă doar Biblioteca Academiei Române şi Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, prin Biblioteca Universitară.

Scopul proiectului este de a dezvolta în următorii doi ani, 2011 şi 2012, Biblioteca digitală europeană, agregând valori spirituale şi culturale în format digital din toate culturile ţărilor europene.
Biblioteca ULBS s-a înscris şi a fost acceptată în consorţiu prin oferta de digitizare, anume printr-un număr de 2000 de pagini scanate din cărţi vechi, de referinţă pentru cultura locală, aflate în colecţiile bibliotecii, precum şi prin 1000 de imagini, afişe ori alte obiecte multimedia de la evenimentul major pentru Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007 (materiale aflate la Primăria Sibiu şi pentru care avem acceptul conducerii primăriei de promovare a acestora).

Toate aceste resurse trebuiesc prelucrate, trecând printr-un întreg flux specific biblioteconomic:
– materialul brut trebuie scanat în formate specifice, de calitate şi mărime a imaginii comparabile cu cele deja stabilite şi acceptate de partenerii europeni în proiect, pentru arhivare brută;
– formatele digitale pot fi ori imagini în format tiff sau jpeg – unde textul este în chirilică, fără recunoaşterea caracterelor, fie în format Acrobat Reader – pdf searcheable, cu recunoaşerea caracterelor latine, în vederea căutării lor de pe Internet;
– materialul digital trebuie apoi prelucrat într-un format compatibil pentru afişarea în pagini web, apoi catalogat într-un sistem informatic specific unei biblioteci digitale, impus a fi open-source şi respectând standardul de metadate OAI (Open Archive Initiative) ;
– în cadrul proiectului se lucrează în vederea acceptarii unui singur standard de metadate pentru Europeana Libraries, anume EDM (European Data Model);
– bazele de date cu materialele digitale locale, trebuiesc agregate în sistemul central – portalul unic al Europenei, aflat la adresa web http://www.europeana.eu, aflat şi întretinut de Koninklijke Bibliotheek, Haga-Olanda, coordonator al proiectului. Pentru aceasta, fiecare participant va furniza datele bibliografice ale digitizării, în format compatibil cu cel european.

Biblioteca ULBS devine astfel agregator al culturii române în Europeana, dupa CIMEC – Institutul de Memorie Culturală (furnizor de material digital din prima fază de proiect), şi alături de Biblioteca Academiei Române, în această a doua fază a proiectului.
Participarea Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu alături de cele mai valoroase universităţi şi biblioteci europene la acest proiect, înseamnă câştigarea unei experiente mari în acest domeniu nou şi dinamic al creării şi furnizării de resurse digitale, ne ridică prestigiul şi ne face onoare

Din ceea ce-am găsit pe pagine de internet a acestui proiect www.europeana-libraries.eu aflăm că Biblioteca Academiei va contribui cu materiale despre “Italian drawings, Romanian history”. Dintr-un raport de activitate al delegației Bibliotecii Academiei care a participat la lansarea Europeana Libraries aflăm că:
“Biblioteca Academiei Române participă cu o bază de date formată din 3000 de desene, fotografii şi gravuri redând aspecte din istoria, obiceiurile şi peisajele Ţărilor Române de-a lungul a 4 secole, create de artişti de origine străină, ca şi 440 de desene italiene şi 45 de cărţi şi albume full text.”

Este interesant de știut că instituțiile care susțin acest proiect sunt asociațiile Conference of European National Librarians (CENL), Consortium of European Research Libraries (CERL), Europeana Foundation și Ligue des Bibliothèques Européennes de Recherche (LIBER) iar proiectul este coordonat de The European Library și este găzduit de Biblioteca Națională a Olandei.

Mult succes colegilor noștri și așteptam cu interes o conferință în care să se întâlnească toate instituțiile din țară ce oferă conținut pentru Europeana. Împreună e mai ușor și poate fi mai plăcut!

Programul internațional de Master DILL

January 20, 2011 in Biblioteca virtuala, Biblioteci europene, cursuri, Digitizare, programe, studenti, Studii

Despre International Mater in Digital Library Learning DILL am mai spus că reprezintă o șansă unică pentru acei dintre voi care simt că vor să înțeleagă cum funcționează și cum se reinventează bibliotecile secolului nostru.

DILL este un program de master de doi ani care este oferit prin colaboratea Universitatea din Oslo – University College – (Norvegia), Universitatea din Tallinn (Estonia) și cea din Parma (Italia). Studenții petrec cel puțin un semestru în fiecare din aceaste instituții ceea ce, pe lângă valoarea strictă a cunoștințelor obținute îi expune pe studenți unui mediu profesional internațional în care vor putea apoi naviga cu multă ușurință.

Obiectivele acestul Master, așa cum sunt specificate pe pagina web a programului includ:

  • Lărgirea cunoștințelor despre biblioteci digitale prin analiza cercetărilor de ultimă oră în acest domeniu,  a aplicațiilor lor și a bunelor practici existente.
  • Dezvoltarea de abilități prin proiecte independente de cercetare pe domeniul digital realizate sub îndrumare și  folosind metode relevante.
  • Înțelegerea impactul pe care mediul digital îl are asupra rolului jucat de profesioniștii informației în societatea cunoașterii.

Dacă vi se pare interesant acest program vă încurajez să îndrăzniți. Aplicațiile pentru Master (inclusiv pentru burse de studiu pentru studenți din Romania) se accepta până pe 6 februarie.

Adina Ciocoiu, colaboratore a grupului nostru, începe în curand al doilea semestru al acestui program și ne-a trimis câteva rânduri despre cursurile de până acum care s-au ţinut în Norvegia la Oslo University College :

Primele 2 saptămâni ale semestrului au fost compuse din:

* sesiune introductivă biblioteci digitale (2 x seminar)
* atelierului de lucru introducere în XML (curs şi seminar)

Câte ceva despre cursurile mari:

Research Methods and Theory of Science (ore de curs şi de seminar): accetul a fost pus pe definirea unei teme de cercetare specifică bibliotecii digitale şi discutarea teoriei pe care se sprijină diferite metode de cercetare (cartea lui Alison Pickard fiind de referinţă pentru acest curs/Pickard, Alison Jane. Research methods in information. – London : Facet, 2007). La începutul cursului am găsit câteva asemănări cu ceea ce am studiat în cadrul masterului de la Universitatea Bucureşti însă pe măsură ce materia avansa abordarea a fost diferită.

În parateză fie spus pentru partea de Theory of practice am găsit puncte comune cu ceea ce s-a numit la noi Introducere în relaţii publice în 2003 (era un curs comun cu cei de la Comunicare şi Relaţii publice în primul an de facultate) unde câteva cursuri au fost axate pe teoria ştiinţei (cu Popper şi Habermas în bibliografie, crima si teroare la vremea aia…. În 2004 acest curs a fost scos din programa studenţilor la biblioteconomie… si deşi la vremea lui mi-a dat foarte mari dureri de cap în în timp am realizat că a fost chiar foarte important şi util…. iar cursul de anul asta a devedit-o inca o dată!

Modalitatea de predare mi s-a părut foarte bună, deoarece fiecare curs avea la bază capitole/articole din bibliografie, cursul fiind doar o punctare a celor mai importante concepte şi aprofundarea celor considerate a fi absolut noi. Cursurile erau bine închegate şi de fiecare dată unul nou începea cu o recapitulare a celui anterior. Primele seminarii au fost dedicate discutării lucrării semestriale, restul fiind dedicate aplicării practice a noilor concepte şi strategii. Evaluarea semestrială a constat în elaborarea unui proiect de cercetare cu aplicare in domeniul bibliotecilor digitale. Responsabil pentru acest curs a fost prof. Ragnar Nordlie.

Digital Documents a fost o trecere punctuală şi diversificată prin toate conceptele associate documentelor digitale (metadate, interoperabilitate, semantic web, ontologies, topic maps, arhitectură informaţională), combinat cu seminarii de practică asistată. Evaluarea semestrială a constat în susţinerea unui examen de 6 ore, condiţionat de predarea unei lucrări pe o temă aleasă de studenţi şi discutată în prealabil cu profesorul. Responsabil de curs a fost prof. Nils Pharo.

Pentru mai multe detalii cei interesaţi mă pot contacta pe adresa adina_ciocoiu de la yahoo.com

„Lykke til!” ( Mult succes! în norvegiană)

BiblioPortal – Descriere Generala

November 24, 2010 in Biblioteci europene, Catalog, Catalog colectiv, Digitizare, Prezentare, Proiecte, soft de biblioteca

Deoarece articolului anterior BiblioPortal – Scurt film de prezentare a trezit un real interes, ne-am gandit sa postam aici si link-ul ce duce la descrierea generala a softului.

http://www.biblioportal.ro/portal/faces/public/exo/home/descriere#1

Aceasta descriere se poate accesa si din pagina de garda a portalului (http://www.biblioportal.ro/portal), dar pentru cei care nu au un Flah Player instalat, butoanele aferente (precum si banner-ul) nu sunt vizibile.

Asteptam in continuare cu interes parerile tuturor.

BiblioPortal – Scurt film de prezentare

November 8, 2010 in acces deschis, ANBPR, Arhive, Articole, Asociatia Bibliotecarilor din Romania, Asociatia Bibliotecarilor Maghiari din Romania, Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor, Baze de date, Biblioteca Nationala, Biblioteca virtuala, Bibliotecari, Biblioteci americane, Biblioteci din Moldova, Biblioteci din Spania, Biblioteci europene, Biblioteci publice, Biblioteci romanesti, Biblioteci scolare, biblioteci universitare, Biblioteconomie, Carti, Catalog, Catalog colectiv, Comisia bibliotecilor, Digitizare, Global Libraries Initiative, Informare, internet, Invatamant, Prezentare, programe, Proiecte, ProLibro, Societatea informaţională, soft de biblioteca, Video

In urma aparitiei articolului intitulat „Catalogul Colectiv – o idee veche într-o prezentare nouă” am decis sa postez  aici un link catre filmul de prezentare  al softului BiblioPortal, ca cei care au curiozitatea, sa poata avea un reper de comparatie intre cele doua softuri (Catalogul Colectiv si BiblioPortal), fara sa fie neaparat necesara generarea unui cont de test la nivelul BiblioPortal pentru asta.

Filmul poate fi vazut la adresa http://www.biblioportal.ro/portal/faces/public/exo/home/help/prezvid

sau, la o calitate mai buna la     http://www.youtube.com/watch?v=lb2LvJ34IT0

In continuare, din motive de vizibilitate, tin sa postez aici si comentariul pe care l-am facut la articolul mai sus mentionat:

Am fost profund uimit citind articolul „Catalogul Colectiv – o idee veche într-o prezentare nouă”, si nu atat vestea in sine ca a mai aparut o aplicatie ce are ca si target catalogul national partajat m-a uimit (acest lucru era de asteptat si firesc), ci anumite afirmatii facute atat in articol cat si pe site-ul aplicatiei, precum si similitudinile uimitoare ca si conceptie cu ceea ce Ibla Soft propunea inca din 2004, iar Ibla Soft 2.0 si apoi  BiblioPortal (www.biblioportal.ro/portal) ofera mai bine de un an de zile.

Trecand peste faptul ca articolul a aparut imediat la o zi dupa ce am postat prezentarea softului “BiblioPortal – Sistem Biblioteconomic Integrat Web”, aflam ca aplicatia „Catalogul Colectiv al Bibliotecilor Publice” exista inca din 2005…

Activez in sfera dezvoltarii unui portal integrat  pentru biblioteci din 2006, odata cu finalizarea proiectului IOSSPL (www.iosspl.org), am trecut prin multe biblioteci, am vorbit cu multi bibliotecari, si am colaborat chiar si cu dl. Dediu prin 2006 – 2007 pe cand inca era seful comisiei de automatizare a bibliotecilor publice din Romania. Cu toate acestea nu am auzit de existenta acestui soft pana acum. (si trebuie sa reamintesc ca una dintre bibliotecile pilot din cadrul proiectului IOSSPL a fost chiar “Stefan Petica” din Tecuci). Din contra… IOSSPL (www.iosspl.org) era vazut pe atunci, dar inca si anul trecut ca singurul proiect care propunea un soft integrat de biblioteca,  complet web-based, care integreaza si un catalog colectiv complex in el, precum si un sistem de gestiune si imprumut la nivelul fiecarei biblioteci ce are cont in portal.

Uimit sunt si de faptul ca anul trecut cand am anuntat atat prin comunicat de presa, cat si prin mail direct ANBPR, CIMEC si alte institutii si persoane importante din sfera bibliotecara romaneasca, despre lansarea BiblioPortal – Sistem Biblioteconomic Integrat Web, precizand totodata noile facilitati pe care le ofera (catalog comun si partajat, integrarea a unui numar nelimitat de biblioteci,  Gestiune si Imprumut distinct pentru fiecare biblioteca integrata, Rezervari online, cont-uri personalizabile cu drepturi distincte, sistem cod de bare, etc.) nu am primit niciun feedback.

Chiar daca la nivel european aplicatia Ibla Soft si apoi mai noua “BiblioPortal” au fost remarcate  si chiar integrate in cateva proiecte de anvergura in 2008 si 2009 in vederea automatizarii unor biblioteci specializate, la nivel national am fost ignorati desi semnalam periodic existenta si dezvoltarea softului asa cum se poate vedea si in pagina de stiri a portalului:

http://www.biblioportal.ro/portal/faces/public/exo/home/news/local

Cu toate acestea nici ANBPR, si nici altcineva nu ne-a invitat la vre-o prezentare, si nici nu ne-a raspuns la propunerile noastre de a prezenta in cadrul unor conferinte softul, fapt ce ar fi fost cel putin etic chiar si daca exista din start o “preferinta” pentru “vechiul” dar totusi recent aparutul “biblio”.

Dar, desigur, “intortochiate sunt caile Domnului”, iar in Romania se intortocheaza si mai rau.

Cu toate acestea, felicit pe cei de la IME care au dezvoltat acest nou soft. Recunosc ca arata bine si are parti forte unde intrece softul nostru, dar desigur, si BiblioPortal are componente si module ce lipsesc la Biblio.

Cat despre similaritati, nu pot decat sa ma bucur sa vad ca regasindu-le la acest soft, se confirma faptul ca desi am fost prea putin ajutati si sustinuti, am mers intr-o directie buna ca si deschizatori de drumuri.

Poate ca ar mai fi multe de spus despre unele din acele “prima oara” ce apar in articol si pe care Contact Net (www.contact-net.ro) prin IOSSPL (www.iosspl.org) le promova inca din 2004 si prezinta practic din 2006 si apoi si mai complex din 2009, dar cred ca am spus suficient, iar lucrurile vor intra de acum in fagasul lor firesc.

Catalogul Colectiv – o idee veche într-o prezentare nouă

November 2, 2010 in ANBPR, Baze de date, Biblioteca 2.0, Biblioteca virtuala, Biblioteci publice, Biblioteci romanesti, Catalog, Catalog colectiv, Conferinte 2010, Digitizare, google, internet, Societatea informaţională, Video

Dragi colegi,

Vreau să vă supun atenţiei una din temele prezentate la Conferinţa Naţională ANBPR, ediţia XXI, care s-a desfăşurat în perioada 21-23 octombrie la Braşov. Este vorba despre Catalogul Colectiv al Bibliotecilor Publice care are din această lună o nouă faţă. Ceea ce mie mi se pare cel mai important este că vorbim despre un sistem deschis, la care poate participa orice bibliotecă. Bazele acestui Catalog Colectiv pentru biblioteci au fost puse în 2005 în cadrul unui program la care au participat Biblioteca Judeţeană Panait Istrati Brăila, Biblioteca Judeţeană I.S. Scipione Sălaj, Biblioteca Naţională a României şi IME România. Detalii privind istoricul acestui program găsiţi pe pagina de întâmpinare. De la inaugurarea acestui catalog şi până astăzi acesta a trecut prin numeroase îmbunătăţiri care au condus la forma actuală.

Aplicaţia poate fi accesată la adresa www.biblio.ro şi voi prezenta, pe scurt, câteva din punctele ei tari.
Catalogul Colectiv: se poate accesa foarte simplu, ca orice pagină web şi oferă posibilitatea consultării colecţiilor bibliotecilor participante. Lansarea unei cereri se face în paralel către mai multe baze de date, răspunsul depinzând doar de disponibilitatea surselor apelate. Este vorba despre un catalog distribuit. Avantajele şi dezavantajele catalogului distribuit faţă de cel centralizat au fost destul de mult discutate în cadrul comisiei de specialitate a ANBPR şi cu toţii am convenit că resursele dictează alegerea soluţiilor care echilibrează balanţa între a face şi a aştepta pe termen nedefinit crearea unui asemenea instrument pe care, cu toţii îl dorim. Aşadar, în acest moment avem un Catalog Colectiv!
Biblioteca Digitală: ea este inclusă în Catalogul Colectiv. Fiecare material digitizat suportă o descriere bibliografică, iar, apoi, acestuia i se ataşează materialele multimedia aferente, care pot fi de tip imagine, audio, video sau full text. Sistemul asigură componente de vizualizare integrate, ceea ce face mult mai facilă consultarea lor şi permite, în acelaşi timp şi download-area fişierelor respective, pentru cei care doresc să lucreze independent. Streamingul materialelor audio-video funcţionează foarte bine şi vizualizarea în timp real se face fără probleme direct pe site (similar youtube). Totuşi, punctul forte îl reprezintă structura naturală, am putea spune, în care avem Catalogul Colectiv la care se adaugă Biblioteca Digitală care se bazează pe instrumentul esenţial de lucru (care este catalogul).
Unelte: Accesul la aplicaţie se poate realiza prin mai multe componente. Între acestea menţionăm o componentă specializată asemănătoare cu Google toolbar care ştie să caute în catalogul colectiv şi implicit în cataloagele de bibliotecă automatizate ale bibliotecilor partenere. Este un instrument util, uşor de instalat, care nu ar trebui să lipsească de pe staţia de lucru a fiecărui bibliotecar. De asemenea, nu mă pot abţine să nu amintesc şi gadget-ul pentru desktop-ul sistemelor Windows Vista şi Windows 7. Este spectaculos să poţi lansa o căutare direct de pe desktop. Încercaţi şi îmi veţi da dreptate.

Care sunt avantajele folosirii acestei aplicaţii?
1. Oferă o interfaţă prietenoasă, dar puternică, de regăsire a informaţiilor din cataloagele bibliotecilor participante la proiect
2. Componenta de bibliotecă digitală permite accesarea fără limite de timp şi spaţiu a colecţiilor unei biblioteci
3. Avem mult mai multe informaţii despre circulaţia documentelor partajate
4. Îmbunătăţește şi simplifică activitatea de schimb/împrumut interbibliotecar.

Pe pagina Catalogului Colectiv al Bibliotecilor Publice puteţi afla mult mai multe informaţii suplimentare care vă vor ajuta să vă faceţi o imagine mult mai bună şi aveţi posibilitatea să oferiţi un feedback constructiv şi documentat. Dacă doriţi să intraţi direct în catalog o puteţi face uşor introducând adresa catalog.biblio.ro în lista bookmark-urilor Dvs.

Prezentarea aplicaţiei a fost făcută în cadrul Conferinţei de Dr. Liviu-Iulian Dediu şi multe lucruri interesante au fost spuse. Între acestea merită să remarc faptul că, prin intermediul Catalogului Colectiv, cataloagele bibliotecilor participante sunt mult mai vizibile. De asemenea, pentru prima dată, cataloagele locale beneficiază de susţinerea luptei care se dă în Internet între producătorii de informaţie pentru a clasa pe locuri fruntaşe în rezultatele motoarelor de căutare respectivele informaţii şi implicit deţinătorii acestora. Este vorba despre SEO (Search Engine Optimisation) şi faptul că astfel, cataloagele noastre beneficiază de aplicarea metodelor pe care le utilizează şi „competiţia” din spaţiul web.

Ştim cu toţii că toată lumea preferă Google când are de făcut o căutare. Catalogul nostru colectiv are acum metode de accesare similare celor furnizate de Google. S-a afirmat în cadrul Conferinţei că acest Catalog, bazat pe motorul TinREAD este un Google de bibliotecă şi credeţi-mă aşa este! Testați toolbar-ul disponibil pe site. Ca profesionist simt că OPAC-ul trece într-o nouă dimensiune.

Şi enumerarea lucrurilor ce merită spuse nu se poate opri fără a menţiona streamingul video oferit de Biblioteca Digitală. Sinceră să fiu, când vedeam exemplificarea cu materialul video chiar mă gândeam la Youtube când prezentatorul a spus acelaşi lucru şi a continuat enumerarea şi comparaţia cu alte aplicaţii. Avea dreptate, Catalogul Colectiv este Google like şi Youtube, dar este în acelaşi timp şi un SCRIBD şi un Flikr.

În încheiere, vă invit să priviţi şi să testaţi această aplicaţie. Priviţi-o mai ales prin prisma avantajelor pe care le oferă şi, de ce nu? vă invit să participați alături de noi cei care suntem convinşi de utilitatea ei… încă din 2005.

Cu stimă şi colegială prietenie,
Corina Ciuraru
Biblioteca Judeţeană Panait Istrati Brăila

Proiectul de digitizarea de la Google include Europeana

July 19, 2010 in Digitizare, Noutati

Google in actiune in Europa:”Dupa ce a semnat acordurile de colaborare cu Biblioteca Nationala a Italiei si Austriei, Google a anuntat un parteneriat cu Biblioteca Nationala a Olandei… pentru digitizarea a mai mult de 160 000 de volume din sec. XVIII si XIX.” Colectiile vor fi accesibile nu numai via Google Books sau pagina web proprie ci si via Europeana.

Detalii se gasesc articolul in limba engleza de la urmatorul link:

http://www.libraryjournal.com/lj/newsletters/newsletterbucketacademicnewswire/885879-440/google_digitization_project_in_netherlands.html.csp

Digitizarea – o prioritate în România?

June 17, 2010 in Alfabetizare informationala, Arhive, Biblioteca Nationala, Biblioteca virtuala, Biblioteci din Moldova, Biblioteci publice, biblioteci universitare, Conferinte 2010, Digitizare, Dreptul de autor, Noutati

Biblioteca Județeana “Octavian Goga” Cluj, coordonator în România pentru proiectul Europeana Local, i-a invitat pe cei interesați în proiecte de digitizare să își împărtășească experiențele și să încerce să găsească un răspuns la întrebarea Digitizarea – o prioritate pentru instituţiile culturale în secolul 21? Pe  15 și 16 Iunie au fost la Cluj reprezentanții instituțiilor participante în proiectul Europeana Local România dar și biblioteci publice, unversitare și cea națională, care au deja dacă nu o colecție digitală, măcar un interes în a avea una. Învitati speciali au fost Lizzy Komen, reprezentanta Europeana Local, și Diana Lupușor de la Biblioteca Națională a Republicii Moldova.

Atelierul tehnic din prima zi a permis celor implicați în proiect să își împărtășească practicile bune și mai puțin bune și să învețe unii de la alții.  Prezentările și întâlnirea din cea de-a doua zi au reușit să închege o discuție utilă și necesară între cei care au experiențe de digitalizare și cei care vor să înceapă pe acest drum. Este pentru prima oară când particip la o conferință organizată de bibliotecari din România și am fost impresionată de modul sincer și deschis în care a fost abordată această temă a digitizării.

Dacă  în planuri și pe hârtiile de la comisii, ministere stăm bine, în biblioteci situația este, așa cum ne-am obișnuit, grea. Colegii nostri, în cea mai mare parte, nu s-au ascuns după deget ci au spus ce știu, ce nu știu, ce au greșit, ce le-a ieșit. Până vor apărea pe net prezentările de la conferință am să vă spun mai jos câte ceva din ce am reținut. Îi rog pe ceilalți participanți să mă corecteze acolo unde e cazul și să mă completeze.

Am aflat la Cluj despre câteva echipamente și s-a discutat despre softul utilizat în astfel de proiecte. De exemplu: EuropeanaLocal din România și Moldavica de la BNRM folosesc Greenstone*  (pentru traducerea căruia i s-au adresat calde mulțumiri lui Nicolaie Constantinescu kosson.ro);  BCU Cluj folosește  DSpace* pe care-l recomandă și pentru care caută traducători în română iar BCU Timișoara folosește ALEPH Digital Asset Management.

Am mai aflat că metadata documentelor digitale creeaza probleme mari bibliotecilor, însă, până la încheierea conferinței, au fost cel puțin trei colegi care s-au oferit să împărtășească din experiență lor colegilor doritori.

Am mai văzut că acolo unde există colecții digitale în biblioteci asta înseamnă că cineva de la informatizare din bibliotecă este pasionat(ă) de ceea ce face și de munca în bibliotecă și se apucă (adeseori plusând cu propriul timp liber) să învețe ce presupune o bibliotecă digitală SAU că există  prieteni ai bibliotecii care au deja cunoștințe tehnice foarte bune (din care câștigă bani buni în alte părți) și fac ceva ce seamănă cu  voluntariatul pentru a ajuta biblioteca.

Dacă știți doar de bibliotecari care așteaptă să se facă ora de plecat acasă, trebuia să fi venit la Cluj zilele acestea să vă întâlniți cu bibliotecari dedicați care, atunci când proiectul și munca le-o cer, stau până noapte târziu și chiar în wekenduri ca să lucreze pentru  bibliotecile lor.

Proiectele de digitizare aduc împreună și încurajează colaborarea între instituții care din motive de “de cine țin” reușesc rar să lucreze împreună. Astfel avem Arhivele Naționale (Direcția Cluj), Centrul Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale Cluj  contribuind alături de biblioteci județene la Europeana Local sau  Biblioteca Județeană și cea Universitară din Brașov  lucrând  împreună în mai multe proiecte.

Deși avem colecții digitale începute, cadrul legal, cum anume legile care protejează drepturile de autor pot fi puse și în slujba educației și a liberei circulații a informației nu sunt teme  clare, bine documentate sau înțelese în bibliotecile noastre.

La încheierea întâlnirii domnul director de la Biblioteca Județeană din Covasna a întrebat cine este publicul acestor colecții digitale. În graba de a reduce handicapul existent la nivelul colecțiilor digitale între noi și lumea dezvoltată, se pare că nu avem timp acum să ne gândim și să răspundem unei astfel de întrebări. Să sperăm însă că la o viitoare ediție a conferinței sau poate în cadrul asociațiilor profesionale vor avea loc dicuții și pe această temă.

* A se remarca faptul că bibliotecile noastre folosesc soluțiile soft Open Source!

Proiectul Bulbul

May 30, 2010 in audio, Biblioteca Nationala, Biblioteci europene, Digitizare, Noutati, Practici bune

Biblioteca Națională a Serbiei BNS are un proiect de mai lungă durată de  digitalizare a plăcilor de gramofon din colecția ei. Parte din  cele peste 1500 de plăci din colecție formează  o subcolecție specială cu înregistrări din muzica bosniacă Bulbul, colecție care are acum un site dedicat. Interesantă povestea acestei colecții a BNS obținută prin achiziție  dar și prin donații din partea publicului. În descrierea ei se vorbește despre cum călătoreau artiștii de diferite etnii în această  zonă a Balcanilor ca să iși facă cunoscută muzica la sfărșitul secolului 19, inceputul secolului 20.

Un exemplu (se poate să dureze un pic până se încarcă):

Milan Tomic (Milance) din Belgrad, împreună cu orchestra: “Ah, moj doro”  (1926)

Să observăm și să luăm aminte la gestul  frumos al BNS de a digitiza întreaga colecție de plăci, de a identifica această subcolecție și de a prezenta apoi un proiect/site special pentru Bosnia Hertzegovina. Sunt multe aminitiri dureroase în Balcani care nu pot fi reparate decât în timp iar gesturi calde ca acesta nu pot decât să ajute.

International Master in Digital Library Learning

April 1, 2010 in Biblioteca Nationala, Biblioteci europene, cursuri, Digitizare, Noutati

Deoarece se apropie termenul limită pentru înscrire, doamna Câmpeanu ne reaminteşte de existenţa programului de master  International Master in Digital Library Learning.
Este un program de 2 ani, din câte ştiu eu unic în felul lui,  susţinut de Erasmus şi organizat de trei universităţi europene din Oslo, Parma şi Tallin.

Studenţii petrec câte un semestru la fiecare universitate luând cursuri de specialitate. În vacanţe au ocazia să lucreze la diferite firme sau instituţii de profil pentru a câştiga experienţă profesională.

Termenul limită pentru a trimite aplicaţiile este 15 aprilie, 2010.

Mai multe detalii găsiţi la http://dill.hio.no/

Daca sunteţi interesati, puteţi să o contactaţi direct pe  doamna profesoară Anna Maria Tammaro. Este o persoana foarte deschisă şi sunt convinsă că vă va răspunde.