You are browsing the archive for General.

Top 5 pentru anul 2010 (propuneri)

January 9, 2011 in General

1. Cel mai activ bibliotecar online: Bogdan Ghiurco, creatorul Biblioteci iesene

2. Cea mai buna revista online: BiblioMAGAZIN. Buletinul Informativ al ANBPR

3. Cel mai bun blog de biblioteca: Blogul bibliotecii din Brasov

4. Cel mai bun blog de profil: Manifestul studentului de la biblioteconomie

5. Cel mai bun proiect online: Participarea BNR la proiectul REDISCOVER


In afara concursului

Cea mai buna fotografie:

Sursa fotografiei: Biblioteca Centrala Universitara “Carol I” Bucuresti Fan Page

O călătorie în Evul Mediu prin bibliotecă

September 3, 2010 in Carti, Cercetare, General, Informare, Lectura, Mass-media, Multiculturalism, Noutati, Prezentare, Video

Scurt şi fascinant film (din păcate, nu este subtitrat în română! – dacă nu înţelegeţi, cereti ajutor că e păcat să nu pricepeţi tot) despre călătoria a trei elevi în “Evul Întunecat“, pentru a face un mic studiu de cercetare într-o bibliotecă atinsă de patina timpului. Ceea ce vor găsi acolo le va schimba în mod dramatic optica asupra lumii, pe masură ce ingenioşi inventatori şi pionieri ai ştiinţei şi culturii sunt aduşi la viaţă.
 
În rol principal – cîştigătorul premiului Oscar, legendă vie, Sir Ben Kingsley – în rolul bibliotecarului.

 
Acest scurt şi uimitor film (cca. 13 minute) face o introducere grăitoare la proiectul “1001 Invenţii” şi este piesa de rezistenţă a expoziţiei tematice, care face turul lumii. Anul acesta, expoziţia a ajuns şi la Muzeul Ştiinţelor din Londra (în iunie).
 
Actualmente, expoziţia este în Turcia, la Istambul (din august): ea relatează istoria de 1000 ani a ştiintei şi tehnologiei; a prezentat deja un interes imens pentru vizitatorii locali şi străini din Piaţa Sultanahmet. Contribuţia civilizaţiei islamice la ştiinta şi tehnologia mondială iese in evidenţă în această expoziţie, vizitată de 23 mii oameni în 4 zile. S-au format cozi lungi în faţa salonului, deoarece vizitatorii intrau în grupuri de cîte 70 de persoane. La expoziţia care atrage atenţia cu lucrări ce prezintă istoria ştiinţei se face o călătorie şi în istoria umanităţii  prin intermediul tehnologiei. Moştenirea culturală şi ştiintifică din civilizaţia islamică este transmisă în modul cel mai corect generaţiilor noi. Expoziţia prezintă astfel moştenirea ştiintifică a culturii islamice din sec. 7 pînă în sec. 17 şi este formată din 7 categorii separate, cum ar fi casa, piaţa, şcoala, spitalul, oraşul, globul, universul. Expoziţia este deschisă în fiecare zi între orele 10.00 şi 15.00 şi va continua pînă la data de 5 octombrie.

by kosson

Strategica tăcere şi efortul în subsol

September 1, 2009 in advocacy, Articole, Bibliotecari, General, Practici rele

De curând am avut o discuţie privind implicarea celor din breaslă în proiecte al căror rezultate sunt menite să ridice nivelul cunoaşterii şi în special pe cel al expertizei dobândite. Mă refer aici la proiectele care se nasc în sânul comunităţilor de specialişti, care nu au rezultate spectaculoase, dar care prin efort cumulativ au efecte pe termen mediu şi lung. Sunt proiectele informale dacă mi se permite, acele grass-roots ale lumii anglofone. Rezolvarea necesităţilor de schimb de experienţă pe canale publice şi nu personale.

Dincolo de firea aţoasă a specialiştilor şi a românilor în general, pot fi identificate şi alte motive de ordin logistic şi materiale, care, în lumea reală (după cum am fost apostrofat uneori) implică costuri pe care nimeni nu doreşte să le suporte, fie din lipsa de convingere că ar fi un lucru util, fie se urmăreşte principiul „de ce să fac eu asta, să facă X că are”, unde X poate fi orice de la persoane la instituţii. În general, senzaţia este că se aşteaptă de la mereun un alt X. Utilizarea tot mai des a reflexivului „se va Y”, unde Y este în particular o activitate, care nu are de fapt o finalizare concretă de cele mai multe ori, poate că ar trebui să se tranforme în mai exactul „am făcut, acum facem Y – veniţi, vedeţi şi ajutaţi”.

Uneori lucrurile cu adevărat importante ai impresia că se întâmplă în subsolul agendelor oficiale, care sunt şi cele finanţate. Această situaţie îmi aduce aminte de o situaţie cu mult umor negru prezentată de ilustrul Nicolae Georgescu-Tistu în introducerea la Vocabularul de bibliologie editat de Centrul de Documentare Ştiinţifică al Academiei Republicii Socialiste România şi Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România în anul, atenţie 1966:

[…]„Pornind de la nevoile interne ale bibliotecarilor, am extins sfera preocupărilor noastre terminologice la toţi muncitorii cu cartea, deci pe întregul cîmp al bibliologiei, care cuprinde tehnica şi istoria cărţilor, organizarea şi funcţionarea lor în biblioteci,alcătuirea bibliografiilor în orice domeniu, în linii mari documentarea metodică îndeplinită cu ajutorul cărţii. Acestor teme principale se adaugă subsidiarele: scrisul şi materialele care-i sînt necesare (în rîndul întîi hîrtia), tiparul, legatul, cartea rară şi artele aplicate cărţii, editura, librăria, anticariatul şi difuzarea cărţii etc., nu însă în detaliile tehnicii fiecăruia, ci numai în noţiunile generale care-l ajută pe bibliotecar şi pe cercetătorul ştiinţific în munca lor cu cartea.[…]

Vocabularul a fost pornit din decembrie 1954 la propunerea lui N.Georgescu-Tistu, aprobată de Direcţia Bibliotecii Academiei Republicii Socialiste România. Lucrarea a înaintat încet şi cu mari întreruperi, impunîndu-se între timp alte multe sarcini. Colectivele alcătuite în acest scop s-au schimbat în dese rînduri şi au constituit în genere bune elemente de consultare.

Folositoare a fost trecerea primei schiţări a Vocabularului pe la diferite Servicii ale Bibliotecii. Cu observaţiile culese astfel s-a îmbunătăţit redactarea. Pregătirea Vocabularului a fost socotită însă la Bibliotecă peste planul de lucru normat. Cu atît mai merituoşi sînt cei care au rupt benevol din timpul lor şi au contribuit la progresul lucrării. Toţi merită recunoştinţa noastră, dar în deosebi trebuiesc menţionaţi: Natalia Protopopescu, pentru grija avută cu strîngerea şi ordonarea materialului de cuvinte: Traian Fopovici şi Cosma Holban, pentru discutarea termenilor de la primele două litere ale alfabetului; Măria Zamatiu, care a urmărit întreaga lucrare şi a adus tot timpul contribuţii la realizarea ei; S.Baiculescu şi V.Cândea pentru reactivarea lucrării.”

Nu-i aşa că situaţia vă este familiară?

Întrebarea este dacă se va putea abandona vreodată sentimentul de neîmplinire, de subdezvoltare, de umilinţă (remunerarea) pe care specialiştii breslei îl motivează în faţa unor iniţiative informale?

Pentru foarte mulţi totul pleacă numai de la motivaţia financiară ceea ce este foarte dificil de combătut cu argumentele civilizaţiei. Secretul, în schimb, este că cele mai bune iniţiative izvorîte pe cale informală, din necesitatea de a rezolva o anumită problemă, dar cu o expunere publică, se transformă şi în proiecte din care se poate atrage beneficiul material. Problema este că pe undeva am uitat să mai dăruim experiză şi capacitate dintr-o ură istorică pentru „activitatea patriotică”, din imposibilitatea de a vedea oportunităţile pe termen lung, dar care trebuie să aibe o bază probatorie concretă.

Şi atunci vin şi vă întreb: cum se rupe cercul vicios? De ce specialiştii breslei tac?

by kosson

Acces pentru Kosson modificat

August 9, 2009 in Articole, comunitate, General, LIS, Proiecte

Stimați colegi,

Datorită unor probleme tehnice apărute la servicul de găzduire lx.ro și pentru a nu întrerupe funcționarea siteului, vă rugăm ca începănd din acest moment să accesați direct Comunitatea Kossonwww.kosson.ro.

Ne cerem scuze pentru orice inconveniență care ar putea apărea. Conținutul siteului a rămas nemodificat cu singura diferență că a fost integral migrat pe noua versiune a sistemului de management al conținutului Joomla! 1.5.14. Lansarea siteului migrat ar fi trebuit să fie făcută la începutul lunii octombrie, dar datorită problemelor tehnice apărute, am fost forțați să introducem în producție versiunea nouă cu toate micile diferențe pe care le veți experimenta și cu unele asperități în experiența de navigare și locațile secțiunilor cu care v-am obișnuit. Siteul va suferi modificări până în luna octombrie când ar fi trebuit să fie lansat propriu-zis. Astfel, cu rezerva că pe parcurs veți mai experimenta câteva modificări în experiența de navigare și aspectul vizual, vă invităm să continuați să ne vizitați la adresa nouă a domeniului principal Kosson: www.kosson.ro

Chiar dacă serviciile de găzduire care au deservit până acum kosson.lx.ro vor fi recuperate iar siteul vechi va apărea din nou, din acest moment acesta nu va mai fi actualizat. Varianta de la www.kosson.ro este considerată cea de producție iar cea de la kosson.lx.ro având doar valoare de referință istorică.

Pentru membrii comunității nu ar trebui să fie nicio problemă atâta vreme cât conturile au fost migrate fără nicio problemă iar informațiile necesare pentru autentificare au rămas nemodificate.

Vă mulțumim pentru înțelegere.

by kosson

14 Octombrie – Ziua Accesului Deschis

October 13, 2008 in comunitate, General, Noutati

Dacă tu ai un măr şi eu am un măr şi vom schimba merele între noi, atunci amândoi vom avea fiecare tot câte un măr. Dar dacă tu ai o idee şi eu am o idee şi schimbăm ideile, atunci fiecare dintre noi va avea câte două idei.

(George Bernard Shaw)

Accesul Deschis este despre valorificare şi acces integral la cunoaştere. Într-o lume a explorării ştiinţifice în care aportul de cunoaştere a crescut exponenţial, bugetele şi resursele instituţiilor care în mod tradiţional asigură accesul la resursele informaţionale s-au diminuat continuu. Centrele documentare, bibliotecile şi alte instituţii specializate au recurs la o selecţie dură a abonamentelor sau au stabilit consorţii de achiziţii prin intermediul cărora se pot negocia avantajos abonamentele cu marii furnizori de pe piaţă sau cu reţelele dedicate de distribuţie.

14 Octombrie a fost declarată de SPARC (the Scholarly Publishing and Academic Resources Coalition), Public Library of Science (PloS) şi Students for FreeCulture ca fiind data la care se va marca internaţional Ziua Accesului Deschis. Ediţia din acest an este prima şi invită cercetătorii, instructorii, bibliotecarii, studenţii şi publicul larg să participe, să informeze şi să se informeze despre Accesul Deschis, cum funcţionează şi care sunt beneficiile pe care le aduce.

Vă veţi întreba pe bună dreptate care este interesul nostru în toată această poveste a Accesului Deschis şi mai ales a marcării Zilei Internaţionale pentru Acces Deschis.

Răspunsul este simplu: ca specialişti ai ştiinţelor informării trebuie să stăm în contact permanent cu lumea şi modelele informaţionale care sunt într-o continuă mişcare şi evoluţie. Fie că eşti bibliotecar, documentarist, redactor sau curator de muzeu, întotdeauna trebuie să stai conectat la ceea ce se petrece în domeniul diseminării cunoaşterii. Toţi, indiferent de specializarea strictă din cartea de munca trebuie să înţelegem şi să apreciem la adevărata valoare noile oportunităţi pe care mediul electronic şi în special modelele de diseminare mediate electronice precum este şi cel apelat de Accesul Deschis.

Stimaţi colegi, vă invit să examinaţi şi alte materiale de informare puse la dispoziţie de PloS (Public Library of Science) precum şi cele disponibile pe site-ul Zilei Accesului Deschis: http://openaccessday.org/promote-this-event/

Stupefactii profesionale

August 30, 2008 in General

Se dezbatea mai deunazi pe ProLibro despre comentarii care au disparut irecuperabil de pe forumul site-ului biblioteca.ro. Acele texte au disparut in ciuda asigurarilor pe care le primim ca Internetul e un mediu informativ redundant si chiar daca dispar informatii intr-o parte ele se vor fi pastrat prin alte parti. Se pare ca nu e asa si ca nimeni nu stie deocamdata cum sa selecteze, claseze si conserve aceasta arhiva extrem de fragila care este Internetul. Vorbim de o memorie volatila care poate sa dispara dintr-un clic intr-un scenariu de catastrofa culturala fara precedent. In aceste conditii autorii raman total neprotejati in ceea ce priveste perenitatea contributiei lor.

Astazi am dat de o situatie aparent contrara. Ce senzatie aveti cand vizitati acum site-ul lui George Pruteanu? In lumina celor de mai sus eu am convingerea ca vreo biblioteca sau arhiva ar trebui sa-l salveze si sa-l pastreze bine. Am fost impresionat sa vad ca lumea inca mai scrie pe forumul site-ului si ca e activ linkul prin care poti sa-i trimiti un mesaj autorului. Site-ul a supravietuit intr-un mod viu, interactiv celui care l-a creat.

Impresii finale

August 15, 2008 in Conferinte 2008, General, Noutati

În ultimele zile, sesiunile au devenit foarte interesante. Până şi în cea din urmă sesiune a conferinţei am aflat lucruri foarte utile. Internaţionalul şi-a recăpătat sensul şi am aflat de proiecte foarte interesante din:

  • Singapore unde biblioteca naţională şi-a automanizat serviciul şi a intat cu succes în era digitală;
  • Germania unde tineri bibliotecari au reuşit să introducă Web 2.0 în bibliotecile lor;
  • Australia unde asociatia bibliotecarilor isi organizeaza grupuri pentru bibliotecari in etate si tineri profesionisti şi încearcă să conceapă un program de tutoring între ele;
  • Biblioteca publică din Georgia care a creat un soft open source pentru biblioteci;
  • Noua Zeelanda unde situl Parlamentului este gandit ca o unealta web 2.0 de comunicare;
  • Chile, unde bibliotecarii de la biblioteca congresului îi aduc pe oameni mai aprope de politicienii lor prin bloguri;
  • Canada unde doi bibliotecari care au creat un ghid pentru un program reuşit de advocacy şi lucru cu comnunitatea.

Lista bibliotecarilor participanţi din partea României arată aşa:

Conferinţa din acest an s-a încheiat. Următoarele conferiţe IFLA vor avea loc:

  • 2009 Milan, Italia;
  • 2010 Brisbane, Australia;
  • 2011 San Juan, Puero Rico.

Am observat că la IFLA contează foarte mult implicarea ţărilor în diferite secţiuni ale organizaţiei şi acest lucru este de multe ori reflectat şi în numărul de invitaţi. Am aflat că ANBPR-ul este, din acest an, membru IFLA şi că preşeditele IFLA doamna Claudia Lux o să vină în această toamnă în România. Există deci destul de multe oportunităţi de implicare a noastră, a bibliotecarilor români în această organizaţie. Voinţă să fie.

Impresii adunate

August 13, 2008 in Conferinte 2008, General, Noutati

Am avut câteva zile pline până acum în Quebec. Pe lângă locaţia foarte frumoasă pe care o oferă oraşul şi Convention center-ul care ne găzduieşte întâlnirile, organizarea conferinţei este foarte bună: se respectă programul care este bine structurat, sunt mulţi voluntari foarte amabili care ne sunt de mare ajutor, expoziţia este foarte interesantă şi animată. La minusuri aş trece fără să ezit spectacolul de deschidere care a fost foarte slab dpdv artistic.

Ar mai fi o lipsă care pe mine m-a deranjat dar încă nu am reuşit să îmi dau seama dacă este ceva general sau se referă strict la această ediţie a conferinţei: internaţional înseamnă de fapt America de Nord şi Europa de vest sau nord-vest  în special când vine vorba de organizarea bibliotecilor, servicii, asociaţii. Deşi cred foarte mult în modelul american al bibliotecilor mi se pare incorect să îi aduci bibliotecari din toate părţile lumii şi să le prezinţi în mare un singur modul care de cele mai multe ori e inaplicabil în ţările de unde vin. O excepţie în acest sens o reprezintă ţările din Africa unde s-au făcut mai multe cercetări şi s-au investit mai multe resurse şi despre care, în consecinţă, se ştiu mai multe lucruri.

Mi se pare însă total lipsit de inspiraţie să ai o sesiune depsre Library Buiding şi să vorbeşti de clădiri sau renovaţii pentru biblioteci publice doar din zone cu climă temerat uscată şi rece (întâmplător aceleaşi zone de mai sus!) când ai atâtea ţări unde umezeala ucide cărţile, unde geamul nu este cea mai bună alegere, unde e greu să aduni împreună 4 pereţi şi un acoperiş.  Să mai povestesc cum renovarea unei clădiri de bibliotecă publică costă 50 de milioane de dolari şi cum ţi se spune că trebuie dusă puţină muncă de convingere dar se pot face rost de banii ăştia…?

Ceea ce e util în aceste discursuri sunt câteva idei prezentate despre care s-a mai vorbit chiar şi aici pe blog.  De exemplu cum biblioteca trebuie să iasă din clădire şi să iasă în cetate cum se mai spune la noi, cum asociaţiile profesionale trebuie să îi încurajeze pe tineri să devină membrii şi să îi implice activ în activitatea lor, cum e nevoie de educarea permanentă a bibliotecarilor s.a.m.d. Presupun că aceste idei auzite din gura unor bibliotecari din alte părţi ale lumii, de la biblioteci mari ar trebui să îi inspire pe ceilalţi bibliotecari …dar nu sunt totuşi sigură că este chiar aşa.

Se pare că aşteptările mele legate de partea formală a acestei confrinţe au fost prea mari. Pe partea informală însă am cunoscut mulţi oameni interesanţi cu care am reuşit să comunic şi cu care sper să păstrez legătura pe viitor.

Sa vedem ce se va mai intampla in cele 2 zile ramase din conferinta.

Bucureștiul, bibliotecile și candidații

May 23, 2008 in Biblioteci romanesti, General, Noutati

După cum anunțasem anterior am transmis o întrebare candidaților la primăria Bucureștiului: “care este rolul pe care vi-l doriti ca bibliotecile publice sa si-l asume in Bucuresti (in contextul renasterii Bucurestiului ca un simbol cultural dar nu numai) si cum va sprijini primaria acest lucru?”. Până acum am primit două răspunsuri și le postez aici( în ordinea primirii lor).

Domnul Cristian Diaconescu a spus:

“Pe scurt am să încerc să vă expun câteva din obiectivele mele privind subiectul întrebării pe care mi-aţi adresat-o. O componentă de bază a Strategiei Integrate privind Dezvoltarea Durabilă a Municipiului Bucureşti pe care mi-am propus să o pun în aplicare încă din prima zi a mandatului meu de primar va fi constituită de Strategia în domeniul culturii şi turismului în Bucureşti.

Măsurile principale ale acestei strategii se circumscriu creării condiţiilor logistice şi financiare pentru punerea în operă a actului cultural. O primă necesitate o constituie asigurarea unor spaţii adecvate pentru activitatea instituţiilor şi organizaţiilor culturale, inclusiv realizarea unor complexe cultural-artistice şi de conferinţe care să găzduiască evenimente culturale şi expoziţionale de anvergură. În acest context consider că dezvoltarea bibliotecilor publice ca şi aşezăminte de cultură trebuie să fie una dintre direcţiile principale de acţiune. În viziunea mea bibliotecile publice vor trebui să se constituie în spaţii în care locuitorii oraşului doritori de cultură să poată beneficia de manifestări culturale complexe în care să se îmbine atât literatura cât şi artele audio-vizuale. De aceea un accent deosebit va fi acordat punerii în valoare a competenţelor profesionale a angajaţilor acestor aşezăminte de cultură cărora am să încerc să le pun la dispoziţie condiţii tehnico-materiale moderne pentru a-şi putea desfăşura activitatea.

Dezvoltarea, modernizarea şi renovarea spaţiilor constituie o altă direcţie de acţiune prioritară pe care Primăria Generală a Municipiului Bucureşti o va urma în mandatul viitor. Pentru asigurarea spaţiilor de activitate corespunzătoare instituţiilor culturale încă din primele zile ale mandatului său, voi demara o amplă acţiune de inventariere a spaţiilor publice din jurisdicţia Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti aflate în exploatarea unor instituţii sau agenţi economici şi de evaluare a activităţii care se desfăşoară în aceste spaţii în scopul realocării spaţiilor folosite în mod necorespunzător sau subutilizate. Realocarea spaţiilor se va realiza, pe baza unei competiţii de propuneri de programe culturale şi pe baza dezvoltării de parteneriate între administraţia locală, instituţiile publice de cultură şi sectorul cultural independent. Acelaşi tip de acţiune va fi recomandat să fie desfăşurat şi de către Primăriile de sector astfel încât printr-o colaborare susţinută între administraţiile locale de la nivelul Municipiului Bucureşti să se poată ajunge la dezvoltarea vieţii culturale a oraşului cu efect benefic pentru întreaga sa populaţie. În acest context dinamizarea vieţii culturale bucureştene şi prin dezvoltarea spaţiilor alocate bibliotecilor publice şi alocarea resurselor materiale şi financiare necesare acestora vor constitui priorităţi ale activităţii mele.”

Domnul Vasile Blaga a răspuns prin mail mesajului lăsat pe situl lui:

“Una dintre activitatile remarcabile si meritorii ale Primariei in ultimii
ani o constituie suportul sustinut acordat activitatii culturale. De
altfel, domeniul culturii si cultelor ocupa un loc important in structura
de cheltuieli a bugetului local, pentru anul 2007 fiind prevazuta o suma
de apropximativ 165 de milioane de RON, ceea ce reprezinta 5,4% din
bugetul local al municipalitatii. Nu spun ca este mult, insa nici putin nu
este, tinand cont de multele provocari carora trebuie sa le faca fata
Capitala.
Cu privire la intrebarea dvs., nu voi intra in prea multe detalii, va voi
spune doar ca am convingerea ca Biblioteca Metropolitana Bucuresti
constituie unul dintre reperele din arsenalul cultural de care Bucurestiul
dispune in acest moment, iar in viitor rolul sau trebuie consolidat. In
acest sens, voi continua procesul de modernizare a filialelor Bibliotecii
muncipale precum si cel de infiintare de noi filiale si depozite. De
asemenea, municipalitatea va continua investitiile pentru achizitia
fondului de carte, iar un accent deosebit voi pune pe extinderea
Bibliotecii Virtuale. Nu in ultimul rand, doresc ca impreuna cu cei direct
implicati in acest domeniu, sa reusim promovarea unor proiecte prin care
bibliotecile sa reprezinte unul dintre spatiile publice de atractivitate
pentru bucuresteni, in special pentru scolari si adolescenti.”

BIP şi CIP

April 30, 2008 in Edituri, General

Asociaţia Editorilor din România intenţionează să realizeze un site de “books in print”. Biblioteca Naţională are un program asemănător de bibliografie a cărţilor în curs de apariţie care funcţionează destul de bine de mai multă vreme. Programul Bibliotecii Naţionale se numeşte CIP (catalograre înaintea publicării) iar bibliografiile respective sunt editate pe hârtie şi au un indice de consultare extrem de redus după câte mi-am dat eu seama. De ce nu le-ar lua Biblioteca Naţională înaintea celor de la AER şi să pună CIP-ul online? În România uneori sunt destule resurse şi câteodată se munceşte bine, problema este adesea cu exploatarea rezultatelor.