You are browsing the archive for Global Libraries Initiative.

Scurte consideraţii pe marginea unui articol (şi) despre biblioteci/Programul Biblionet

January 21, 2014 in advocacy, BIBLIONET, Global Libraries Initiative, Marketing cultural

Pornind de la un articol publicat de “Gândul”, in care se susţine – excesiv politizat – că Guvernul cadoriseşte electoral administraţiile locale pentru investiţii în aşezăminte culturale, inclusiv biblioteci şi biblionet-uri:

1. suma de 20 milioane euro este ridicol de mică, dacă ne raportăm – de pildă – la valoarea de 26.9 milioane de dolari a Programului “Biblionet” (grant fără cofinanţare!) sau la investiţia de peste 52 milioane lei (bani publici) în controversatul proiect e-România. Raportat la nevoile de finanţare ale administraţiilor locale – pe care le cunosc direct “de la sursă”, modestele-mi cunoştinţe de economie şi politici publice mă fac să apreciez că pentru a intra în normalitate acestor priorităţi le-ar trebui rezervate mai mulţi ani în şir astfel de zeci de milioane de euro…

2. Programul Biblionet n-a fost sprijinit decât cel mult vag declarativ, de către Guvernul României, Ministerul Culturii şi administaţia centrală, în general: greul a rămas în sarcina administraţiilor locale şi a bibliotecarilor, care în foarte multe cazuri au mers “pe sârmă” pentru minimele condiţii de implementare a programului – sediu cât de cât propice funcţionării bibliotecii şi acordul de susţinere obţinut (uneori “smuls”) primarului şi consiliului local.

3. Interdicţia din ultimii ani, de angajare de bibliotecari şi personal de specialitate în bibliotecile publice a “desăvârşit” în mult prea multe situaţii “opera” unei subfinanţări a infrastructurii culturale pentru care niciun adjectiv nu este suficient de potrivit: personal am ajuns să mă bucur că după infinite insistenţe către primari şi insistenţele acestora către Ministerul Dezvoltării, vine “dezlegarea”  de a angaja ici-colo câte un bibliotecar public (da, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, prin semnătura vicepremierului Liviu Dragnea, aprobă angajarea bibliotecarilor, după ce administraţile locale întocmesc memorii/ fundamentări bugetare şi argumentează (?) nevoia de bibliotecă şi bibliotecar, Prefectura judeţului trebuie să fie şi ea de acord, se mai obţine un aviz de la administaţia financiară judeţeană, că remunerarea bibliotecarului nu pune în pericol precarul echilibru bugetar…)

4. În privinţa primarului din Zătreni-Vâlcea, care “face deja planuri pentru suta de mii de euro pe care o aşteaptă de la Guvern. Va renova clădirea fostei şcoli, face o bibliotecă, extinde “biblionetul” – concept nou, dar asimilat rapid când comunitatea sexagenară o cere – de la 6 la 12 calculatoare şi face loc şi unui “club de bătrâni, pentru pensionari”: “Se vor delecta şi ei în timpul liber cu un remmy, o tablă, un şah, mai deapănă amintiri că nu se ştie cât e viaţa de lungă”:  Ion Liţoiu este un edil pe lângă care nu a trebuit să insist aproape deloc să încadreze bibliotecar şi să modernizeze biblioteca în vederea accederii în Programul Biblionet, cu toate facilităţile lui pentru comunitate. Prin comparaţie, într-o altă comună vâlceană, Lungeşti, tot în plină criză (2010), primarul Ion Chesnoiu nici n-a vrut să audă de bibliotecă şi de biblionet. Avea alte priorităţi, pentru comuna lui, situată între nişte frumoase păduri: trebuia construit şi inaugurat un parc, pe aleile şi băncile cărula sătenii agricultori şi crescători de animale să cugete la cât de bine îi este unei comunităţi fără bibliotecă şi biblionet. Din fericire, în 2012 am avut alegeri, iar noul primar – Tiberiu Costea – a reînfiinţat biblioteca şi are şi biblionet. La inauguarea noilor servicii de bibliotecă, în Biblioteca-Biblionet Lungeşti au fost prezenţi nu doar localnicii, ci şi mai mulţi adolescenţi belgieni (eu am lipsit motivat 🙂 )
Ca o paranteză ce nu se vrea răutăcioasă, primarul care a reînfiinţat biblioteca şi biblionetul din Lungeşti (comună cu buget şi resurse foarte mici) a moştenit de la predecesorul său, în iunie 2012, nu doar parcul “european”, ci şi datorii de 9 miliarde de lei vechi. Quod erat demonstrandum.

 

Biblioteca publică din Cricova

December 10, 2012 in Bibliotecari, Biblioteci din Moldova, Global Libraries Initiative, Video

Vă propun un scurt filmuleț pentru a vedea cu ce aspecte din viața bibliotecilor de peste Prut iese online Novoteca, programul omolog Biblionetului,

Felicitări doameni bibliotecare Olărescu!

Global Libraries încotro?

December 6, 2012 in Biblioteci publice, Chestionar, comunitate, Global Libraries Initiative

Global Libraries Logo Aflu de pe blogul lui David Lee King despre următorul anunț:

“In cadrul Inițiativei Biblioteci Globale (Global Libraries Initiative) a Fundației Gates se caută modalități prin care să se continue suportul oferit  bibliotecilor publice pentru a susține inovația și a accelera schimbările pozitive și de durată din bibliotecile din Statele Unite și din întreaga lume.  Chestionarul de mai jos este un instrument prin care Inițiativa Biblioteci Globale colectează gânduri și idei despre cum ar putea bibliotecile să își deservească membrii comunității într-un viitor în care  cărțile electronice  și conținutul digital omniprezent vor fi ceva obișnuit.”

De când a început programul Biblionet nu știu la câte chestionare în care vi se cerea părerea despre direcția acestui program ați răspuns. Iată  însă că acum puteți să spuneți cum vedeți o continuare a inițiativei care a dus Biblionet în România.

“Please consider taking a few minutes and filling out the survey to help the Foundation with its future planning!”

 

Planul strategic polonez de dezvoltare a unei biblioteci publice

April 3, 2012 in advocacy, ANBPR, BIBLIONET, Global Libraries Initiative

Prin intermediul Departamentului Dezvoltare Program Biblionet – multumim frumos, Alexandra Bucur! – din cadrul IREX Romania, aflam despre o deosebit de importanta intreprindere a celor care implementeaza in Polonia* versiunea pentru aceasta tara a Global Libraries Program.

Eu consider ca Planul strategic de dezvoltare a unei biblioteci publice asa cum a fost el creat de catre Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Informationale din Polonia face parte din categoria instrumentelor “de capatai” – temelie trainica pentru orice initiativa/ program/ proiect de dezvoltare.
Oare am fi considerati prea obraznici daca am sustine ca de la astfel de “inceputuri” trebuia pornita si munca de Sisif a bibliotecarilor romani?
Daca am zice ca in Romania trebuia sa avem “inca de ieri” asa ceva – venit “de sus” (de pilda de la Ministerul Culturii in colaborare cu Comisia Nationala a Bibliotecilor, asociatiile profesionale etc), institutionalizat, cu girul argumentelor profesionale si legitimitatea/ forta celor legislative (toate acestea, obligatoriu necesare) s-ar supara cineva? 

___________________

* La inceputul acestui an, un grup de coordonatori  de Program “Biblionet” din Romania au intreprins o vizita de studiu in Polonia, al carei program il aflam de la Delia (vizita a fost programata inca de anul trecut), tot omoloaga noastra din Bihor publicand ulterior o foarte utila analiza pe kosson.ro

In timpul deplasarii in Polonia, Ruxandra a tinut un interesant jurnal on-line iar ulterior, mai multi colegi coordonatori Biblionet din tara au facut prezentari referitoare la ceea ce au vazut/ aflat/ invatat.

Later edit: acum am vazut ca, legat de cele de mai sus, Ruxandra Nazare a publicat si in Observator cultural un foarte interesant articol cu titlul Lectia bibliotecilor poloneze.

Considerații înaintea planificării ultimilor doi ani de Biblionet – lumea în biblioteca mea

January 29, 2012 in advocacy, ANBPR, BIBLIONET, Global Libraries Initiative, IREX

Începutul lui februarie a.c. va aduce cu el planificarea direcțiilor prioritare de acțiune pentru ultimii doi ani de implementare a Programului „Biblionet – lumea în biblioteca mea”, cu tot ce presupune această implementare, de la a patra rundă de dotare (echipamente + software/ tehnică) a bibliotecilor și de pregătire profesională a bibliotecarilor, până la „toamna când se numără bobocii”.

La discuțiile dedicate acestei planificări vor fi, probabil, mulți participanți – organizatori, traineri, reprezentanți ai Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, ai ANBPR, directori de biblioteci, alte oficialități (sper că nu prea mulţi ţuţări) s.a.m.d. Ordinea de zi se anunță încărcată, în condițiile în care fiecare va avea câte ceva de spus, plus că trebuie rezervați timpi destul de consistenți discursurilor oficiale, divagațiilor (poate și alegațiilor) cu și despre biblioteci :mrgreen:

Fiindcă la prezentări/ discuții/ dezbateri nu putem  participa toți (nici cei care vor participa nu vor avea suficient timp și loc de a-și exprima toate propunerile care ar trebui luate în discuție), mi se pare util să încercăm un exercițiu democratic și în profesia noastră (că tot asistăm la revirimentul „vox populi”): ce și cum se poate face mai bine pentru bibliotecile noastre, în ceasul al 12-lea de Program „Biblionet”?

Încep eu și mă străduiesc să fiu cât pot de „pozitiv” 😆 , cu idei/ considerații izvorâte din „cele patru componente principale ale programului” – prezentate in 2009 pe http://www.biblionet.ro/show/index/k/30.

Biblionet a fost definit caun program de cinci ani care le va facilita romanilor accesul gratuit la informatie, prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci publice moderne in Romania. Prin cursurile de formare si tehnologia furnizata, Biblionet va ajuta bibliotecile sa asigure servicii in comunitatile locale sub forma unui parteneriat intre IREX, Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania (ANBPR), autoritatile locale si nationale si bibliotecile din tara.”

 Avem (suntem pe cale de a avea) un „sistem de biblioteci moderne în România” sau (încă) avem un „sistem” nu fundamental diferit de cel de dinaintea „Biblionet”? Bibliotecile noastre funcționează ca „sistem modern” sau sunt tot …„de capul lor”, fiecare cum poate, la fel de esențial tributare românescului „omul sfințește locul” (bibliotecar și finanțator – înainte de toate)?

Este/ devine „sistemul” ireversibil sau – dacă majoritatea populației își permite să aibă acasă computer și conexiune Internet – ne întoarcem la momentul în care bibliotecile sunt mai degrabă instituții ale trecutului, decât ale prezentului și viitorului? Bibliotecile cu „Biblionet” nu riscă să aibă destinul “Internet-cafe”-urilor, de care erau pline localităţile anilor 2000, insă azi au devenit amintire?

Nu  cumva „ritmul” nostru de adaptare la nevoile publicului rămâne mult prea lent și punem excesiv de mare preț/ avem prea mari așteptări/ mulțumiri de la computere și conexiunea Internet? În detrimentul unui complex de alți factori de dezvoltare a bibliotecilor, pe care nici măcar nu îi luăm în considerație? Un complex de factori printre care computerul și conexiunea Internet să fie mijloace, nu scop în sine?

 „Pentru a-si atinge acest obiectiv, Biblionet se va concentra pe patru componente principale ale programului:
FACILITAREA ACCESULUI PUBLIC LA INFORMATIE:

Infiintarea unei retele de biblioteci cu calculatoare cu acces public (CAP): Biblionet va sprijini cu precadere acele biblioteci care isi stabilesc ca prioritate accesul public la informatie si demonstreaza disponibilitatea de a-si asuma o parte din costurile implicate in amenajarea unor noi centre cu calculatoare publice si internet. Deoarece va dota peste 1.500 de biblioteci din Romania cu calculatoare printr-un proces competitiv de selectie, Biblionet va facilita accesul gratuit la informatie pe intreg teritoriul Romaniei.”

„Accesul public la informație” presupune, oare, doar accesarea Internetului, în sens larg (cu foarte „bunele”, dar și cu mai puțin „bunele” lui)? Implementarea programului „Biblionet” n-ar fi (fost) o excelentă oportunitate pentru bibliotecile publice din România să constituie măcar un consorțiu (dacă nu mai multe), prin care să-și pună în comun resurse(le) și astfel să-și transpună în altă dimensiune/ realitate istorică parte din servicii? Atât de necesare și de normale în bibliotecile cu adevărat moderne?
Unirea nu „face puterea” și în privința bibliotecilor? Trebuie să continuăm, la nesfârșit, fiecare
în cnezatul lui, fiecare cu nevoile și neamul lui?
Dacă nu o facem acum, când vom conștientiza nevoia stringentă de baze de date și de resurse electronice, în general („sursă deschisă” ori contra-cost) în bibliotecile noastre? „Românii
” – cum le zic actualii guvernanți – n-au dreptul la informație on-line (de tip encicolopedic, dar și specializată), bazată pe/ certificată de tezaurele de cunoaștere ținute în întunericul colecțiilor tradiționale ale bibliotecilor românești?

„PREGATIREA BIBLIOTECARILOR DIN BIBLIOTECILE PUBLICE:
Furnizarea de servicii de formare pentru bibliotecari. Partenerii Biblionet vor elabora materiale de formare si vor crea un sistem de pregatire profesionala care sa ii ajute pe bibliotecari sa introduca noi servicii si sa dezvolte inovatia in sistemul de biblioteci publice. Cursurile de formare ii vor ajuta pe bibliotecari sa devina experti in adaptarea noilor tehnologii la nevoile comunitatilor.”

În perspectiva dezvoltării bibliotecilor, lucrul pe proiecte este esențial. Printre primele lucruri pe care ar trebui să le învețe bibliotecarii sunt scrierea și managementul proiectelor.
Cum putem progresa – am mai dat acest exemplu – cu bibliotecari (și chiar „evaluatori”/ „implementatori” de proiecte!) care nu fac diferența între obiectivele unui proiect și activitățile organizate în scopul atingerii obiectivelor?

„Cursuri de formare in utilizarea calculatorului pentru bibliotecarii romani.
Prin infiintarea a 41 de centre de formare in cadrul bibliotecilor judetene, Biblionet va furniza sistemului de biblioteci publice din Romania infrastructura si materialele de curs pentru utilizarea calculatorului, care ii vor ajuta pe bibliotecari sa indrume mai bine utilizatorii bibliotecilor in privinta calculatoarelor si Internetului.

PROMOVAREA VALORII BIBLIOTECILOR PENTRU COMUNITATI:
Parteneriat cu Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice (ANBPR). Biblionet va consolida ANBPR, ajutand asociatia sa creeze structuri administrative durabile care sa poata raspunde nevoilor in continua schimbare ale bibliotecilor moderne si care sa ofere in viitor servicii relevante bibliotecarilor din intreaga tara.”

Probabil că „structurile administrative care să poată răspunde nevoilor… ”  sunt avute  în vedere pentru ultimii doi ani de „Biblionet” („durabile” sunt și actualele „structuri”, aici n-avem dubii :mrgreen: ).  Dar dacă nu sunt avute în vedere? Dacă acest deziderat nu mai este considerat de actualitate, că tot nu mai vorbește nimeni, aproape nimeni despre el, puținele „voci” fiind acuzate tovărășește de  deviaționism” și tratate …în consecință?

„Asistenta oferita bibliotecarilor in dezvoltarea si organizarea de continut local, in beneficiul tuturor utilizatorilor bibliotecii. Biblionet va reuni factorii de interes din cadrul institutiilor guvernamentale si de la nivel local pentru a organiza un continut care sa raspunda nevoilor cetatenilor. in urma unei evaluari a situatiei de fapt , IREX si partenerii sai au identificat nevoi specifice de informatie in domeniul educatiei, pietei muncii, sanatatii, dezvoltarii economice si rurale si culturii, pentru care in prezent nu exista resurse suficiente.”

Când vor mai fi reuniți factorii de interes din cadrul institutiilor guvernamentale si de la nivel local? În iunie vom avea alegeri locale și cel târziu în noiembrie alegeri generale. Actuala Putere, cea mai nocivă de după 1989 inclusiv în atitudinea față de biblioteci va fi și ea trimisă la groapa de gunoi a istoriei. Crede cineva că Puterea viitoare va ajunge în fruntea treburilor țării și ale administrațiilor locale marcată de suferința că nu avem „continut care sa raspunda nevoilor cetatenilor?”

Iar dacă totuși, prin absurd, viitorul guvern și viitoarele administrații locale vor accede la putere cu gândul la nevoile (non-)utilizatorilor de biblioteci, cu cine vor fi satisfăcute aceste nevoi? Cu cine va fi creat/ sistematizat „conținutul”? Cu oameni din afara bibliotecilor? (știți ce mi s-a întâmplat la una dintre recentele întruniri ale bibliotecarilor vâlceni, când am făcut „prezența”? pentru biblioteca unei comune a cărei bibliotecară era în prag de pensionare a răspuns prezent un bărbat necunoscut; i-am urat bun venit în mijlocul nostru și l-am întrebat cine este; „sunt veterinar … de fapt, însămânțător artificial pentru vaci, da’ domnul primar mi-a dat și biblioteca…”; s-o inseminați? – mi-a stat pe limbă să întreb, însă omul n-avea nicio vină și m-am abținut să duc ridicolul dincolo de orice limite; este nevoie să mai spun că în 2009 „aveam” în județ doar 3 biblioteci nefuncționale, iar acum „am” 13?)

„ASIGURAREA SPRIJINULUI GUVERNAMENTAL:
Implicarea administratiei in vederea adaptarii politicilor publice. Pentru a spori impactul investitiei in tehnologie pentru bibliotecile publice, partenerii Biblionet vor depune eforturi pentru a promova relevanta si importanta tot mai mare a bibliotecilor in societatea romaneasca actuala si nevoia de angajare a resurselor corespunzatoare noului rol al bibliotecilor.”

Aici se impun ca prioritate absolută cursuri ori măcar sesiuni de instruire în comunicare şi marketing, pentru bibliotecari și mai ales pentru liderii lor.
Ar trebui avute în vedere…
însă iar m-am lungit și s-a terminat și week-end-ul acesta. 😥

___________

PS: sper că rândurile de mai sus, scrise cu toată bună-credința de care sunt în stare, vor fi receptate cu la fel de multă îngăduință ca și precedenta mea intervenție publică în legătură cu Programul “Biblionet” 

S.O.S. Biblionet – Global Libraries România: zburăm prea jos!

October 29, 2011 in Comisia bibliotecilor, Global Libraries Initiative, istoria bibliotecii, Practici bune, Practici rele, programe, Societatea informaţională

• „nu lipsa idealului, ci dimensiunea lui este problema” • o analiză cu privire la care ar trebui ca toţi cei implicaţi să ne exprimăm opinia • liniştiţi-mă, demonstrându-mi că nu e cum spun! 

Mă tem, din ce în ce mai tare, că pruncul va rămâne nemoşit. De-asta scriu, convins că bine fac spunând lucrurilor pe nume şi nelăsând  răul să se dezvolte, să compromită iremediabil până şi puţinul bine „care este”.

Biblionet – „Strengths”:

• a fost şi a rămas primul şi singurul program din România care urmăreşte să faciliteze accesul publicului la informaţie furnizată de/ obţinută prin bibliotecile publice

• este primul program naţional care enunţă şi îşi propune formarea profesională a bibliotecarilor publici în vederea dobândirii de competenţe şi abilităţi absolut necesare în procesul de transfomare a bibliotecilor tradiţionale în biblioteci ale „erei informaţiei”

•  este primul program derulat la nivel naţional prin care bibliotecile sunt dotate cu echipamente IT şi softuri în scopul punerii acestora la dispoziţia publicului şi în vederea dezvoltării – pe baza lor şi a conexiunii Internet – de servicii moderne de bibliotecă pentru comunitate;

• cu toată „criza”, programul beneficiază de un buget deloc neglijabil şi de susţinere din partea bibliotecarilor români, a asociaţiei lor profesionale şi a mass media aproape necondiţionată; îndrăznesc să spun că „Biblionet” beneficiază şi de sprijinul unui număr semnificativ, probabil majoritar, al autorităţilor locale şi judeţene din România

• programul se adreseaza, potenţial, bibliotecilor publice care funcţionează în aproape toate localităţile României, adică unor entităţi care, chiar dacă sunt în dificultate (mai ales pentru că n-au evoluat şi nu s-au dezvoltat pe măsura nevoilor publicului, care nici el nu prea conştientizează cât de folositoare îi poate fi Biblioteca), au – în majoritatea lor – tradiţie aproape seculară şi au personal remunerat de Stat

• indiferent cât de prost ar fi implementat „Biblionet” în România – dacă sunt respectate condiţiile minime de accedere în program, de organizare a cursurilor şi de corectă utilizare e echipamentelor, evident –  bibliotecile şi bibliotecarii tot ar trebui să ramână cu „ceva”:  sedii renovate sau măcar igienizate, bibliotecari (ceva) mai pregătiţi profesional, conexiune Internet, computere şi alte echipamente, segmente de public nou atras spre biblioteca (în special exponenţi ai „generaţiei messenger” care n-au computer acasă) s.a.m.d.

• spre deosebire de aproape toate programele finanţate din fonduri externe (europene sau americane), pentru „Biblionet” nu s-a solicitat/ nu se solicită „cofinanţare”, ci doar întrunirea unor condiţii minime de funcţionare (care, s-o spunem cinstit, oricum ar fi trebuit îndeplinite, indiferent de existenţa acestui program)

• graţie implicării lui Marcel Chiranov (PMP Impact Assessment Manager, Biblionet România) s-a reuşit constituirea „Grupului Impact”, format din 15 coordonatori judeţeni ai programului; este singura structură în care pregătirea profesională şi experienţa unor „bibliotecari” care lucrează în biblioteci publice judeţene româneşti este apreciată, luată „în serios”, pentru a fi fructificată (le spun, generic, bibliotecari, deşi unii reprezintă top/ middle managementul instituţiei lor, alţii sunt lideri informali); Grupul Impact constituie, în fine, unica entitate din cadrul programului în care buna conlucrare a celor 15 coordonatori şi a specialistului în evaluare al Programului „Biblionet” începe să se concretizeze.

Biblionet – „Weaknesses”:

În România, Global Libraries Program (Posted on noiembrie 12, 2007) – care a stat la baza actualului „Biblionet – lumea în biblioteca mea” – nu doar că a pornit târâş-grăpiş, fără niciun „azimut”, dar „s-a românizat” tot mai mult, pe parcurs.
Pus în operă, iniţial, ca program-pilot, Biblionet – Global Libraries România a trebuit – cu siguranţă – să-şi clarifice de la bun început dilemele legate de strategia de implementare şi de cele mai eficiente direcţii de acţiune pentru atingerea obiectivelor; nu am fost „în pilot” (judeţul Vâlcea nu a fost), deci nu am luat cunoştinţă personal cum au decurs lucrurile; prin urmare, nu susţin (o pot face colegii implicaţi?) nici că „Biblionet” a fost croit prost şi de-asta iese ce iese, nici că – dimpotrivă – programul a fost corect croit, dar problemele au apărut la implementare; şi într-un caz, şi în altul, este clar că ceva nu funcţionează.

Ceea ce a fost şi a rămas în neregulă cu acest program:

1. greşeala fundamentală, prima care trebuie menţionată, este că „Biblionet” e totodată şi primul program în care cineva care nu este bibliotecar şi fără a ţine nicicum cont de părerile celor „de specialitate” le spune bibliotecarilor nu doar ce să facă (?), ci şi cum să facă, deşi cei mai mulţi dintre bibliotecari ar avea nevoie întâi de toate să afle şi să conştientizeze ce trebuie să facă şi de ce se impune să facă; nu cred în ruptul capului că mai există vreo ţară în lume în care selectarea şi formarea „formatorilor” (trainerilor) – în cadrul Global Libraries Program – să se înfăptuiască fără ca problemele corpului profesional al bibliotecarilor publici şi ale bibliotecilor în raport cu comunitatea să fie măcar cercetate[1], pentru a le fi găsite rezolvări; d.p.d.v. al ridicolului, ne aflăm într-o situaţie similară poveştii cu vânătorul care a căutat toată viaţa un inorog, nu l-a găsit pentru a-l vâna, însă asta nu l-a împiedicat ca la bătrâneţe să înfiinţeze o şcoală în care să predea metode şi tehnici de răpunere a fantasticului animal[2]

2. ca o consecinţă a celor expuse anterior, formarea trainerilor de bibliotecari şi a bibliotecarilor, principala componentă a Programului Biblionet – după părerea mea, mai importantă decât dotarea cu echipamente IT a bibliotecilor, cum am susţinut constant – a fost ratată în mult prea mare proporţie; deşi s-a pornit bine, a intervenit „ceva” (nu ştiu ce) şi „regulile” anunţate oficial, la început, s-au schimbat complet în timpul jocului: după „principiul” românesc expus în alineatul precedent (nu contează ce ştii, important e să-i înveţi pe alţii”), „TOT”-ul din 2008 – coordonat de un profesor doctor în biblioteconomie şi ştiinţa informării, nu din România, ci din SUA – a fost organizat degeaba, iar promisiunea[3]Candidaţii selectaţi vor lucra sau colabora, pe bază de contract, cu programul Global Libraries România şi structurile asociative ale sistemului de biblioteci publice din România” n-a mai fost nici ea onorată; după „criterii” care n-au nicio legătură cu activitatea de bibliotecă (ci, cel mult, cu capacitatea de comunicare şi cu un „vreau” spus ca la starea civilă „din dragoste” pentru o căsătorie din interes), selecţia de traineri pentru bibliotecari a început (şi continuă) la fel ca pentru trainerii în vânzări (este revoltător că nimeni nu pare a da importanţă faptului că un trainer de bibliotecari trebuie pregătit altfel decât un trainer pentru comercianţii de cosmetice, de „zeptere” ori de ouă de prepeliţă); singura „schimbare” apărută în procesul de formare a trainerilor – ca urmare a semnalelor de alarmă trase, nu doar de mine – scripta manent: aici, dincoace şi dincolo – a fost extinderea perioadei de desfăşurare a TOT-ului, de la o săptămână la două săptămâni, pe aceleaşi coordonate.

3. în paralel cu cele de mai sus, după un prim an (2009) în care n-a fost nicio problemă că unii dintre candidaţii selectaţi pentru a deveni traineri în cadrul programului erau „metodişti” sau coordonatori „Biblionet” în judeţele lor (lucru absolut normal, după mine), s-a hotărât, aberant, că un coordonator judeţean nu poate fi şi trainer şi că nu este obligatoriu ca „metodistul” să fie format ca trainer (obligatoriu nu era nici înainte, însă era şi este absolut necesar); la ce a condus aceasta? la situaţii dintre cele mai hilare şi urâte: echipe judeţene formate din coordonator, metodist şi trainer(i) în care nu se colaborează cum ar trebui, în principal din cauză că „metodistul” sau coordonatorul neselectat sau care nu a dorit să devină trainer, pe de o parte, şi trainerii selectaţi (bibliotecari de bibliotecă judeţeană, care până la momentul „T0” nu au avut nicio tangenţă cu realitatea bibliotecarilor din comune şi oraşe şia activităţii lor), pe de altă parte, nu reuşesc să constituie o echipă; fiecare parte este convinsă că interesele ei sunt divergente cu ale celeilalte părţi; există traineri cu ego-ul mai pronunţat care se consideră de-acum „buricul bibliotecii”, că doar au fost „aleşi” şi „formaţi” de IREX!; în contra-partidă, există coordonatori şi metodişti care au dus greul programului, conform atribuţiilor de serviciu sau pe care şi le-au asumat, calificând pentru Biblionet propriul judeţ şi biblioteca judeţeană, şi care se simt nedreptăţiţi, „daţi la o parte” (unii dintre ei nu mai sunt nici măcar informaţi, cu atât mai puţin consultaţi în privinţa hotărârilor care se iau pentru „buna continuare a programului”, in chiar biblioteca şi judeţul lor!; subţirimea cugetării că metodistul/coordonatorul judeţean este „prea ocupat” pentru a fi şi trainer (deşi el este primul care trebuie să fie cu adevărat trainer) rezidă din anomalia că unii traineri – cei mai mulţi, bibliotecari la relaţii cu publicul, în bibliotecile lor, sau oricum oameni cu o fişă a postului destul de încărcată – au fost „selectaţi” pentru mai multe „planuri”, devenind “formatori” şi pentru cursurile “IT/Lib”, şi în “BSNB”, şi în “Advocacy”, şi în “DigiTales” (Programul Grundtvig) etc.

4. în cazurile când în „ecuaţie” intervine managementul instituţiei (care a făcut propunerile de candidaturi, a susţinut proprii oameni pentru a deveni traineri), poate este şi avid să-şi asume reuşitele, atâtea câte sunt, sau/ şi, mai mult de-atât, se simte rău „lovit” în soartă că propriul coordonator „Biblionet” a ajuns „pol de putere”), lucrurile se complică exponenţial (sau se simplifică, ajungându-se la „băltire”); prin ce metodă se încearcă ogoirea orgoliilor directorilor de biblioteci judeţene aflaţi în această jenantă situaţie? şi, totodată, reducerea la tăcere a coordonatorilor judeţeni care au prea multe de „comentat”, deci „nu-s buni” pentru că nu joacă precum li se cântă? prin cursuri/ terapie de leadership – pentru directori, ce vă imaginaţi? :mrgreen: – organizate la jumătatea perioadei de implementare a Programului; care, până acum, trebuia nu doar bine înţeles, în esenţa obiectivelor lui, dar ar fi trebuit să se contureze deja ca un mare succes, inclusiv al leadership-ului „în devenire”); toată consideraţia pentru Nicu Zegheanu – formatorul de traineri-bibliotecari despre care scriam în anii din urmă că „a aflat de la noi foarte multe «povesti» cu si despre biblioteci si bibliotecari, pe care altminteri nu avea de unde le auzi, el situandu-se profesional in exteriorul profesiei de bibliotecar”; acum, în calitate de trainer la cursul de leadership organizat pentru directorii de biblioteci judeţene, Nicu a avut ocazia să afle noutăţi despre rolul şi rostul acestor instituţii şi din perspectiva celor care le conduc (că unii dintre managerii de biblioteci – adevăraţi „seniori” în funcţie – s-ar putea simţi jigniţi că cineva vrea să-i leadership-ească în prag de pensie, după ce-au fost directori şi şefi o viaţă, probabil nu s-a gândit nimeni)

5. în privinţa formării trainerilor de bibliotecari s-a ajuns la o competiţie „de masă”, deşi ea trebuia să fie una a valorilor, a profesionismului; a primat cantitatea în detrimentul calităţii, cu motivaţia strâmb gândită ca fiecare bibliotecă judeţeană să aibă suficienţi traineri încât să poată să-şi acrediteze propriul „centru de formare”, autorizat conform legii; de unde a reieşit aceasă “nevoie”?; cum s-a ajuns la concluzia că, dintr-o dată, bibliotecile judeţene trebuie să devină furnizori de servicii de formare în te miri ce profesii/ ocupaţii, pentru care să ofere diplome/ certificate/ atestate?; mai multe „calcule” au fost greşite, când s-a optat pentru obiectivul „centre de formare profesională contra-cost” în bibliotecile judeţene, ca şi cum aceste instituţii îşi rezolvaseră toate multele probleme pe care le au de rezolvat ca instituţii de profil şi trebuie să-şi „extindă” sfera serviciilor, să acapareze şi teritoriile virgine ce ţin de obiectul muncii centrelor regionale de ocupare şi formare profesională a adulţilor (CRFPA), bunăoară; sau al altor funizori de servicii de formare profesională, firme private ori care funcţionează ca ONG-uri, deloc puţine pe piaţă; bibliotecile publice trebuie să-şi asume necondiţionat şi gratuit, pe lângă oferirea de informaţii (de orice fel ar fi ele, pe orice suport, modalitate de receptare etc.) de-acum şi ceea ce bibliotecarii numesc „Computer literacy” şi „Information literacy” pentru comunitate; în momentul în care se propune ca bibliotecile judeţene să se mobilizeze pentru a oferi, contra-cost, servicii de formare (prin cursuri încheiate cu diplome/certificate de absolvire) ne aflăm în afara unui raţionament normal privind priorităţile imediate şi pe terment mediu ale acestor istituţii; după aceeaşi „logică”, atât CRFPA-urile, cât şi ceilaţi furnizori de formare profesională contra-cost ar trebui să înceapă să ofere servicii specifice bibliotecilor publice, să fie concurenţă loială :roll:

Câteva alte consideraţii:

– în condiţiile în care, în România, nu poţi număra pe degetele de la o mână profesorii cu suficientă calificare/preocupare/dorinţă să pregătească bibliotecari profesionişti adecvaţi „epocii”, şi nici măcar la nivelul post-universitar/ universitar al învăţământului de specialitate nu este conştientizat acest imperativ, a forma „la apelul bocancilor” aproape 100 sau 200 de „traineri” nu înseamnă nicidecum rezolvarea chestiunii arzătoare a formării profesionale de specialitate a bibliotecarilor

–  în toate bibliotecile judeţene, probabil în proporţie de peste 90%, trainerii formaţi prin “Biblionet” sunt bibliotecari care au propriile sarcini de serviciu, propria fişă a postului, cei mai mulţi în „roluri” ce ţin de domeniul „relaţii cu publicul”; chiar dacă directorul instituţiei – din neştiinţă, din superficială estimare a realităţilor/ entităţii/oamenilor din subordine, din orgoliu sau pur şi simplu pentru că se lasă sedus de idee, spune „da” şi promite „să-i scoată din producţie” pe traineri , asta nu rezolvă problema de fond: încadraţi într-o instituţie bugetară, trainerii nu-şi pot lăsa pur şi simplu baltă parte din “job”-ul lor pentru a presta servicii contra-cost; aceasta ar crea şi o complicaţie în plus în relaţia cu finanţatorul (Consiliul Judeţean poate zice: vreţi “să faceţi bani”? faceţi, nu ne mai cereţi nouă buget!), cu colegii de serviciu care trebuie să preia sarcinile abandonate etc.

– nemotivarea trainerilor este, şi ea, un mare “handicap”, s-au dus vremurile când oamenii plecau cântând la munca ogorului, mobilizaţi cu îndemnuri imbecilizatoare prin care le era arătată „calea”; bibliotecarii-traineri – cărora li s-a tot spus ce perspective de dezvoltare profesională „vor avea”, încep să constate că muncesc din ce în ce mai mult, deşi salariul le e mai mic, au din ce în ce mai multe probleme profesionale şi administrative pe cap etc. etc., iar „perspectiva de dezvoltare profesională” nu este în bibliotecă, ci trebuie căutată, individual, mai degrabă în afara bibliotecii;  de ce ar şi-ar lua trainerii pe cap “beleaua” de a se dedica unor activităţi exterioare profesiei lor în cadrul instituţiei care nu le poate oferi nimic, oricât ar munci, oricât ar muri pe baricade? de ce n-ar deveni traineri – dacă asta şi-ar dori să fie – în sistem privat, şi nu în inchizitorialul sistem bugetar românesc?

 6. „Explorarea unei serii de opţiuni pentru programele de instruire în utilizarea calculatoarelor, destinate bibliotecarilor” (deziderat enuntat la primul link din primul alineat al “Weaknesses”) nu s-a intamplat; nimeni nu a parut a constientiza, nici în 2007 şi nici ulterior, că utilizarea computerului în activitatea de bibliotecă este diferită  de utilizarea pur si simplu a computerului; că formarea unui bibliotecar capabil să înfiinţeze/ dezvolte/ adapteze servicii moderne de bibliotecă utilizând computerul şi noile tehnologii înseamnă fundamental mai mult decât alfabetizarea, pur şi simplu, în utilizarea IT.

• „Organizarea unei serii de conferinţe la nivel regional, pentru promovarea schimburilor de informaţii între participanţi şi specialiştii în acesul comunităţii la internet, pentru dezbaterea planurilor pentru viitor şi evaluarea lecţiilor învăţate”- deziderat de asemenea enunţat – nu s-a înfăptuit (sau dacă da, s-a întâmplat în „semi-clandestinitate”)

• „Coordonarea cu proiectul Serviciu Universal al ANRCTI privind telecentrele şi cu proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere, al Ministerului Comunicaţiilor, pentru a asigura schimburile de experienţă şi de bune practici cu alţi participanţi, precum şi utilizarea optimă a cunoştinţelor şi resurselor disponibile” – nu s-a realizat; în principal din cauza serviciilor cu plată înfiinţate în comunităţi sărace şi puţin instruite (dar şi din alte motive); una peste alta, cu excepţii care confirmă regula, de proiectul cu telecentrele ANRCTI  s-a ales praful, la fel şi de proiectul prin care s-au înfiinţat  centrele P.A.P.I. („Economia Bazată pe Cunoaştere”): administraţiile locale au aşteptat „cuminţi” să treacă „termenul de funcţionare” angajat, pentru a intra – nu doar de facto, ci şi de jure – în proprietatea computerelor care mai mult au stat închise decât au funcţionat[4]

• în fine, tot în privinţa dezideratelor anunţate în 2007, „Colaborarea cu Comisia Naţională a Bibliotecilor în vederea înfiinţării unui Comitet Director Naţional format din reprezentanţi guvernamentali, ai sistemului de biblioteci şi ai sectorului privat, care să dezbată obstacolele întâmpinate în efortul de a oferi publicului acces la internet prin intermediul bibliotecilor şi să formuleze o politică la nivel naţional de sprijinire a acestor servicii pe termen lung”: colaborarea a fost sublimă, dar a lipsit/ lipseşte cu desăvârşire, poate şi din cauza nefuncţionării Comisiei Naţionale a Bibliotecilor.
__________________

[1] Experienţa şi începutul de „cultură oranizaţională” ale site-ului şi forumului www.biblioteca.ro, în evidentă legătură cu ceea ce susţin, au fost ucise. Am întrebat zadarnic de ce

[2] Se spune că, în China antică, cineva si-a fixat în tinereţe un obiectiv cât se poate de îndrăzneţ, de precis şi pe care l-a urmărit cu acribie: vânarea unui inorog. L-a cautat pe câmpii, prin smârcuri, printre/pe insule, prin păduri seculare, în munţi, în peşteri, prin oazele desertului… l-a cautat într-un şir parcă nesfârşit de primăveri, veri, toamne şi ierni, desi de la o vârstă puterile îşi luaseră obiceiul de a scădea de la an la an. Chiar de la zi la zi, în cele din urmă, şi nicio expediţie nu mai era la fel de îndelungată precum cea din seara precedentă. În fine, după alte multe expediţii tot mai extenuante, când a simţit că nu-l mai ajută puterile să caute inorogul nici măcar pe lângă casă 😥 , eroul nostru a admis, în sfârşit, că se impune o schimbare radicală de tactică; şi a procedat în consecinţă: a înfiinţzat – chiar acasa la el, să-i fie mai lesne – o şcoală  în care, până a închis ochii, i-a învăţat pe alţi pasionaţi metode şi tehnici prin care se vânează inorogul

 

[3] în 16 iunie 2008 a fost lansată o „cerere de depunere  de  candidaturi pentru selectarea bibliotecarilor ce vor participa in programul de Formare de Formatori (TOT) ce va fi organizat in perioada 21-25 Iulie 2008, sub coordonarea Dnei Dr. Hermina G.B. Anghelescu, Conferentiar Library & Information Science Program, Wayne State University, Detroit, Michigan.
Scopul acestui program de formare este acela de a  alcatui o echipa de  12-15  instructori bibliotecari pentru implementarea  programului national Global Libraries Romania, program ce se va desfasura in perioada 2009-2013. Tema programului de TOT pentru care se face selectia de candidati va fi „Servicii pentru clienti”. Bibliotecarii  care vor fi selectati  vor invata ce inseamna servicii moderne intr-o biblioteca  din era Internetului, isi vor imbunatati abilitatile si calitatea serviciilor pe care le furnizeaza, si vor avea capacitatea de a  furniza la randul lor servicii de instruire colegilor bibliotecari care vor intra in programul national Global Libraries Romania. Candidatii selectati vor lucra sau colabora, pe baza de contract, cu programul Global Libraries Romania si structurile asociative ale sistemului de biblioteci publice din Romania.

[4] Sunt şanse mari ca la fel să se întâmple şi cu computerele, echipamentele şi tehnologia donate prin Progamul Biblionet, dacă nu se clădeşte o „dependenţă” de acestea – a comunităţii, a bibliotecii şi evident a bibliotecarului. Odată, după ce mi-am răcit gura de pomană vorbind unui edil de staţiune vâlceană despre avantajele computerelor in bibliotecă, am primit „încurajări”: Aduceţi-le, domnu’ Smedescu, că le dau pe la şcoală, pe la cămin

 

PS: în 7-9 decembrie 2011 va avea loc „Conferinta nationala a trainerilor bibliotecari”. Din motive ce ţin de agendă – agenda propusă de organizatori, nu agenda mea :mrgreen: – n-are sens să particip la conferinţă, însă sper că măcar o parte din cele semnalate mai sus vor fi luate în discuţie. Printre celealte subiecte importante dezbătute, evident.  😆

Aproape 100 de bibliotecari români la Centrul Cultural American. Album foto

September 26, 2011 in acces deschis, advocacy, American Corner, ANBPR, Biblioteci americane, Global Libraries Initiative, Societatea informaţională

In 13 iulie a.c., la Information Resource Center – Embassy of the United States din Bucureşti avut loc un eveniment important pentru bibliotecile şi bibliotecarii din România: workshop-ul cu titlul Lideri şi inovatori în biblioteca publică: din experienţa bibliotecarilor români în SUA.


80 de bibliotecari din judeţele Prahova, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Buzău, Vâlcea şi municipiul Bucureşti au asistat la sesiuni de prezentări pe tema rolului şi importanţei bibliotecii din perspectiva americană. Traineri au fost 10 din cei 15 bibliotecari români care au participat, în martie-aprilie a.c., la pregătirea şi schimbul de experienţă organizate de Centrul Mortenson din cadrul University of Illinois, Urbana-Champaign, SUA, cu finanţare de la Fundaţia Bill & Melinda Gates.

Grantul pentru workshop-ul de la Information Resource Center a fost obţinut de la Ambasada SUA, pentru ANBPR, de către doamna Hermina AnghelescuSchool of Libarary & Information Science Wayne State University Detroit, Michigan.

Gazdă bună a manifestării a fost doamna directoare Monica DrăganInformation Resource CenterEmbassy of the United States.

Cei 10 traineri care au susţinut prezentări sunt: Vlăduţ Andreescu (Târgovişte-Dâmboviţa), Dorina Bralostiţeanu(Filiaşi-Dolj), Gabriel Cărăbuş (Suceava), Corina Ciuraru (Brăila), Titina Dediu (Galaţi), Crina Ifrim (Bacău),Valentina Rotaru (Baia Mare, Maramureş), Valentin Smedescu (Râmnicu Vâlcea, Vâlcea), Sorina Stanca (Cluj), Margareta Tătăruş (Focşani, Vrancea).

Album foto – imagini obtinute prin amabilitatea doamnei Monica Dragan.

PS: scriu abia acum pentru ca pe Prolibro nu s-a scris despre cele de mai sus si numai astazi am intrat in posesia fotografiilor realizate la IRC (unde nu fotografiaza oricine, oricum). Daca voi obtine si inregistrarile video ale prezentarilor sustinute de catre cei 10 traineri bibliotecari, le voi adauga mai jos.

 

Biblioteca.ro. Unde este, ce-ati facut cu ea?

September 21, 2011 in Alfabetizare informationala, Arhive, Global Libraries Initiative, Informare

Am mai pus intrebarea asta, nu mai are sens sa povestesc cand, cui si de ce si ce promisiuni mi s-au facut.

Intreb si aici:

– unde este forumul biblioteca.ro, activ in 2007-2008, pe multe teme care intereseaza?

– de ce nu poate fi accesat nici macar din http://www.irex.ro/forum/viewforum.php?f=14&start=0 ?

– pe cine supara biblioteca.ro, daca ramane(a) activ cu tot ce s-a scris in el in urma cu niste ani?

– in lipsa de explicatii, imi rezerv dreptul sa “simt enorm” si sa “vad monstruos”… :mrgreen:

… de pilda ca multe dintre lucrurile semnalate in urma cu ani “trebuie” sa ramana ascunse?

Cred asta pentru ca mare parte din postari disparusera intr-o vreme; dupa ce ne-am plans, au reaparut, apoi iar au disparut – sper ca nu pentru totdeauna.

 

BiblioPortal – Scurt film de prezentare

November 8, 2010 in acces deschis, ANBPR, Arhive, Articole, Asociatia Bibliotecarilor din Romania, Asociatia Bibliotecarilor Maghiari din Romania, Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor, Baze de date, Biblioteca Nationala, Biblioteca virtuala, Bibliotecari, Biblioteci americane, Biblioteci din Moldova, Biblioteci din Spania, Biblioteci europene, Biblioteci publice, Biblioteci romanesti, Biblioteci scolare, biblioteci universitare, Biblioteconomie, Carti, Catalog, Catalog colectiv, Comisia bibliotecilor, Digitizare, Global Libraries Initiative, Informare, internet, Invatamant, Prezentare, programe, Proiecte, ProLibro, Societatea informaţională, soft de biblioteca, Video

In urma aparitiei articolului intitulat „Catalogul Colectiv – o idee veche într-o prezentare nouă” am decis sa postez  aici un link catre filmul de prezentare  al softului BiblioPortal, ca cei care au curiozitatea, sa poata avea un reper de comparatie intre cele doua softuri (Catalogul Colectiv si BiblioPortal), fara sa fie neaparat necesara generarea unui cont de test la nivelul BiblioPortal pentru asta.

Filmul poate fi vazut la adresa http://www.biblioportal.ro/portal/faces/public/exo/home/help/prezvid

sau, la o calitate mai buna la     http://www.youtube.com/watch?v=lb2LvJ34IT0

In continuare, din motive de vizibilitate, tin sa postez aici si comentariul pe care l-am facut la articolul mai sus mentionat:

Am fost profund uimit citind articolul „Catalogul Colectiv – o idee veche într-o prezentare nouă”, si nu atat vestea in sine ca a mai aparut o aplicatie ce are ca si target catalogul national partajat m-a uimit (acest lucru era de asteptat si firesc), ci anumite afirmatii facute atat in articol cat si pe site-ul aplicatiei, precum si similitudinile uimitoare ca si conceptie cu ceea ce Ibla Soft propunea inca din 2004, iar Ibla Soft 2.0 si apoi  BiblioPortal (www.biblioportal.ro/portal) ofera mai bine de un an de zile.

Trecand peste faptul ca articolul a aparut imediat la o zi dupa ce am postat prezentarea softului “BiblioPortal – Sistem Biblioteconomic Integrat Web”, aflam ca aplicatia „Catalogul Colectiv al Bibliotecilor Publice” exista inca din 2005…

Activez in sfera dezvoltarii unui portal integrat  pentru biblioteci din 2006, odata cu finalizarea proiectului IOSSPL (www.iosspl.org), am trecut prin multe biblioteci, am vorbit cu multi bibliotecari, si am colaborat chiar si cu dl. Dediu prin 2006 – 2007 pe cand inca era seful comisiei de automatizare a bibliotecilor publice din Romania. Cu toate acestea nu am auzit de existenta acestui soft pana acum. (si trebuie sa reamintesc ca una dintre bibliotecile pilot din cadrul proiectului IOSSPL a fost chiar “Stefan Petica” din Tecuci). Din contra… IOSSPL (www.iosspl.org) era vazut pe atunci, dar inca si anul trecut ca singurul proiect care propunea un soft integrat de biblioteca,  complet web-based, care integreaza si un catalog colectiv complex in el, precum si un sistem de gestiune si imprumut la nivelul fiecarei biblioteci ce are cont in portal.

Uimit sunt si de faptul ca anul trecut cand am anuntat atat prin comunicat de presa, cat si prin mail direct ANBPR, CIMEC si alte institutii si persoane importante din sfera bibliotecara romaneasca, despre lansarea BiblioPortal – Sistem Biblioteconomic Integrat Web, precizand totodata noile facilitati pe care le ofera (catalog comun si partajat, integrarea a unui numar nelimitat de biblioteci,  Gestiune si Imprumut distinct pentru fiecare biblioteca integrata, Rezervari online, cont-uri personalizabile cu drepturi distincte, sistem cod de bare, etc.) nu am primit niciun feedback.

Chiar daca la nivel european aplicatia Ibla Soft si apoi mai noua “BiblioPortal” au fost remarcate  si chiar integrate in cateva proiecte de anvergura in 2008 si 2009 in vederea automatizarii unor biblioteci specializate, la nivel national am fost ignorati desi semnalam periodic existenta si dezvoltarea softului asa cum se poate vedea si in pagina de stiri a portalului:

http://www.biblioportal.ro/portal/faces/public/exo/home/news/local

Cu toate acestea nici ANBPR, si nici altcineva nu ne-a invitat la vre-o prezentare, si nici nu ne-a raspuns la propunerile noastre de a prezenta in cadrul unor conferinte softul, fapt ce ar fi fost cel putin etic chiar si daca exista din start o “preferinta” pentru “vechiul” dar totusi recent aparutul “biblio”.

Dar, desigur, “intortochiate sunt caile Domnului”, iar in Romania se intortocheaza si mai rau.

Cu toate acestea, felicit pe cei de la IME care au dezvoltat acest nou soft. Recunosc ca arata bine si are parti forte unde intrece softul nostru, dar desigur, si BiblioPortal are componente si module ce lipsesc la Biblio.

Cat despre similaritati, nu pot decat sa ma bucur sa vad ca regasindu-le la acest soft, se confirma faptul ca desi am fost prea putin ajutati si sustinuti, am mers intr-o directie buna ca si deschizatori de drumuri.

Poate ca ar mai fi multe de spus despre unele din acele “prima oara” ce apar in articol si pe care Contact Net (www.contact-net.ro) prin IOSSPL (www.iosspl.org) le promova inca din 2004 si prezinta practic din 2006 si apoi si mai complex din 2009, dar cred ca am spus suficient, iar lucrurile vor intra de acum in fagasul lor firesc.

12 bibliotecari vor merge in SUA prin Programul de Training pentru Lideri si Inovatori

September 13, 2010 in BIBLIONET, concurs, cursuri, Global Libraries Initiative, Training

Mesaj preluat de pe BIBLIONET:

Centrul Mortenson pentru Programe Internationale de Formare a Bibliotecarilor (The Mortenson Center for International Library Programs) si Fundatia IREX au placerea sa va anunte lansarea unei noi oportunitati de instruire pentru bibliotecari: Programul de Training pentru Lideri si Inovatori al Centrului Mortenson.
Prin acest program, 12 bibliotecari romani vor fi expusi la serviciile de excelenta ale unora dintre cele mai bune biblioteci din Statele Unite. Programul se va desfasura in luna martie a anului 2011, pe o perioada de 3 saptamani, in cadrul Bibliotecii Universitatii Illinois, cea mai mare biblioteca academica a unei universitati publice de pe teritoriul Statelor Unite.

Cui se adreseaza programul?

Programul se adreseaza persoanelor cu experienta in administrarea, organizarea sau coordonarea unor departamente sau servicii/activitati in cadrul bibliotecii publice, care datorita pozitiei ocupate sunt in masura sa realizeze schimbari in bibliotecile in care lucreaza si totodata sa sprijine implementarea acestor schimbari in alte biblioteci publice din regiune. Candidatii pot proveni atat din bibliotecile judetene, cat si din bibliotecile publice municipale, orasenesti si comunale.

Cum se aplica?
In perioada 13 septembrie – 1 octombrie 2010, doritorii pot trimite primul pachet al aplicatiei prin email la adresa office@irex.ro . Acest pachet va contine: CV-ul candidatului, scrisoarea de intentie si o schita de proiect.
In perioada 11 – 13 octombrie 2010, dupa evaluarea aplicatiilor trimise, primii 20 de candidati vor fi intervievati telefonic, urmand ca cei selectati in urma interviurilor sa fie invitati sa finalizeze inregistrarea prin trimiterea pachetului 2 al aplicatiei: scrisoarea de angajament a directorului bibliotecii/supervizorul candidatului, scrisoarea de recomandare de la un partener si angajamentul candidatului.
Decizia finala privind cei 12 candidati selectati pentru a participa la Programul de Instruire pentru Lideri si Inovatori va apartine Centrului Mortenson, aceasta urmand a fi facuta publica pe data de 21 octombrie 2010.

Pentru detalii legate de aplicatie mergeti la http://www.biblionet.ro/show/index/k/803/a/878

Grantul prin care acest curs este posibil vine de la Bill&Melinda Gates Foundation si a fost castigat prin concurs de catre IREX Romania. Pentru cei care au emotii ca engleza lor nu e suficient de buna va pot spune ca traducerea in romana va fi asigurata pe intreaga perioada. Centrul Mortenson are o lunga experienta in organizarea acestui timp de programe si cred ca va fi o experienta profesionala unica. Indrazniti!