You are browsing the archive for IFLA.

Reuniune IFLA la Braşov în 2015

May 7, 2014 in Bibliotecari, IFLA, Public: copii şi tineret

Noutăți de la  IFLA primite de la Ruxandra Nazare, Biblioteca Județeană Brașov.  

În perioada 3-6 aprilie 2014 a avut loc întâlnirea semestrială a Comitetului permanent al Secţiunii IFLA nr. 10 Biblioteci pentru copii şi adolescenţi, la Moscova, la invitaţia Bibliotecii Federale ruse pentru adolescenţi. Gazda, doamna Irina Mikhnova, este directoarea acestei instituţii, vicepreşedinta Asociaţiei profesionale a bibliotecarilor ruşi şi preşedinta Diviziei Biblioteci pentru copii şi adolescenţii din Federaţia Rusă. Din Comitetul permanent au participat Viviana Quiñones (preşedinte şi trezorier, Franţa), Kirsten Boelt (secretar, Danemarca), Ulla Pötsönen (coordonator relaţii publice, Finlanda), Irina Mikhnova (Rusia), Jorun Systad (Norvegia), Monika Mertens (Germania), Ingrid Källström (Suedia), Susan Roe (Marea Britanie) şi Ruxandra Nazare (România, ANBPR). Ca observatori au participat Carolyn Rankin, profesor universitar şi editorul unei reviste de specialitate, care a intervenit adesea cu spiritul ei clar şi obiectiv, precum și Daniel Nazare, directorul Bibliotecii Județene Brașov, ce a prezentat activitățile și proiectele secției noastre de copii.

Întâlnirile de lucru au fost dense, programul încărcat, vizitele de biblioteci interesante. Gazdele au organizat tururi ghidate în biblioteci federale (Biblioteca naţională pentru adolescenţi, Centrul de tineret Nosov) şi în biblioteci publice (Biblioteca metropolitană Turgheniev şi Biblioteca pentru copii Arkadi I. Gaidar). S-au prezentat rapoartele de activitate ale preşedintelui, trezorierului şi responsabilului de relaţii publice, s-au discutat proiectele în derulare şi viitoare (Sister Libraries, Picture Books, Cărţile adolescenţilor), s-au pregătit conferinţele din august (Conferinţa anuală IFLA de la Lyon și conferinţa satelit de la Paris). S-a decis extinderea proiectului Picture Books prin invitarea a noi ţări să participe şi prin ediţii noi, electronice şi tipărite, în versiuni îmbogăţite, ale catalogului proiectului.

Children and youth libraries

S-a hotărât dinamizarea diferitelor canale de informare şi comunicare ale Secţiunii (site, lista de e-mail, newsletter, cont de facebook, blogul proiectului Sister Libraries), împărţindu-se sarcinile. În mod special, s-a discutat despre newsletter şi despre necesitatea de a avea anumite direcţii şi o politică asumate, stabilindu-se din timp tematici speciale pentru numerele cu apariţie bianuală, de tip magazin, cu un conţinut bogat. S-a analizat Declaraţia asupra social media propusă şi elaborată de Kirsten Boelt şi Ingrid Källström, la invitaţia FAIFE (Comitetul pentru libertatea de acces la informaţie şi pentru libertarea de expresie), cu aplicaţie specială pentru copii şi adolescenţi, adresându-se copiilor, părinţilor şi bibliotecarilor. Forma iniţială a suportat modificări şi urmează ca finalizarea ei să se facă la Lyon în luna august.

S-au dezbătut propunerile pentru premiul literar Astrid Lindgren, în valoare de 500 000 euro, acordat anual de Consiliul suedez de cultură unei personalități sau organizații cu merite pe tărâmul literaturii pentru copii și susținerii lecturii. Statul suedez a dat Comitetului permanent al secțiunii IFLA nr. 10 dreptul de a propune, în fiecare an, pentru acest premiu o organizație (bibliotecă sau asociație nonguvernamentală) care promovează lectura pentru copii și adolescenți. Nominalizările Comitetului asigură vizibilitate acelor care inițiază și dezvoltă campanii de lectură și de suport pentru biblioteci. În 2014 au figurat printre candidați Reading Agency și Seven Stories din Marea Britanie, Biblioteca publică din Veria (Grecia), Promolib din Peru etc. Prin vot, Comitetul a ales National Reading Programme din Argentina, urmând ca actele și dosarul candidaturii să fie trimis până în 15 mai.

Decizia cea mai importantă pentru România, care priveşte ANBPR și Biblioteca Județeană Brașov este că în primăvara anului 2015 întâlnirea Comitetului permanent va avea loc în România, la Braşov, urmare a serviciilor inovative, muncii şi creativităţii bibliotecarilor braşoveni, dovedite şi prin deschiderea Centrului de excelenţă pentru copii graţie grantului Biblionet. Următoarea întâlnire, din 2016, a fost stabilită să aibă loc în Norvegia, unde se așteaptă cu nerăbdare inaugurarea noului sediu al Bibliotecii publice din Oslo, aflat acum în construcție.

IFLA cuprinde un număr de cinci divizii, în care sunt reprezentate tipurile de biblioteci, tipurile de colecții, tipurile de servicii, suportul pentru profesii, precum și unele regiuni, de fapt continente. În cea de-a treia divizie, unde sunt reprezentate tipurile de servicii, își desfășoară activitatea secțiunea Biblioteci pentru copii și adolescenți, care reunește, la fel ca oricare altă secțiune, în comitetul său un număr variabil de membri, din mai multe țări, pe cât posibil de pe toate continenetele. Secțiunea pentru copii și tineret este una din cele 43 de secțiuni, ea având reprezentare românească (dr. Ruxandra Nazare,

Biblioteca Județeană Brașov, reprezentant ANBPR), la fel ca alte patru ce au români în cuprinsul lor: cea pentru servicii de bibliotecă pentru populații multiculturale (doamna dr. Simona Bursașiu, BCU Timișoara), cea în care sunt cuprinse bibliotecile de medicină (denumirea exactă Health and Biosciences Libraries), unde activează doamna dr. Ioana Robu, fost director al Bibliotecii de Medicină și Farmacie Cluj, iar alte două secțiuni unde activează doi reputați specialiști români, dar care reprezintă SUA, doamna profesor dr. la Wayne State University din Detroit, Hermina Anghelescu (secțiunea Science and Technology Libraries), precum și domnul dr. Radu D. Popa, director al bibliotecii de drept din cadrul New York School of Law Libraries (secțiunea Law Libraries). Aceste comitete permanente din cele 43 de secțiuni se reunesc de două ori pe an, de regulă într-o întâlnire de lucru ce are loc primăvara, organizată succesiv de țările membre în comitet și  în cadrul conferințelor generale IFLA din luna august a fiecărui an. Faptul că întâlnirea semestrială de anul viitor va avea loc în România este o dovadă a încrederii acordate, implicării reprezentantului ANBPR, activității colegilor în proiecte de impact precum Sister Libraries și Picture Books, evidențiate în mod special la Conferința IFLA din Singapore, participării cu lucrări în Puerto Rico și Finlanda. Nu în ultimul rând, este o sarcină de mare responsabilitate pentru bibliotecarii români și ANBPR de care sperăm să ne achităm cu profesionalism și onestitate.

Despre E-cărți în bibliotecă – prezentări

March 21, 2013 in advocacy, Carti, CILIP, Conferinta 2013, EBLIDA, ebook, IFLA

Dacă v-am făcut curioși în legătură cu ce s-a discutat la Londra despre e-cărți în cadrul conferinței organizată de CILIP și urmărite pe Twitter acum ceva timp, iată că puteți afla acum mai multe. La adresa www.cilip.org.uk/ifla-mlas-seminar2013/pages/presentations.aspx  s-au făcute publice  prezentările participanților.

Deschidere
 Gerald Leitner, IFLA-MLAS, Asociația Bibliotecilor Austriece 

E-Books în biblioteci: O problemă globală: 
 Nick Stopforth, Director Biblioteci și Informare , Consiliul  Doncaster Metropolitan Borough, UK
 Michael Dowling, Director, ALA, SUA
Chloe Vicente de Billion, Directorul bibliotecii, Universidad Adolfo Ibáñez, Chile
 Yasuyo Inoue, Profesor, Universitatea Dokkyo , Japonia
 Dr Maisela Eddy Maepa, Director,  Biblioteca UNISA , Universitatea din Africa de Sud
 Fiona Bradley, Manager  Servicii pentru membrii si dezvoltare, IFLA
 Klaus-Peter Böttger, Președinte, EBLIDA
 Hellen Niegaard
National Campaigns – Your Campaign
 Niclas Lindberg, Secretar General, Asociația Bibliotecilor Suedeze
 Michael Dowling, Director, ALA, SUA
 Vincent Bonnet, Director, EBLIDA
 Phil Bradley, Președinte, CILIP

 

 Răspundem unei provocări: Princilpiile IFLApentru e-împrumut în biblioteci
Stuart Hamilton, Director, Politici și Advocacy, IFLA

Spor la citit!

Despre E-cărți în bibliotecă via Twitter

February 25, 2013 in Biblioteci americane, Biblioteci europene, Biblioteci romanesti, Carti, CILIP, Conferinta 2013, EBLIDA, ebook, IFLA

Joi 21 februarie a avut loc la Londra un seminar organizat de IFLA și CILIP pe tema: E-cărțile în bibliotecă: o problemă globală de supraviețuire. Am aflat de această întâlnire de pe Twitter, acolo unde cei care au participat la seminar, au postat informații în direct. Cum subiectul mi se pare interesant și actual, am să încerc mai jos să trec în revistă principalele informațiile împărtășite sub formă de mesaje scurte de colegii noștri de breaslă. Pentru cei care doriți, lista completă de mesaje o găsiți pe #IFLAebooks și programul întâlnirii  aici .

Gerald Leitner (IFLA):
– bibliotecile își pierd drepturile fără ecărți; editurile ajung să decidă ce pot bibliotecile să ofere publicului
– E-împumutul trebuie rezolvat prin acorduri de licențiere nu doar prin cumpărarea accesului pentru o singură utilizare
– IFLA se preocupă serios de aceste probleme și vrea să coopereze în acest sens cu asociațiile bibliotecilor membre
– cercetări, studii și multe altele despre e-împrumut găsiți pe pagina dedicată www.ifla.org/e-lending
– document al IFLA despre împrumutul ecărților în biblioteci îl găsiți în Principii ale eîmprumutului pentru biblioteci
– IFLA vrea să adune, să sintetizeze și să ofere informații despre eîmprumut: care e situația în țara voastră?

Phil Bradley ținând prezentarea în locul lui Nick Stopforth (CILIP):
– bibliotecile sunt obișnuite cu schimbarea însă editurile se confruntă cu foarte multă incertitudine. Putem face parteneriate cu ei?
– Cum putem trece peste conflicte și să realizăm parteneriate astfel încât să ne susținem publicul în utilizarea tehnologiei?
– Despre problemele pe care bibliotecile le au cu ecartea citiți mai multe aici: Știați că mai mult de 85% din ecărți nu sunt disponibile în biblioteci?

Michael Dowling (ALA):
– am putea ruga editurile să ajute la finanțarea cercetărilor despre piața de cărți electronice? Așa am putea înțelege mai bine această piață
– 87% din bibliotecile din SUA oferă ecărți; 3% din bugetul bibliotecilor este folosi pentru achiziționarea lor
– un studiu Pew arată că majoritatea publicului nu știe ce ecărți se găsesc la bibliotecă; o problemă similară cu cea a necunoașterii bazelor de date oferite de biblioteci
– statisticile din Colorado arată că bibliotecile (atunci când pot cumpăra ecărți) plătesc aprox. de 6.5 ori mai mult pe ele decât publicul larg

Chloe Vicente (Chile):
– decalajul digital este mare în America De Sud și există întârzieri când vorbim de acoperire și de acces la internet; conexiunile mobile sunt într-o creștere înceată -> accesul la ecărți este deci îngreunat
– există exemple în care editurile sunt partneri strategici în proiecte cu ecărți în biblioteci

Yasuyo Inoue (Japonia):
– Japonia așteaptă ca bibliotecile din State și Europa să adopte modele de utilizare a ecărților
– bibliotecile nu colecționează manga său e-manga (deși sunt populare)
– majoritatea ecărților în Japonia sunt e-Manga (benzi desenate cu specific japonez) dar bibliotecile nu le cumpără
– majoritatea e-cărților sunt citite pe telefoane smartphone care sunt folosite mai mult de tineri
– limitări impuse și de costul ecărților, numărul limitat de vendori
– 12 (!!!) biblioteci publice din Japonia oferă servicii de eîmprumut
– scrisul în japoneză este pe verticală și readerele nu pot deocamdată să redea bine astfel de texte

Maisela Eddy Maepa (Africa de Sud):
– situația ecărților în Africa de Sud: foarte puține informații; e nevoie de cercetări și analize pentru a obține informații; ecărțile sunt încă un concept abstract
– budgetul pentru ecărți e practic 0. Editorii sunt preocupați de piraterie nu de oportunitățile pe care le oferă biblioteca
– în 2012 a fost lansat primul magazin de ecărți în Kenia
– tehnologia încetinește accesul, la fel și barierele impuse de diferitele limbi utilizate pe continent
– Africa de Sud are cea mai promițătoare piață pentru ecărți
– se poate ca utilizarea de ecărți să crească în țările africane dacă sunt împrumutate pe telefoane smartphone.

Fiona Bradley (Australia):
Overdrive e agregatorul principal de ecărți. Cumpărarea ecărților o practică destul de comună, mai ales în școli.
– bibliotecarii austrlieni sunt procupați de lipsa conținutului local în format de ecarte, de problemele legate confidențialitate în procesul de eîmprumut și de prețurile schimbătoare
– Consiliul pentru Colaborare în Industria Cărții din Australia susține un dialog între cei din industria de carte și guvern pentru a susține piața de ecărți
– situația ecărților în Noua Zeelandă este similară cu cea din Australia, nu au drepturi de împrumut pentru ecărți
– Bibliotecile Naționale din Noua Zeelandă și Singapore conduc discuțiile dintre edituri, autori și biblioteci pe această temă

Klaus Peter Bottinger (EBLIDA):
– nu există statistici la nivel european despre piața de ecărți
– taxele pentru ecărți: în Danemarca sunt aceleași ca pentru cărți; Austria nu oferă reduceri la taxe dar Spania are aceste reduceri pentru ecărți
– 60% din ecărți sunt descărcate ilegal dar nu prin serviciile bibliotecilor. Cu toate astea Federația Europeană a Editurilor nu vrea să aibă un dialog cu bibliotecile.

Discuția “informația vrea să fie liberă, informația vrea să fie scumpă”: cum balansăm această realitate? Concluzia e că există multe modele prin care se poate dezvolta piață ecărților și eîmprumutul însă trebuie găsit un model pentru protejarea drepturilor de autor care să protejeze și interesul public.

Despre Campanii Naționale
Niclas Lindberg(Suedia)
– acum 70% din titlurile ecărților de pe piață sunt disponibile în biblioteci. Dar editurile nu au fost interesate să discute cu bibliotecile despre misiunea lor în servirea publicului.
– bibliotecile erau considerate pirați legali de către Asociația Editurilor Suedeze; de aceea discuțiile cu editurile nu au putut să se desfășoare așa că bibliotecile au pregătit o campanie publicitară prin care să-i forțeze să reînceapă discuțiile.
Salută-l pe noul tău bibliotecar– campanie în care bibliotecarul e înlocuit de un om de afaceri – a suparat editorii
– campania a dus la o scădere în susținerea editurilor; uneori oamenii trebuie supărați și situația trebuie să devină tensionată ca să obținem rezultate;
– interesul actul se îndreaptă spre cum se poate crea o bibliotecă națională suedeză de ecărți

Michael Dowling (ALA)
– În SUA se încearcă păstrarea bunei relații cu editorii dar unele grupuri din cadrul asociației sunt foarte nemulțumite
– despre proiectele ALA de transformare a bibliotecilor pentru ca acestea să ofere și ecărți și conținut digital aici
– o campanie posibilă susținută de ALA: promovarea unei ecărți în toate bibliotecile pentru a vedea cum/dacă sunt afectate vânzările
– se începe lucrul cu ecărți și în bibliotecile școlare.

Vincent Bonnet (EBLIDA)
– campanie europeană E-cărți în Biblioteci

Phil Bradley (CILIP)
– Document pregătit de CILIP EÎmprumutul în biblioteci – cerem probe
– Bibliotecile sunt responsabile pentru a controla și a promova mesaje cheie despre rolul si misiunea bibliotecilor
– “eîmprumutul se bazează în esență pe același model ca împrumutul clasic”

Toate bibliotecile publice din Damenarca oferă ecărți. 130mii de utilizatori unici. Bibliotecile și editorii lucrează împreună.
Bibliotecile din lumea largă se confruntă uneori cu aceleași probleme: varietatea de titluri disponibile, vendori/platforme disponibile, costuri, licențe/drepturi de autor.

Mulțumesc pentru informațiile foarte interesante surselor (utilizatorilor Twitter)  @anniemauger, @CILIPinWales, @davidclover, @Fiona_Bradley, @GPSalmeron, @IFLADPA, @janholmquist, @Philbradley, @RachelVanRiel.

 

Pedalând pentru biblioteci – ediția 2013

February 4, 2013 in advocacy, Biblioteci europene, Biblioteci publice, IFLA

Organizatorii Cycling for Libraries au anunțat că ediția din acest an a acestei conferințe alternative va avea loc în perioada 18-26 iunie pe traseul Amsterdam – Bruxelles. Aflăm de la organizatori:

“Călătoria de 9 zile ne va purta prin Haga și Gent, prin regiuni aflate sub nivelul mării, prin unele din cele mai faimoase biblioteci din lume, prin sediile centrale ale unor organizații interesate din Haga și, în final, se va încheia în Parlamentul European.”

Vizualizaţi Cyc4lib Amsterdam-Brussels pe o hartă mai mare

Tema centrală a acestei ediții este biblioteca publică. Prin vizitele și activitățile pregătite se dorește sublinierea importanței bibliotecilor publice pentru creșterea egalității de șansă și de acces la informație în societatea modernă. Nu este uitată nici importanța bibliotecilor în proiecte ce țin de educația pe tot parcursul vieții. Va fi deci un tur activist.

Bibliotecarii români au participant în fiecare an la acest unic eveniment profesional deci ar fi bine să continuăm această tradiție 🙂 Doritorii găsesc mai multe detalii pe situl evenimentului: www.cyclingforlibraries.org. Grăbiți-vă să vă înscrieți deorarece locurile sunt limitate. Pentru orice întrebări legate de această experiență unică vă stăm la dispoziție atât eu cât și Corina.

Ce se mai discuta pe listele IFLA

December 15, 2011 in Bibliotecari, Deontologie, IFLA, Uncategorized

Ma gandeam ca n-ar fi rau sa aduc vorba despre ce se mai face si desface pe la IFLA. Sa le zicem “vesti”, desi pentru cei ce urmaresc listele de discutii de la IFLA nu sunt chiar proapete.

Doua dintre “actualitatile” IFLA mi s-au parut foarte importante:

FAIFE (Committee on  Freedom of Access to Information and Freedom of Expression) a facut un apel extins pentru consultare publica pe propunerea lor de Cod Etic. Documentul in  discutie se poate consulta aici , feed-backul poate fi trimis prin  email la hermann.roesch@fh-koeln.de pana pe 29 februarie.

Va spun asta pentru ca mie imi e greu cateodata sa imi amintesc ca deciziile si directiile internationale ma privesc in mod dureros de direct, chiar daca nu sunt decat un amarat de  profesionist roman. Si cum eu am problema asta ma gandesc ca or mai fi si altii care uita ca fac parte dintr-o comunitate internationala, care se misca, lucreaza, decide – iata – prin consultare…

A doua discutie importanta este cea in jurul petitiei pentru reducerea taxelor de participare la congresul annual IFLA pentru membrii in sectiuni si pentru vorbitori. Se gaseste (si se semneaza, daca e cazul) aici:

Pe scurt, citez din document la capitolul “De ce? – pentru a face IFLA accesibila unei audiente mai largi si pentru a imbunatati calitatea si impartialitatea lucrarilor si contributiilor”. Si tot legat de asta, o lectura interesanta pentru cei ce se descurca cu spaniola, despre participare la congresul din Puerto Rico: Critical analysis of participation by countries in IFLA Congress 2011, Puerto Rico . Eu nu sunt as in spaniola, dar grafice si tabele tot inteleg …

Ca un comentariu tangent la subiect, sunt luni bune daca nu ani de cand n-am vazut asa efervescenta pe listele IFLA ca in cazul petitiei: argumentele pro sunt multe multe, vin de pe toate continentele de la tipuri de biblioteci (bibliotecari de fapt) diferite, de la presedinti de sectiuni si de la nemembri deopotriva.

In final, doar de reamintire: nu va sfiiti sa va exprimati pozitia, caci suntem parte din comunitate cu totii. Mai mult decat atat, oricine este membru in asociatii profesionale care sunt membre IFLA (ANBPR si  ABR sunt sigur in situatia asta, nu stiu daca si restul…) este afiliat si beneficiaza de drepturi de membru. Si, cel putin la nivel teoretic, are responsabilitati.

Metehnele vechi sunt “greu de ucis”

August 19, 2010 in Biblioteci publice, Biblioteci romanesti, Cenzură, Cercetare, Conferinte 2010, IFLA

Metehnele vechi sunt "greu de ucis" Am hotărât să oferim o traducere în română a posterului realizat de cei trei prolibriști (Delia, Valentin și cu mine) prezentat la IFLA 2010 în Goteborg, Suedia. Ne intersează părerile, comentariile și ideile voastre legate de ceea ce am scris în poster dar și gânduri legate de direcția în care credeți că ar trebui să o luăm pentru a putea cerceta mai bine problemele din bibliotecile noastre publice.

Toți bibliotecarii care au citit titlul (indiferent de țara de unde erau) au fost de acord ca și la ei în bibliotecă există metehne vechi care se schimbă greu. Chiar dacă mulți dintre ei nu au de luptat cu o moștenire atât de grea ca a noastră, ei sunt permanent interesați de modalitățile prin care inovația, ideile noi și practicile bune să poată fi aduse în bibliotecile lor.

Reacțiile participanților de la IFLA care s-au arătat interesați de subiectul acestui poster ne fac să credem că problemele noastre nu sunt unice în estul Europei și că situația noastră profesională nu e mult mai rea decât a altor bibliotecari din lume. Ceea ce ne lipsește pare a fi o preocupare permanentă de a ne înțelege situația și poziția atâta la nivel local și regional cât și internațional și, convinși fiind de utilitatea noastră și a bibliotecilor noastre pentru cei din jur, de a avea grijă de noi ca breaslă.

O versiune pdf a posterului poate fi descărcată aici.

Old habits die hard

August 19, 2010 in Biblioteconomie, Cercetare, Conferinte 2010, cursuri, IFLA, istoria bibliotecii

Old habits die hard

Poster presented at IFLA 2010 in Goteborg, Sweden. For a pdf version of the poster click here. Authors would be grateful for any comments, ideas, suggestions related to the topic of this poster.

Alte fotografii de la IFLA

August 13, 2010 in IFLA

Am văzut semnalate pe Twitter şi fotoreportajele lui Bogdan Grigore din Picassa.

Prima zi

A doua zi

IFLA 2010

August 12, 2010 in IFLA

Dragi prieteni, sunt la IFLA, în Suedia, însa deocamdata nu mi-am putut face timp să povestesc în detaliu ce e pe aici. Vă pot spune că e o mare activitate pe Twitter

Mai jos câteva imagini cu posterele româneşti de la IFLA.

Vezi foto şi Flickr.

Contribuţii româneşti… 2010, IFLA, Gothenburg

August 4, 2010 in Cercetare, Conferinte 2010, IFLA

Mă bucucur că există şi contribuţii româneşti la secţiunea de postere a Conferinţei generale a IFLA 2010 din Suedia:

1. How hard is it for librarians to change old habits?
Presenters: Claudia Serbanuta, United States & Delia Pantea, Romania & Valentin Smedescu, Romania

2. “We are an Association. What’s next?”: – ANBPR’s Café Opens Dialog for Sustainable Development
Presenter: Dragos Adrian Neagu, Romania & Cristina Vaileanu, Romania

3. Biblionet Opens Free Access to Information for Romanians
Presenter Anca-Cristina Rapeanu, Romania

Succes!