You are browsing the archive for Practici rele.

Salon de benzi desenate la bibliotecă

April 4, 2013 in Biblioteci publice, Practici rele, Proiecte

Biblioteca Astra din Sibiu este în acest weekend gazda primei ediții a Salonului Internațional de Benzi Desenate. Felicitări!!!
Salonul International de Benzi desenate Sibiu

Cred că acest eveniment ar fi meritat însă să aibă parte de  o mai bună promovare online. Ce am găsit postat din partea bibliotecii este dezamăgitor. Pe site-ul bibliotecii  bjastrasibiu.ro nu se mai actualizează de ceva vreme lista de evenimente, deci nu am reușit să aflu nimic despre acest salon. Jurnalul/blogul bibliotecii  jurnalulbiblioteciiastra.blogspot.ro face o treabă mai bună cu prezentarea evenimentelor organizate de bibliotecă însă cam uită să facă o prezentare acestui eveniment.  Pagina de Facebook  a bibliotecii duce tot spre blog. Aici însă cea mai mare ratare este faptul că a fost creat un eveniment pentru acest salon  la care însă au fost invitati doar 25 de oameni, în condițiile în care pagina FB a bibliotecii are peste 5000 de “like” -uri.  Mare păcat deoarece  programul (care a apărut destul de târziu) este chiar interesant.

Sunt la poarta bibliotecii atâția care vor să se angajeze…

October 27, 2012 in audio, Biblioteca Metropolitana, Bibliotecari, Biblioteci romanesti, Practici rele

Câțiva angajați ai Bibliotecii Metropolitane din București au ieșit public pentru a se plânge de cum sunt abuzați de directorul bibliotecii și soția sa. Articolul mai pe larg cu relatări înfiorătoare îl găsiți pe b365.realitatea.net
Ascultă mărturiile femeilor sclave la director: “Trăim un coşmar” – Biblioteca Metropolitană.  Înregistrările puse la dispoziție în cadrul articolului le găsiți mai  jos:

Nu am găsit mai multe surse ca să “echilibrez” aceste relatări însă mă întreb ce aș putea găsi ca să mai atenueze din duritatea acestor mărturisiri. Despre abuzuri în serviciu în cadrul bibliotecilor știm cu toții câte ceva. De multe ori preferăm să închidem ochii că, așa cum își amenință și directorul Rotaru angajații,  “sunt la poarta bibliotecii atâția care vor sa se angajeze” și e mai bine să nu supărăm. Complicitatea tăcută a bibliotecarilor nu face însă decât să prelungească și să agraveze stări anormale în bibliotecile noastre și astfel să afecteze grav biblioteca.

S.O.S. Biblionet – Global Libraries România: zburăm prea jos!

October 29, 2011 in Comisia bibliotecilor, Global Libraries Initiative, istoria bibliotecii, Practici bune, Practici rele, programe, Societatea informaţională

• „nu lipsa idealului, ci dimensiunea lui este problema” • o analiză cu privire la care ar trebui ca toţi cei implicaţi să ne exprimăm opinia • liniştiţi-mă, demonstrându-mi că nu e cum spun! 

Mă tem, din ce în ce mai tare, că pruncul va rămâne nemoşit. De-asta scriu, convins că bine fac spunând lucrurilor pe nume şi nelăsând  răul să se dezvolte, să compromită iremediabil până şi puţinul bine „care este”.

Biblionet – „Strengths”:

• a fost şi a rămas primul şi singurul program din România care urmăreşte să faciliteze accesul publicului la informaţie furnizată de/ obţinută prin bibliotecile publice

• este primul program naţional care enunţă şi îşi propune formarea profesională a bibliotecarilor publici în vederea dobândirii de competenţe şi abilităţi absolut necesare în procesul de transfomare a bibliotecilor tradiţionale în biblioteci ale „erei informaţiei”

•  este primul program derulat la nivel naţional prin care bibliotecile sunt dotate cu echipamente IT şi softuri în scopul punerii acestora la dispoziţia publicului şi în vederea dezvoltării – pe baza lor şi a conexiunii Internet – de servicii moderne de bibliotecă pentru comunitate;

• cu toată „criza”, programul beneficiază de un buget deloc neglijabil şi de susţinere din partea bibliotecarilor români, a asociaţiei lor profesionale şi a mass media aproape necondiţionată; îndrăznesc să spun că „Biblionet” beneficiază şi de sprijinul unui număr semnificativ, probabil majoritar, al autorităţilor locale şi judeţene din România

• programul se adreseaza, potenţial, bibliotecilor publice care funcţionează în aproape toate localităţile României, adică unor entităţi care, chiar dacă sunt în dificultate (mai ales pentru că n-au evoluat şi nu s-au dezvoltat pe măsura nevoilor publicului, care nici el nu prea conştientizează cât de folositoare îi poate fi Biblioteca), au – în majoritatea lor – tradiţie aproape seculară şi au personal remunerat de Stat

• indiferent cât de prost ar fi implementat „Biblionet” în România – dacă sunt respectate condiţiile minime de accedere în program, de organizare a cursurilor şi de corectă utilizare e echipamentelor, evident –  bibliotecile şi bibliotecarii tot ar trebui să ramână cu „ceva”:  sedii renovate sau măcar igienizate, bibliotecari (ceva) mai pregătiţi profesional, conexiune Internet, computere şi alte echipamente, segmente de public nou atras spre biblioteca (în special exponenţi ai „generaţiei messenger” care n-au computer acasă) s.a.m.d.

• spre deosebire de aproape toate programele finanţate din fonduri externe (europene sau americane), pentru „Biblionet” nu s-a solicitat/ nu se solicită „cofinanţare”, ci doar întrunirea unor condiţii minime de funcţionare (care, s-o spunem cinstit, oricum ar fi trebuit îndeplinite, indiferent de existenţa acestui program)

• graţie implicării lui Marcel Chiranov (PMP Impact Assessment Manager, Biblionet România) s-a reuşit constituirea „Grupului Impact”, format din 15 coordonatori judeţeni ai programului; este singura structură în care pregătirea profesională şi experienţa unor „bibliotecari” care lucrează în biblioteci publice judeţene româneşti este apreciată, luată „în serios”, pentru a fi fructificată (le spun, generic, bibliotecari, deşi unii reprezintă top/ middle managementul instituţiei lor, alţii sunt lideri informali); Grupul Impact constituie, în fine, unica entitate din cadrul programului în care buna conlucrare a celor 15 coordonatori şi a specialistului în evaluare al Programului „Biblionet” începe să se concretizeze.

Biblionet – „Weaknesses”:

În România, Global Libraries Program (Posted on noiembrie 12, 2007) – care a stat la baza actualului „Biblionet – lumea în biblioteca mea” – nu doar că a pornit târâş-grăpiş, fără niciun „azimut”, dar „s-a românizat” tot mai mult, pe parcurs.
Pus în operă, iniţial, ca program-pilot, Biblionet – Global Libraries România a trebuit – cu siguranţă – să-şi clarifice de la bun început dilemele legate de strategia de implementare şi de cele mai eficiente direcţii de acţiune pentru atingerea obiectivelor; nu am fost „în pilot” (judeţul Vâlcea nu a fost), deci nu am luat cunoştinţă personal cum au decurs lucrurile; prin urmare, nu susţin (o pot face colegii implicaţi?) nici că „Biblionet” a fost croit prost şi de-asta iese ce iese, nici că – dimpotrivă – programul a fost corect croit, dar problemele au apărut la implementare; şi într-un caz, şi în altul, este clar că ceva nu funcţionează.

Ceea ce a fost şi a rămas în neregulă cu acest program:

1. greşeala fundamentală, prima care trebuie menţionată, este că „Biblionet” e totodată şi primul program în care cineva care nu este bibliotecar şi fără a ţine nicicum cont de părerile celor „de specialitate” le spune bibliotecarilor nu doar ce să facă (?), ci şi cum să facă, deşi cei mai mulţi dintre bibliotecari ar avea nevoie întâi de toate să afle şi să conştientizeze ce trebuie să facă şi de ce se impune să facă; nu cred în ruptul capului că mai există vreo ţară în lume în care selectarea şi formarea „formatorilor” (trainerilor) – în cadrul Global Libraries Program – să se înfăptuiască fără ca problemele corpului profesional al bibliotecarilor publici şi ale bibliotecilor în raport cu comunitatea să fie măcar cercetate[1], pentru a le fi găsite rezolvări; d.p.d.v. al ridicolului, ne aflăm într-o situaţie similară poveştii cu vânătorul care a căutat toată viaţa un inorog, nu l-a găsit pentru a-l vâna, însă asta nu l-a împiedicat ca la bătrâneţe să înfiinţeze o şcoală în care să predea metode şi tehnici de răpunere a fantasticului animal[2]

2. ca o consecinţă a celor expuse anterior, formarea trainerilor de bibliotecari şi a bibliotecarilor, principala componentă a Programului Biblionet – după părerea mea, mai importantă decât dotarea cu echipamente IT a bibliotecilor, cum am susţinut constant – a fost ratată în mult prea mare proporţie; deşi s-a pornit bine, a intervenit „ceva” (nu ştiu ce) şi „regulile” anunţate oficial, la început, s-au schimbat complet în timpul jocului: după „principiul” românesc expus în alineatul precedent (nu contează ce ştii, important e să-i înveţi pe alţii”), „TOT”-ul din 2008 – coordonat de un profesor doctor în biblioteconomie şi ştiinţa informării, nu din România, ci din SUA – a fost organizat degeaba, iar promisiunea[3]Candidaţii selectaţi vor lucra sau colabora, pe bază de contract, cu programul Global Libraries România şi structurile asociative ale sistemului de biblioteci publice din România” n-a mai fost nici ea onorată; după „criterii” care n-au nicio legătură cu activitatea de bibliotecă (ci, cel mult, cu capacitatea de comunicare şi cu un „vreau” spus ca la starea civilă „din dragoste” pentru o căsătorie din interes), selecţia de traineri pentru bibliotecari a început (şi continuă) la fel ca pentru trainerii în vânzări (este revoltător că nimeni nu pare a da importanţă faptului că un trainer de bibliotecari trebuie pregătit altfel decât un trainer pentru comercianţii de cosmetice, de „zeptere” ori de ouă de prepeliţă); singura „schimbare” apărută în procesul de formare a trainerilor – ca urmare a semnalelor de alarmă trase, nu doar de mine – scripta manent: aici, dincoace şi dincolo – a fost extinderea perioadei de desfăşurare a TOT-ului, de la o săptămână la două săptămâni, pe aceleaşi coordonate.

3. în paralel cu cele de mai sus, după un prim an (2009) în care n-a fost nicio problemă că unii dintre candidaţii selectaţi pentru a deveni traineri în cadrul programului erau „metodişti” sau coordonatori „Biblionet” în judeţele lor (lucru absolut normal, după mine), s-a hotărât, aberant, că un coordonator judeţean nu poate fi şi trainer şi că nu este obligatoriu ca „metodistul” să fie format ca trainer (obligatoriu nu era nici înainte, însă era şi este absolut necesar); la ce a condus aceasta? la situaţii dintre cele mai hilare şi urâte: echipe judeţene formate din coordonator, metodist şi trainer(i) în care nu se colaborează cum ar trebui, în principal din cauză că „metodistul” sau coordonatorul neselectat sau care nu a dorit să devină trainer, pe de o parte, şi trainerii selectaţi (bibliotecari de bibliotecă judeţeană, care până la momentul „T0” nu au avut nicio tangenţă cu realitatea bibliotecarilor din comune şi oraşe şia activităţii lor), pe de altă parte, nu reuşesc să constituie o echipă; fiecare parte este convinsă că interesele ei sunt divergente cu ale celeilalte părţi; există traineri cu ego-ul mai pronunţat care se consideră de-acum „buricul bibliotecii”, că doar au fost „aleşi” şi „formaţi” de IREX!; în contra-partidă, există coordonatori şi metodişti care au dus greul programului, conform atribuţiilor de serviciu sau pe care şi le-au asumat, calificând pentru Biblionet propriul judeţ şi biblioteca judeţeană, şi care se simt nedreptăţiţi, „daţi la o parte” (unii dintre ei nu mai sunt nici măcar informaţi, cu atât mai puţin consultaţi în privinţa hotărârilor care se iau pentru „buna continuare a programului”, in chiar biblioteca şi judeţul lor!; subţirimea cugetării că metodistul/coordonatorul judeţean este „prea ocupat” pentru a fi şi trainer (deşi el este primul care trebuie să fie cu adevărat trainer) rezidă din anomalia că unii traineri – cei mai mulţi, bibliotecari la relaţii cu publicul, în bibliotecile lor, sau oricum oameni cu o fişă a postului destul de încărcată – au fost „selectaţi” pentru mai multe „planuri”, devenind “formatori” şi pentru cursurile “IT/Lib”, şi în “BSNB”, şi în “Advocacy”, şi în “DigiTales” (Programul Grundtvig) etc.

4. în cazurile când în „ecuaţie” intervine managementul instituţiei (care a făcut propunerile de candidaturi, a susţinut proprii oameni pentru a deveni traineri), poate este şi avid să-şi asume reuşitele, atâtea câte sunt, sau/ şi, mai mult de-atât, se simte rău „lovit” în soartă că propriul coordonator „Biblionet” a ajuns „pol de putere”), lucrurile se complică exponenţial (sau se simplifică, ajungându-se la „băltire”); prin ce metodă se încearcă ogoirea orgoliilor directorilor de biblioteci judeţene aflaţi în această jenantă situaţie? şi, totodată, reducerea la tăcere a coordonatorilor judeţeni care au prea multe de „comentat”, deci „nu-s buni” pentru că nu joacă precum li se cântă? prin cursuri/ terapie de leadership – pentru directori, ce vă imaginaţi? :mrgreen: – organizate la jumătatea perioadei de implementare a Programului; care, până acum, trebuia nu doar bine înţeles, în esenţa obiectivelor lui, dar ar fi trebuit să se contureze deja ca un mare succes, inclusiv al leadership-ului „în devenire”); toată consideraţia pentru Nicu Zegheanu – formatorul de traineri-bibliotecari despre care scriam în anii din urmă că „a aflat de la noi foarte multe «povesti» cu si despre biblioteci si bibliotecari, pe care altminteri nu avea de unde le auzi, el situandu-se profesional in exteriorul profesiei de bibliotecar”; acum, în calitate de trainer la cursul de leadership organizat pentru directorii de biblioteci judeţene, Nicu a avut ocazia să afle noutăţi despre rolul şi rostul acestor instituţii şi din perspectiva celor care le conduc (că unii dintre managerii de biblioteci – adevăraţi „seniori” în funcţie – s-ar putea simţi jigniţi că cineva vrea să-i leadership-ească în prag de pensie, după ce-au fost directori şi şefi o viaţă, probabil nu s-a gândit nimeni)

5. în privinţa formării trainerilor de bibliotecari s-a ajuns la o competiţie „de masă”, deşi ea trebuia să fie una a valorilor, a profesionismului; a primat cantitatea în detrimentul calităţii, cu motivaţia strâmb gândită ca fiecare bibliotecă judeţeană să aibă suficienţi traineri încât să poată să-şi acrediteze propriul „centru de formare”, autorizat conform legii; de unde a reieşit aceasă “nevoie”?; cum s-a ajuns la concluzia că, dintr-o dată, bibliotecile judeţene trebuie să devină furnizori de servicii de formare în te miri ce profesii/ ocupaţii, pentru care să ofere diplome/ certificate/ atestate?; mai multe „calcule” au fost greşite, când s-a optat pentru obiectivul „centre de formare profesională contra-cost” în bibliotecile judeţene, ca şi cum aceste instituţii îşi rezolvaseră toate multele probleme pe care le au de rezolvat ca instituţii de profil şi trebuie să-şi „extindă” sfera serviciilor, să acapareze şi teritoriile virgine ce ţin de obiectul muncii centrelor regionale de ocupare şi formare profesională a adulţilor (CRFPA), bunăoară; sau al altor funizori de servicii de formare profesională, firme private ori care funcţionează ca ONG-uri, deloc puţine pe piaţă; bibliotecile publice trebuie să-şi asume necondiţionat şi gratuit, pe lângă oferirea de informaţii (de orice fel ar fi ele, pe orice suport, modalitate de receptare etc.) de-acum şi ceea ce bibliotecarii numesc „Computer literacy” şi „Information literacy” pentru comunitate; în momentul în care se propune ca bibliotecile judeţene să se mobilizeze pentru a oferi, contra-cost, servicii de formare (prin cursuri încheiate cu diplome/certificate de absolvire) ne aflăm în afara unui raţionament normal privind priorităţile imediate şi pe terment mediu ale acestor istituţii; după aceeaşi „logică”, atât CRFPA-urile, cât şi ceilaţi furnizori de formare profesională contra-cost ar trebui să înceapă să ofere servicii specifice bibliotecilor publice, să fie concurenţă loială :roll:

Câteva alte consideraţii:

– în condiţiile în care, în România, nu poţi număra pe degetele de la o mână profesorii cu suficientă calificare/preocupare/dorinţă să pregătească bibliotecari profesionişti adecvaţi „epocii”, şi nici măcar la nivelul post-universitar/ universitar al învăţământului de specialitate nu este conştientizat acest imperativ, a forma „la apelul bocancilor” aproape 100 sau 200 de „traineri” nu înseamnă nicidecum rezolvarea chestiunii arzătoare a formării profesionale de specialitate a bibliotecarilor

–  în toate bibliotecile judeţene, probabil în proporţie de peste 90%, trainerii formaţi prin “Biblionet” sunt bibliotecari care au propriile sarcini de serviciu, propria fişă a postului, cei mai mulţi în „roluri” ce ţin de domeniul „relaţii cu publicul”; chiar dacă directorul instituţiei – din neştiinţă, din superficială estimare a realităţilor/ entităţii/oamenilor din subordine, din orgoliu sau pur şi simplu pentru că se lasă sedus de idee, spune „da” şi promite „să-i scoată din producţie” pe traineri , asta nu rezolvă problema de fond: încadraţi într-o instituţie bugetară, trainerii nu-şi pot lăsa pur şi simplu baltă parte din “job”-ul lor pentru a presta servicii contra-cost; aceasta ar crea şi o complicaţie în plus în relaţia cu finanţatorul (Consiliul Judeţean poate zice: vreţi “să faceţi bani”? faceţi, nu ne mai cereţi nouă buget!), cu colegii de serviciu care trebuie să preia sarcinile abandonate etc.

– nemotivarea trainerilor este, şi ea, un mare “handicap”, s-au dus vremurile când oamenii plecau cântând la munca ogorului, mobilizaţi cu îndemnuri imbecilizatoare prin care le era arătată „calea”; bibliotecarii-traineri – cărora li s-a tot spus ce perspective de dezvoltare profesională „vor avea”, încep să constate că muncesc din ce în ce mai mult, deşi salariul le e mai mic, au din ce în ce mai multe probleme profesionale şi administrative pe cap etc. etc., iar „perspectiva de dezvoltare profesională” nu este în bibliotecă, ci trebuie căutată, individual, mai degrabă în afara bibliotecii;  de ce ar şi-ar lua trainerii pe cap “beleaua” de a se dedica unor activităţi exterioare profesiei lor în cadrul instituţiei care nu le poate oferi nimic, oricât ar munci, oricât ar muri pe baricade? de ce n-ar deveni traineri – dacă asta şi-ar dori să fie – în sistem privat, şi nu în inchizitorialul sistem bugetar românesc?

 6. „Explorarea unei serii de opţiuni pentru programele de instruire în utilizarea calculatoarelor, destinate bibliotecarilor” (deziderat enuntat la primul link din primul alineat al “Weaknesses”) nu s-a intamplat; nimeni nu a parut a constientiza, nici în 2007 şi nici ulterior, că utilizarea computerului în activitatea de bibliotecă este diferită  de utilizarea pur si simplu a computerului; că formarea unui bibliotecar capabil să înfiinţeze/ dezvolte/ adapteze servicii moderne de bibliotecă utilizând computerul şi noile tehnologii înseamnă fundamental mai mult decât alfabetizarea, pur şi simplu, în utilizarea IT.

• „Organizarea unei serii de conferinţe la nivel regional, pentru promovarea schimburilor de informaţii între participanţi şi specialiştii în acesul comunităţii la internet, pentru dezbaterea planurilor pentru viitor şi evaluarea lecţiilor învăţate”- deziderat de asemenea enunţat – nu s-a înfăptuit (sau dacă da, s-a întâmplat în „semi-clandestinitate”)

• „Coordonarea cu proiectul Serviciu Universal al ANRCTI privind telecentrele şi cu proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere, al Ministerului Comunicaţiilor, pentru a asigura schimburile de experienţă şi de bune practici cu alţi participanţi, precum şi utilizarea optimă a cunoştinţelor şi resurselor disponibile” – nu s-a realizat; în principal din cauza serviciilor cu plată înfiinţate în comunităţi sărace şi puţin instruite (dar şi din alte motive); una peste alta, cu excepţii care confirmă regula, de proiectul cu telecentrele ANRCTI  s-a ales praful, la fel şi de proiectul prin care s-au înfiinţat  centrele P.A.P.I. („Economia Bazată pe Cunoaştere”): administraţiile locale au aşteptat „cuminţi” să treacă „termenul de funcţionare” angajat, pentru a intra – nu doar de facto, ci şi de jure – în proprietatea computerelor care mai mult au stat închise decât au funcţionat[4]

• în fine, tot în privinţa dezideratelor anunţate în 2007, „Colaborarea cu Comisia Naţională a Bibliotecilor în vederea înfiinţării unui Comitet Director Naţional format din reprezentanţi guvernamentali, ai sistemului de biblioteci şi ai sectorului privat, care să dezbată obstacolele întâmpinate în efortul de a oferi publicului acces la internet prin intermediul bibliotecilor şi să formuleze o politică la nivel naţional de sprijinire a acestor servicii pe termen lung”: colaborarea a fost sublimă, dar a lipsit/ lipseşte cu desăvârşire, poate şi din cauza nefuncţionării Comisiei Naţionale a Bibliotecilor.
__________________

[1] Experienţa şi începutul de „cultură oranizaţională” ale site-ului şi forumului www.biblioteca.ro, în evidentă legătură cu ceea ce susţin, au fost ucise. Am întrebat zadarnic de ce

[2] Se spune că, în China antică, cineva si-a fixat în tinereţe un obiectiv cât se poate de îndrăzneţ, de precis şi pe care l-a urmărit cu acribie: vânarea unui inorog. L-a cautat pe câmpii, prin smârcuri, printre/pe insule, prin păduri seculare, în munţi, în peşteri, prin oazele desertului… l-a cautat într-un şir parcă nesfârşit de primăveri, veri, toamne şi ierni, desi de la o vârstă puterile îşi luaseră obiceiul de a scădea de la an la an. Chiar de la zi la zi, în cele din urmă, şi nicio expediţie nu mai era la fel de îndelungată precum cea din seara precedentă. În fine, după alte multe expediţii tot mai extenuante, când a simţit că nu-l mai ajută puterile să caute inorogul nici măcar pe lângă casă 😥 , eroul nostru a admis, în sfârşit, că se impune o schimbare radicală de tactică; şi a procedat în consecinţă: a înfiinţzat – chiar acasa la el, să-i fie mai lesne – o şcoală  în care, până a închis ochii, i-a învăţat pe alţi pasionaţi metode şi tehnici prin care se vânează inorogul

 

[3] în 16 iunie 2008 a fost lansată o „cerere de depunere  de  candidaturi pentru selectarea bibliotecarilor ce vor participa in programul de Formare de Formatori (TOT) ce va fi organizat in perioada 21-25 Iulie 2008, sub coordonarea Dnei Dr. Hermina G.B. Anghelescu, Conferentiar Library & Information Science Program, Wayne State University, Detroit, Michigan.
Scopul acestui program de formare este acela de a  alcatui o echipa de  12-15  instructori bibliotecari pentru implementarea  programului national Global Libraries Romania, program ce se va desfasura in perioada 2009-2013. Tema programului de TOT pentru care se face selectia de candidati va fi „Servicii pentru clienti”. Bibliotecarii  care vor fi selectati  vor invata ce inseamna servicii moderne intr-o biblioteca  din era Internetului, isi vor imbunatati abilitatile si calitatea serviciilor pe care le furnizeaza, si vor avea capacitatea de a  furniza la randul lor servicii de instruire colegilor bibliotecari care vor intra in programul national Global Libraries Romania. Candidatii selectati vor lucra sau colabora, pe baza de contract, cu programul Global Libraries Romania si structurile asociative ale sistemului de biblioteci publice din Romania.

[4] Sunt şanse mari ca la fel să se întâmple şi cu computerele, echipamentele şi tehnologia donate prin Progamul Biblionet, dacă nu se clădeşte o „dependenţă” de acestea – a comunităţii, a bibliotecii şi evident a bibliotecarului. Odată, după ce mi-am răcit gura de pomană vorbind unui edil de staţiune vâlceană despre avantajele computerelor in bibliotecă, am primit „încurajări”: Aduceţi-le, domnu’ Smedescu, că le dau pe la şcoală, pe la cămin

 

PS: în 7-9 decembrie 2011 va avea loc „Conferinta nationala a trainerilor bibliotecari”. Din motive ce ţin de agendă – agenda propusă de organizatori, nu agenda mea :mrgreen: – n-are sens să particip la conferinţă, însă sper că măcar o parte din cele semnalate mai sus vor fi luate în discuţie. Printre celealte subiecte importante dezbătute, evident.  😆

Bibliotecara cea rea de la biblioteca universitară – portret literar

June 5, 2011 in Bibliotecari, biblioteci universitare, Deontologie, Practici rele

Am văzut lucrarea Studii de teatru şi film. Piese de teatru 2009-2010. Editor Raluca Sas-Marinescu. Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010, volum ce cuprinde texte scrise în perioada menţionată, de către cinci studente de la Facultatea de Teatru şi Televiziune, specializarea Teatrologie, UBB Cluj-Napoca, făcând parte din programul de Dramaturgia Cotidianului.
Până aici totul bine. Volumul cuprinde şi textul Pe aici nu se trece. Stradă închisă pentru reparaţii de Cristina Iancu. Aş spune ca e vorba despre felul in care societatea românescă actuală sufocă, distruge, perverteşte tânăra generaţie.
Scenele se succed: biblioteca, un show TV, o sala de lectura dintr-un cămin, o conferinţă de presă…

Scena 1 îmi reţine în mod special atenţia. Personaj central, bibliotecara Elena, 58 de ani, angajată de 30 de ani la Biblioteca Universitară, acrită rău, ştampilând mecanic buletine de cerere. Se poate deduce că îşi urăşte cititorii: îmi sar în cap toţi netoţii ăştia care vin şi se prefac că citesc!

Practic este vorba de o studentă care este dusă cu vorba o după-masă întreagă, fără a primi cartea cerută pentru că, deşi regulamentul interzice, cartea este dată cuiva de prin birouri: Am dat-o la secretară, în birou, avea nevoie o vecină de-a ei.

Pe scurt, studenta face reclamaţie. Nimeni nu o bagă în seamă. Şi cam atât în legătură cu biblioteca.

Sigur că se pot spune multe pe marginea textului sau poate fi ignorat.
Îmi rămân câteva lucruri:
– indiferent cum suntem sau cum credem noi că suntem, este foarte bine să ne privim şi prin ochii cititorilor noştri, până la urmă, imaginea pe care şi-o formează ei contează mai mult;
– încerc să-mi închipui ce fel de personaj aş inspira;
– mi s-a părut că simt câteva accente mai acute ale conflictului între generaţii (cei “vechi” sunt “ceauşişti” şi problema cea mai mare e că perpetuează modelul. Altfel, lucrurile s-ar rezolva în mod natural, prin trecerea timpului. Dar nu şi atunci când “cei noi” devin, la rândul lor “vechi”.

O problema

May 11, 2011 in Conservarea colectiilor, Dreptul de autor, Practici rele

Am citit acest articol si mi-a aparut intrebarea daca bibliotecara avea sau nu dreptate? De buna seama in modul de a interactiona si de a explica utilizatorului serviciile bibliotecii a esuat. Insa pe ce se bazeaza o biblioteca cand face astfel de reguli mai mult sau mai putin agresive privind protectia materialelor din biblioteca fata de fotocopiere sau de dreptul de utilizare a copiilor digitale. Am mai pus aceasta intrebare cand discutam despre biblioteca digitala de la Cluj care mie mi se pare ca are o politica de protectie a copiilor digitale excesiva. Poate am acum mai mult noroc pentru un raspuns.
Precizez ca, personal, cred ca se pot gasi justificari pentru anumite politici de protectie a documentelor din biblioteca, dar as vrea sa stiu daca cineva imi poate spune care este intemeierea lor juridica si in mod detaliat ce spun aceste reglementari. Sau este pur si simplu o situatie de vid legislativ in care bibliotecile pot reglementa cum vor?

Sfârşitul periplului virtual prin bibliotecile publice româneşti : concluzii

August 15, 2010 in Biblioteci publice, Biblioteci romanesti, Practici bune, Practici rele

Nu putem şti exact cum se petrec lucrurile în biblioteci atunci când parcurgem site-urile acestora. Dar tot ne formăm o impresie despre atmosferă, preocupări, nivel profesional. Nu numai după conţinut, ci şi după aspect, bogăţie şi ingeniozitate. Depinde şi de abilitatea fiecăruia de a-şi crea şi întreţine imaginea – este o calitate la foarte mare preţ în zilele noastre (eu sper din toată inima că o imagine fără acoperire nu poate fi păstrată  la nesfârşit, că impostura este în cele din urmă dovedită, că adevărul iese la iveală, sigur, cred şi în poveştile cu zâne şi Feţi-Frumoşi).

Acum, când omenirea se mută cu arme şi bagaje în virtual, ai o mare problemă ca instituţie publică dacă eşti absentă din acest spaţiu. La fel, site-urile “ruginite”, cele neactualizate cu lunile, cele dificil de manevrat, ca să dau câteva exemple, strică mult faţa bibliotecii, mai ales în percepţia generaţiilor care au crescut în era internetului, adică grosul cititorilor noştri. Ştiu că nu depinde numai de personal. E şi problema dacă managerul înţelege sau nu importanţa paginii web a instituţiei, dacă înţelege că trebuie să existe un om care să o întreţină, sau să fie plătit cineva din afară (dacă aş avea de ales, aş opta pentru prima variantă). Mi se pare destul de puţin probabil ca un manager analfabet în privinţa utilizării computerului, căruia secretara îi scrie e-mailurile, sau, în varianta evoluată, îi pune fişierele word pe desktop, ca şi cum i-ar pregăti paginile pentru maşina de scris, să poată înţelege.

Dar uite că, vrând-nevrând, indiferent de importanţa care li se acordă, sunt în situaţia de a trage nişte concluzii asupra activităţii bibliotecilor judeţene, pornind de la site-urile lor. Am divagat destul. Am obosit destul. Mica mea statistică va fi afectată de inexistenţa unor pagini web, de paginile web aflate în construcţie/reconstrucţie. Va fi afectată şi de abilitatea mea în căutare (aici poate fi şi o problemaă de construcţie/claritate  a site-ului). Asta e! Ei pierd. De două ori. O dată, că nu sunt vizibili, a doua oară, la statistica utilizatorilor.

Nu am găsit site-urile a trei biblioteci judeţene: Caraş-Severin, Călăraşi, Mehedinţi. Patru au paginile web inaccesibile, parţial accesibile sau neactualizate, din motive obiective: Teleorman – suspendat temporar, Satu Mare, Vrancea, Metropolitana – în lucru. Pe acestea nu le iau în calcul ca biblioteci fără activităţi cu publicul (altele decât cele de împrumut) în prima jumătate a lunii august. Total: 7 biblioteci.

Vin apoi bibliotecile cu site-uri neactualizate, nu se ştie din ce motive, pentru că nu au nici un avertisment în acest sens pe site. Chiar dacă au avut acţiuni, pentru mine sunt invizibile. Pentru mine şi pentru publicul lor de la distanţă.  Pe acestea, ca şi pe cele care au menţionat, ca activitate, doar vitrine/expoziţii de carte, le iau în calcul ca biblioteci fără acţiuni în prima jumătate a lunii august, deoarece, aceste vitrine/expoziţii, dacă nu sunt asociate unei acţiuni, sunt destinate utilizatorilor care oricum vin la bibliotecă pentru împrumut. În sfârşit, cele mai multe, se pare că chiar nu au avut acţiuni în primele două săptămâni din august. Total: 22 (douăzeci şi două) biblioteci.

Urmează bibliotecile care au organizat acţiuni cu publicul, chiar dacă e vară, caniculă şi perioadă de concedii: Biblioteca Naţională şi bibliotecile judeţene Bacău, Mureş, Sibiu, Tulcea. Total: 5 biblioteci.

Am lăsat intenţionat la sfârşit bibliotecile pe care le apreciez în mod deosebit, cele care  au organizat cluburi de vacanţă: Bihor, Dâmboviţa, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Sălaj, Vaslui, Vâlcea.  Sunt biblioteci inegale ca dotări materiale, ceea ce arată, dacă mai era nevoie, că măsura performanţei o dau oamenii. Cel puţin în această vară, ei au format elita bibliotecilor judeţene, demonstrând că sunt dispuşi să se pună fără rezerve la dispoziţia comunităţilor lor.  Felicitări! Total: 8 biblioteci.

O menţiune specială pentru bibliotecile care au demonstrat că sunt cu un pas înainte în înţelegerea paginii web ca purtător de imagine şi instrument util de comunicare, bibliotecile care nu s-au mulţumit să facă numai o cronică a ceea ce s-a întâmplat deja în bibliotecă, ci îşi anunţă cititorii cu privire la activităţile viitoare: Arad, Bihor, Braşov, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Iaşi, Neamţ, Sălaj, Sibiu, Vaslui, Vâlcea. (Nu am luat în considerare bibliotecile care au lista planului anual de acţiuni, ci numai pe cele care au ştiut să amplaseze corespunzător semnalul mediatic.) Cum se poate şti, în mileniul 3, ce acţiuni are biblioteca, dacă nu le trecem pe site, în condiţiile în care avem unul? Venim la bibliotecă şi ne interesăm, dăm telefon, ghicim?

Cele scrise până aici sunt reflectarea pe internet a activităţii bibliotecilor judeţene, în prima jumătate a lunii august, conform propriilor declaraţii, cum ar veni. Se prea poate să difere mult de realitate. Dar a cui e vina că  informaţiile privind acţiunile intreprinse nu sunt pe site, acolo unde sunt văzute de cel mai numeros public?

Ce se poate constata cu certitudine, e că între bibliotecile  judeţene există mari diferenţe de activitate. Din ce se vede pe internet, abia a şasea parte au înţeles să-şi adapteze activitatea la vacanţa elevilor. Şi cei care coordonează activităţi de vacanţă şi cei care dormitează aşteptând să treacă orele de program sunt tot angajaţi ai bibliotecii şi, culmea, primesc acelaşi salar. Dar numai primii îşi înţeleg menirea.

Periplu de vară (nocturn şi virtual) prin bibliotecile publice româneşti, făcut la 13 august 2010. Partea a IV-a: bibliotecile judeţene Prahova – Vrancea

August 14, 2010 in Biblioteci publice, Biblioteci romanesti, Practici bune, Practici rele

32. Biblioteca Judeţeană “Nicolae Iorga” – Prahova http://bni.asesoft.ro
🙁 Mă învărt pe site, dau de informaţii din 2009. Nu reuşesc să găsesc nimic din 2010. Pare un site abandonat.

33. Biblioteca Judeţeană Satu Mare www.bibliotecasatumare.ro
🙁 Site copyright 2010.  Expoziţii şi manifestări, „în lucru”. Şi ei au o situaţie cu sediul… Dar au imagini live din faţa bibliotecii, de la camerele de supraveghere. Nu mă pot abţine. E o seară frumoasă la Satu Mare.

34. Biblioteca Judeţeană “I. Scipione Bădescu” – Sălaj www.bjs.ro
🙂  🙂 Se dă o listă cu Activităţi speciale -> Program de vacanţă: 1. ATELIER DE CREAŢIE; cei mai mici sunt aşteptaţi la LUDOTECĂ şi la Secţia pentru copii, unde vor învăţa să-şi confecţioneze singuri jucării, cărticele şi diverse alte obiecte; 2. MATINEELE VACANŢEI; vizionări ale operelor din bibliografia şcolară, desene animate, documentare, filme educative; audiţii ; lectură; 3. ITINERARII DE VACANŢĂ ; să ne cunoaştem judeţul (prezentarea obiectivelor turistice din Sălaj, cunoaşterea personalităţilor sălăjene ); trasee turistice din România; obiective turistice din Europa şi de pe alte continente; 4. CENACLU LITERAR; 5. TEATRU; 6. CURS de limba engleză, pentru cei mici (gratuit); 7. CURSURI IT pentru nivel începător şi mediu (gratuit); 8. RECOMANDĂRI DE LECTURĂ pentru relaxare; 9. CONCURSURI pe teme de informare şi cunoaştere. NOTĂ: Activităţile propuse au caracter permanent (pe toată perioada vacanţei de vară). Locul de desfăşurare: Secţia pentru copii şi Ludoteca (Str. Unirii, nr. 7, Et. I); Secţia MEDIA (P-ţa Iuliu Maniu, nr. 13, parter, începând cu data de 14 iunie); Sala destinată activităţilor culturale pentru tineri (P-ţa Iuliu Maniu, nr. 13, mansardă, în fiecare joi, de la ora 15.00); Centrul INTERNET cu acces gratuit (P-ţa Iuliu Maniu, nr.4). Acum zero zile. Are anticipare. Mi-ar fi plăcut sădea mai multe detalii concrete.

35. Biblioteca Judeţeană „Astra” – Sibiu www.bjastrasibiu.ro
🙂 La 6 august 2010, cititorii au fost invitaţi la o întâlnire cu prozatorul Vasile Andru. Acum 8 zile. Area activitate în luna august. Are anticipare.

36. Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” – Suceava  www.biblioteca.suceava.ro
🙁 Are un site de prezentare doar. Nu găsesc semnalări de activităţi.

37. Biblioteca Judeţeană „Marin Preda” – Teleorman www.bjmarinpreda.ro
🙁 Acest site a fost suspendat temporar.

38. Biblioteca Judeţeană Timiş www.bjt.ro
Site-ul pare abandonat. Noutăţi editoriale din august 2009, evenimente din ianuarie-februarie 2010. Acum 6 luni.

39. Biblioteca Judeţeană „Panait Cerna” – Tulcea http://www.tulcealibrary.ro/
🙂 La 5 august, zi fericită de vacanţă la ludotecă. Acum 9 zile. Are activitate în luna august.

40. Biblioteca Judeţeană „Nicolae Milescu Spătaru” – Vaslui http://biblioteca.vaslui.ro
🙂 🙂 🙂 În perioada 15 iunie-15 septembrie 2010, Biblioteca Judeţeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui organizează activităţi cu caracter cultural-educativ, reunite sub genericul „Biblioteca de vacanţă”. Vă invită să participaţi la manifestările organizate în săptămâna 09 August – 15 August 2010. De luni până vineri sunteţi invitaţi la „Biblioteca de vacanţă”: * audiţii muzicale, poveşti; * vizionări de filme artistice şi documentare, desene animate; * acces gratuit la Internet; * atelierul de joacă: şah, scrabble, rummy, puzzle; * atelierul de lectură: “Cartea de vacanţă”; * atelierul de pictură: “Personaje de poveste”. Sunt menţionate acţiuni concrete, pe zilele de 10, 12, 15 august. Acum 1 zi. Are anticipare.

41. Biblioteca Judeţeană “Antim Ivireanul”  – Vâlcea www.bjai.ro
🙂 🙂 🙂 Zi de zi, activităţi la bibliotecă. Atelierul de vacanţă 9-13 august, dar şi activităţile zilnice în perspectivă: 16-21. Acum zero zile. Are anticipare.

42. Biblioteca Judeţeană “Duiliu Zamfirescu” – Vrancea www.bjvrancea.ro
🙁 Acest website este in curs de reactualizare cu un nou design si noi functionalitati pentru utilizatori. Site actualizat în 16.04.2010.

Periplu de vară (nocturn şi virtual) prin bibliotecile publice româneşti, făcut la 13 august 2010. Partea a III-a: bibliotecile judeţene Harghita – Olt

August 14, 2010 in Biblioteci publice, Biblioteci romanesti, Practici bune, Practici rele

23. Harghita  Biblioteca Judeţeană „Kájoni János” – Harghita http://bibliohr.topnet.ro
🙁 Nu găsesc nimic despre activităţi de vacanţă, în afară de oferta de documente.

24. Biblioteca Judeţeană “Ovid Densuşianu” – Hunedoara www.bibliotecadeva.ro
🙁 Nu reuşesc să găsesc acţiunile desfăşurate.

25. Biblioteca Judeţeană „Ştefan Bănulescu” – Ialomiţa www.bji.ro
🙁 Deschiderea Serviciului pentru nevăzători, 15 iulie 2010. Acum 30 de zile. În programul pe tot anul, sunt menţionate 3 expoziţii de carte în luna august. 😐

26. Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Asachi“ – Iaşi www.bjiasi.ro
🙂 🙂 Au organizat Clubul de vacanţă pe perioada 26 iulie – 16 august 2010. Nu am găsit detalii suplimentare. Are anticipare.

27. Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” – Maramureş www.bibliotecamm.ro
🙂 Cea mai recentă acţiune: Zilele filmului pentru copii, 28 iunie – 9 iulie 2010. Acum 36 zile. Pe pagina principală, un afişaj intermitent cu Agenda zilei: 2 vitrine de carte şi o expoziţie, în secţii. 😐

28. Biblioteca Judeţeană „I.G. Bibicescu” – Mehedinţi http://bibliotecajudeteanamehedinti.blogspot.com
🙁 Nu am găsit site-ul bibliotecii. 🙂 Am găsit un blog cu ultima postare, martie 2010. Acum 5 luni. 🙁
🙂 Am găsit şi un blog al Filialei Pogany http://bibliotecamehedintifilialapogany.blogspot.com. Cea mai recentă postare 16 iunie 2010. Acum  59 zile. 🙁

29. Biblioteca Judeţeană Mureş www.bjmures.ro
😐  Pentru luna august sunt prevăzute patru activităţi: Din culisele ştiinţei universale: Octav Mayer Raft tematic / materiale informative; Sub semnul inovaţiei: Dimitrie Brânză Raft tematic / materiale informative / prezentare powerpoint; Comunicarea paraverbală în expresia artistică Joc de rol, discuţii / afişe, materiale informative; Artistul culorilor: Diego Velásquez Expoziţie de reproduceri / afişe, materiale informative. Dar nu am văzut nimic din care să înţeleg dacă s-au făcut sau nu.

30. Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” – Neamţ www.bibgtkneamt.ro
🙂 🙂 🙂  Un Club de vacanţă foarte bogat în activităţi zilnice – 16 acţiuni pentru data de 10 august, de exemplu. Cu buletin săptămânal pentru clubul de vacanţă, pe zile şi ore!!! Zero zile! Are anticipare. În cele şase săptămâni de când funcţionează “Clubul de vacanţă”, peste 150 de copii au participat, cu o frecvenţă medie de circa 75 pe zi, la activităţile anume pregătite pentru ei. Dintre aceştia, aproximativ 25 au realizat performanţa de a fi prezenţi în toată perioada, rezervându-şi locurile şi pentru următoarele 4 săptămâni ale “Clubului”.

31. Biblioteca Judeţeană „Ion Minulescu” –  Olt www.bibliotecaslatina.ro
🙁 Site-ul pare neactualizat de mult timp. La manifestări culturale, două acţiuni nedatate, a treia este din 2009.

Periplu de vară (nocturn şi virtual) prin bibliotecile publice româneşti, făcut la 13 august 2010. Partea a II-a: bibliotecile judeţene Caraş-Severin – Gorj

August 14, 2010 in Biblioteci publice, Biblioteci romanesti, Practici bune, Practici rele

13. Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici” – Caraş-Severin http://bjpiresita.blogspot.com/
🙁 Nu pare să aibă site. 🙂 Am găsit un blog. 🙁 Ultima activitate menţionată, 14 iulie 2010. Acum 31 de zile.

14. Biblioteca Judeţeană „Alexandru Odobescu” – Călăraşi
🙁 Nu a am găsit site, nu am găsit  blog. 🙁

15. Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga” – Cluj www.bjc.ro
🙁 L a rubrica Evenimentele lunii: vernisajul expoziţiei de pictură „ANOTIMPURI”, 1 iulie 2010. Acum 44 zile.Ultima postare pe Blogul copiilor, marţi 13 iulie 2010. Acum 32 zile.

16. Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” – Constanţa www.biblioteca.ct.ro
🙁 Vizitarea acestui site e dureroasă de-a dreptul, amprentat fiind situaţia critică în care se găseşte biblioteca.

17. Biblioteca Judeţeană „Bod Péter” – Covasna www.kmkt.ro
🙁 Pe site nu sunt prezentate activităţile social-culturale. Aşa că nu putem şti.

18. Biblioteca Judeţeană „Ion Heliade Rădulescu” – Dâmboviţa www.bjdb.ro
🙂 🙂 🙂 Vacanţă la bibliotecă: PROGRAM – desfăşurat în cadrul Secţiei pentru Copii „I. Al. Brătescu-Voineşti” în luna august 2010. Luni-Vineri,  orele 11.00 – 13.00. 2 august – Incursiune în lumea cărţilor; 3 august – Aventură în lumea basmelor; 4 august – Jocul cu… matematica; 5 august – Mâini îndemânatice; 6 august – Exerciţii de logică şi atenţie distributivă; 9 august – Simfonia culorilor; 10 august – Scriem şi vorbim corect româneşte; 11 august – Cele mai frumoase lecturi şi poezii; 12 august – Călătorim cu ochii minţii în lumea întreagă; 13 august – Muzică şi sentimente; 16 august – Jocuri: prezenţă de spirit şi spirit de observaţie; 17 august – Istorie la superlativ; 18 august – Farmecul desenului în creion; 19 august – Parlez-vous francais? Do you speak english?; 20 august – Curiozităţile naturii; 24-25 august – Actori pentru două zile; 26 august – Înfruntarea cunoştinţelor; 27 august – Cea mai frumoasă zi din viaţa mea. Program zilnic, toată luna. Acum zero zile:). Prezentarea anticipată, tot ce-ţi doreşte inima!

19. Biblioteca Judeţeană „Alex şi Aristiţa Aman” – Dolj www.aman.ro
🙁 La accesarea meniului Manifestări culturale, primesc răspunsul: Not found. Pe prima pagină semnalată activitatea din 1 iunie 2010, inaugurarea ludotecii. Acum 74 zile. 🙂 American corner-ul, în schimb, a găzduit la 4 august 2010 un semniar de ecologie. Acum 10 zile. Deci, este activitate în luna august!

20. Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” – Galaţi www.bvau.ro
🙂 🙂 🙂 Săptămânal Cafenea culturală şi Club de vacanţă, plus alte activităţi. Ultima manifestare semnalată, 12 august 2010: Cafenea culturală. Cărţi de care m-am îndrăgostit. Acum 1 zi.Cred că mi-ar fi plăcut să-i cunosc pe participanţi. Anticiparea e subînţeleasă.

21. Biblioteca Judeţeană „I. A. Bassarabescu” – Giurgiu www.bjgiurgiu.info
🙁 Mă descurc greu pe site. Găsesc un fişier numit Acţiunbile culturale … în 2009, care conţine şi activităţile din 2010. Pentru vară scrie acolo: PERIOADA IULIE – AUGUST VACANŢA – EXPOZIŢIE DE CARTE.

22. Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” – Gorj www.bibliotell.ro
🙁 Cea mai recentă acţiune semnalată: Vineri, 23 iulie, de la ora 13.00, în sala de lectură a Bibliotecii Judeţene „Christian Tell” din Tg. Jiu, va avea loc un prim episod itinerant al Târgulului Alternativ de Carte. Evenimentul face parte din programul „Literatura română scrie pe mine” şi reuneşte, într-un format nou, ofertant şi dinamic, autori care performează live alături de autori înregistraţi pe materiale audio-video. Acum 22 zile. Anticiparea există.

Periplu de vară (nocturn şi virtual) prin bibliotecile publice româneşti, făcut la 13 august 2010. Partea I: Biblioteca Naţională, Biblioteca Metropolitană, bibliotecile judeţene Alba – Buzău

August 14, 2010 in Biblioteci publice, Biblioteci romanesti, Practici bune, Practici rele

Am pornit „la pas” prin bibliotecile noastre judeţene, să văd cum înfruntă canicula şi vacanţa. Şi, mai ales, să văd cu ce ofertă vin în faţa publicului în aceste împrejurări speciale, în care trebuie, mai mult ca oricând, să-şi demonstreze utilitatea, să se redefinească şi în care, teoretic vorbind, potenţialii utilizatori ar trebui să fie din ce în ce mai numeroşi, dat fiind faptul că tot mai puţine persoane îşi permit să plece undeva în concediu sau vacanţă.
1. Îmi cer scuze dacă în observaţiile mele s-a strecurat vreo eroare, dacă am omis ceva, dacă, pur şi simplu, nu m-am descurcat prea bine pe unele site-uri. Nu este din rea-voinţă. Primesc cu bucurie orice observaţie şi voi face îndreptările de rigoare, unde va fi cazul.
2. Mi-am călcat pe inimă şi am luat în considerare la activităţi (parţial) vitrina de carte. Ea rămâne, din punctul meu de vedere, o soluţie de minimă rezistenţă şi reprezintă, în majoritatea cazurilor, o bună scuză pentru lipsa de imaginaţie şi iniţiativă, pentru a nu ne obosi prea mult  şi pentru a avea cu ce umple agenda de activităţi. Când biblioteca e pustie, la ce bun vitrina? Sigur, se mai desprăfuiesc cărţile…
3. Cu foarte puţine excepţii, nu se face promo pentru viitoarele acţiuni. Adică avem doar cronica celor trecute. Şi-atunci mă întreb, pentru ce sunt site-urile? Să ne lăudăm sau să atragem utilizatori?
4. M-a derutat, în căutare, folosirea meniului Noutăţi – e puţin cam vag. S-ar putea folosi mai precisul: Noutăţi editoriale, sau Cărţi recent intrate în colecţiile bibliotecii, când e pentru aşa ceva. Când vezi acolo Noutăţi, te-ai putea aştepta la Ultimele evenimente.
5. Legăturile utile de pe site-uri ar trebui actualizate periodic, că se mai schimbă…

Acestea fiind spuse, la drum!

1. Biblioteca Naţională a României www.bibnat.ro
🙁 Aici lucrurile sunt clare: Vă anunţăm că Biblioteca Naţională a României îşi întrerupe activitatea cu publicul în perioada 02 – 27 august 2010 în vederea igienizării spaţiilor şi a desprăfuirii publicaţiilor. (Ce poezie ar fi scris Alexandru Buruiană! n.n.) 🙂 Cu toată întreruperea, la 11 august, Biblioteca Naţională anunţă vernisarea, la Cluj, în colaborare cu parteneri locali, a expoziţiei itinerante dedicată împlinirii a 94 de ani de la intrarea României în primul război mondial.

2. Biblioteca Metropolitană Bucureşti  www.bmms.ro
🙁 Pe o bandă, în partea de sus a ecranului, curge textul: Informaţiile din acest site nu  sunt actualizate.  În această perioadă se lucrează la o nouă interfaţă grafică cu un conţinut mai atractiv.  Interfaţă modernă şi simplificată care va oferi  acces mai rapid la informaţiile legate de noile servicii oferite de BMB, programul de funcţionare al filialelor şi sediului central, manifestările organizate,  ultimele achiziţii de carte, CD-uri sau DVD-uri.

3. Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” – Alba www.bjalba.ro
🙁 Lista manifestărilor culturale se opreşte în 27-29 mai 2010, cu Colocviile de literatură şi arte. Acum 76 de zile.

4. Biblioteca Judeţeană „A.D. Xenopol” – Arad www.aradlibrary.org
🙁 Ultima acţiune organizată: Familia mea, nedatată, cu elevii de la două instituţii de învăţământ. Penultima, tot nedatată, Jucarii eco, cu preşcolari. Putem bănui că au avut loc spre sfârşitul anului şcolar. Abia antepenultima, Păpuşi şi poveşti, are data 4 iunie 2010. Acum 70 de zile.
🙂 Anticipare: Tabăra de creaţie de la Bata. Având în vedere succesul taberei de ilustraţie de carte Animaliter care a avut loc în vara anului 2008 la Bata, judeţul Arad, Bilblioteca Judeţeană Arad va organiza în perioada 24 august – 2 septembrie 2010 cea de-a doua ediţie a taberei. Aceasta se adresează cu precădere tinerilor din învăţământul artistic superior cu vârste cuprinse între 18 și 22 de ani.

5. Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” – Argeş  www.bjarges.ro
🙁 Informaţiile de ultima oră sunt: Destinaţii de vacanţă – expoziţie de carte şi reviste de turism. 6-20 iulie 2010. Acum 24 de zile.

6. Biblioteca Judeţeană „Costache Sturdza” – Bacău www.bjbc.ro
🙂 Lista cu evenimente şi activităţi adusă la zi, cu programul defalcat pe săptămâni. În această săptămână cursuri Biblionet, săptămâna trecută 4 activităţi: 3 expoziţii de carte şi  concursul “Cel mai bun povestitor” (3 august). Acum 11 zile. Deci, este activitate în luna august.

7. Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” – Bihor http://www.bibliobihor.ro/
🙁 Ştirile se opresc la 20 iunie 2010, cu expoziţia comemorativă Emil Cioran. Acum 54 de zile.
🙂 Completare (Delia): Au două bloguri: Biblioteci bihorene http://bibliotecibihorene.blogspot.com/ şi blogul secţiei pentru copii http://sectia-copii-bjbihor.blogspot.com/ unde scrie: “DRAGI COPII, Vă invităm, în fiecare zi între orele 12-15, la secţia pentru copii care organizează pe perioada vacanţei de vară acţiuni interactive deschise tuturor copiilor ce doresc să îşi folosească inteligent timpul liber. Puteţi alege să participaţi la ateliere literare, teste de inteligenţă, ateliere creative şi recreative, origami, artă din deşeuri, înşirat de mărgele, brăţări şi alte activităţi care să vă încânte. Cu alte propuneri puteţi şi voi să contribuiţi. Acum zero zile. Fac şi anticipare.

Am tras o spaimă! Pe internet navighează în derivă la adresa www.cimec.ro/carte/oradea_web un site cu ultima modificare 7 martie 2006. De pe o linie de text ce defilează în partea superioară a ecranului aflu: Director: Conf. univ. dr. Constantin Mălinaş (Dumnezeu să-l ierte!); Director interimar: drd. Mircea Popa. Nu se poate şterge?

8. Biblioteca Judeţeană – Bistriţa Năsăud http://www.bjbn.ro/
🙁 O găsesc mai greu decât pe celelalte, e a opta poziţie ca relevanţă în lista de căutare. Site-ul este recent creat. Ultimul Eveniment/Proiect de pe site este din data de 26 iulie 2010 – Livrarea echipamentelor in cadrul Programului BIBLIONET. Acum 19 zile şi nu e activitate cu public, nu?

9. Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” – Botoşani http://www.bibliotecabotosani.ro/
🙁 La evenimente culturale, cele mai recente înregistrări sunt din 22 iunie 2010: „Scoala de Vara pentru Tinerii Bibliotecari”, IREX, împreuna cu ANBPR şi „Colecţie numismatică de excepţie donată Bibliotecii Judeţene Botoşani”. Practic, ultima activitate cu public este: “CONCURS RECITĂRI” din 19 iunie 2010. Acum 54 de zile.

10. Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” – Braşov www.bjbv.ro
😐 Sunt menţionate expoziţii nedatate: Expoziţii de carte, albume, reviste – Sediul Central, etaj I, înainte de acestea, o expoziţie de pictură luna iulie. Acum 13 zile.
🙂 Anticipare: La Noutăţi, două evenimente în perspectivă: Dezbatere şi masă rotundă pe teme de asistenţă şi protecţie socială, 24 august 2010 şi ediţia de vară a Cineclubului, 28 august 2010.

11. Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” – Brăila www.bjbraila.ro
🙁 Ultima acţiune menţionată: Lansare de carte Bisericile Brăilei, 7 iulie 2010. Acum 37 zile.

12. Biblioteca Judeţeană „Vasile Voiculescu” – Buzău www.bjvvbuzau.ro
🙁 Pe site scrie: Ultima actualizare 2 iunie 2010. Acum 72 zile. Există o listă (Word) cu manifestările din tot anul, fără să putem şti dacă s-au făcut sau nu. Oricum, pentru lunile iulie-august nici nu sunt planificate activităţi.