You are browsing the archive for Practici rele.

Considerat cel mai bun clip anti-plagiat

July 19, 2010 in Alfabetizare informationala, google, Plagiat, Practici rele, Umor de biblioteca

Cei de la Universitatea din Bergen au facut un clip dragut pentru cei care se gandesc doar la copy-paste. Vezi mai jos link-ul:

http://tinyurl.com/3xp3r26

Vizionare placuta

Cine poate fi bibliotecar în România?

July 17, 2010 in angajari, Bibliotecari, Deontologie, Invatamant, Practici rele

Dacă tot s-a scris despre admiterea la biblioteconomie şi mă întrebam, retoric, de ce am face o asemenea facultate, poate merită văzut şi un posibil răspuns la întrebarea de mai sus. Teoretic vorbind (că practic s-ar putea să nu se mai facă angajări o bună perioadă, ba chiar ne temem reduceri), în bibliotecile publice din România absolut oricine poate fi bibliotecar. Singura condiţie serioasă este să aibă drept de muncă.

Conform situaţiei de fapt, se poate uşor vedea că poate avea orice fel de studii, de la medii până la superioare, în absolut orice profil, poate avea orice vechime, de la debutant în câmpul muncii până la pensionar reactivat (sigur, că mai nou, chestia cu pensionarii a căzut), orice experienţă în domeniu.

A, desigur că trebuie să îndeplinească condiţiile solicitate de angajator şi să reuşească la concursul pentru ocuparea postului. Aici sunt, însă, câteva mari enigme:

1. Stabilirea condiţiilor după criterii inaccesibile muritorilor de rând (am văzut condiţii a căror îndeplinire, prin intersectare, ducea, fără echivoc, la o mulţime cu un singur element – umanistic spus, profilul era atât de recognoscibil încât ar fi fost superfluuu să se pună şi condiţia, singura care lipsea, de altfel: „şi să-l cheme Stan Popescu”;

2. „Discreţia” cu care se face publicitatea: afişajul în locuri mai puţin călcate (pe dosul uşii, sub preşul de la intrare etc.) este de departe preferat anunţului cu litere de-o şchioapă în presă;

3. Ce verifică concursurile de ocupare a postului de bibliotecar? Memoria, cultura, ortografia, vaccinările la zi? Mister! Totul este la mâna angajatorului (lucru firesc numai până la un punct, dat fiind faptul că e vorba de instituţii bugetare, iar statul se numeşte România);

4. De ce nu e condiţie obligatorie învăţământul de profil? Ei, aici lucrurile sunt foarte încurcate…

Desfiinţarea învăţământului biblioteconomic, în 1974, a fost o lovitură grea, ale cărei urmări se simt până în zilele noastre. Încerc să-mi închipui interiorul întunecat al minţii care a zămislit ideea, şi nu pot. Drept urmare, în 1990, eram singura ţară din Europa fără învăţământ biblioteconomic, spune Mircea Regneală în Revista 22: Colapsul bibliotecilor româneşti http://www.revista22.ro/colapsul-bibliotecilor-romanesti-949.html şi Care mai e rostul bibliotecarului? http://www.revista22.ro/care-mai-e-rostul-bibliotecarului-2671.html. În acele condiţii, era firesc să angajezi personal cu altfel de studii, că nu aveai încotro. Dar, după ce s-a reînfiinţat învăţământul biblioteconomic, ar fi însemnat o mână de ajutor la consolidarea lui, impunerea unui privilegiu la angajarea în biblioteci. Aici am, totuşi, nişte mari semne de întrebare. Poate că problema recrutării personalului din biblioteci e mult mai spinoasă. Altfel, cum s-ar putea explica faptul că, la bulgari, de exemplu, unde a existat întotdeauna un formidabil învăţământ biblioteconomic, „la începutul anilor 1990, mai puţin de 30% din personalul care muncea în bibliotecile bulgare era calificat” (Iulia Savova – Formarea profesională în Bulgaria, în Buletinul bibliotecilor din Franţa, nr. 1/2008 http://www.bmms.ro/continut/xhtml/ro/BBF_online/Formarea_profesionala_in_bulgaria_2.html)

Rezumând: la noi, orice om, cu orice studii, cu orice vechime, se prezintă la un concurs (uneori destul de bizar dpdv al cerinţelor), după care, gata, e pus să lucreze în bibliotecă. Sigur că, în următorii ani, face două module de pregătire a cca. 14 zile fiecare şi primeşte şi un atestat. Mai există vreo profesie ce presupune studii superioare, care se poate face prin simpla prezentare la un examen stupid? Eu nu cred. Poţi să devii medic, inginer, profesor, economist în acest fel? Chiar dacă, prin absurd, ar zice cineva „da”, legea nu-ţi permite. De aceea am vrut să intitulez materialul ăsta, pe rând, Bibliotecar – cea mai accesibilă meserie din lume, România – Paradisul bibliotecarilor şi Bibliotecarul – omul fără însuşiri, dar în fond, lucrurile sunt parcă prea triste.

Mici concluzii: Poţi lua orice om de pe stradă să-l faci bibliotecar, nu trebuie să ştii mai nimic ca să lucrezi într-o bibliotecă, meseria se transmite cutumiar de la „maestru” la „ucenic”. De aici începe percepţia profesiei de bibliotecar, iar această situaţie nu ne ajută de loc la capitolul imagine, după cum nu ne ajută nici suplinirile excesive, nici voluntarii lăsaţi de izbelişte prin biblioteci, nici managerii fără cunoştinţe biblioteconomice. De aici rezultă şi serviciile tip supermatket: unde se găsesc pastele? acolo…

Precizare necesară: Vorbind despre cine poate fi bibliotecar în România, nu am vrut să intru în tenebrele cumetriilor, rudeniilor, a relaţiilor de familie, intereselor şi obligaţiilor finanţatorilor şi angajatorilor, nici în meandrele absconse ale numirilor de directori. Subiectul mă depăşeşte. Oricum, sunt convinsă că realitatea bate de departe (ne)vinovata mea imaginaţie.

Șomajul tehnic închide biblioteca județeană din Constanța

May 10, 2010 in Biblioteci publice, Noutati, Practici rele

Doamna Anghelescu ne-a trimis îngrijorată un articol din Adevărul de  unde aflăm că:

Nici lectura nu a fost ferită de efectele crizei financiare. Conducerea Bibliotecii Judeţeane I. N. Roman, aflată în subordinea Direcţiei pentru Cultură din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, s-a văzut nevoită să trimită angajaţii în şomaj tehnic, deoarece nu mai sunt bani. Biblioteca Judeţeană Constanţa a propus un plan de reducere a cheltuielilor bugetare pentru următoarea perioadă.

Începând cu luna mai și până pe 14 iulie, 30 de angajați din cadrul instituţiei se vor afla în șomaj tehnic. Urmează ca în perioada 15 mai – 29 iulie să fie trimise acasă şi alte 64 de persoane care lucrează la această instituţie.”

E adevărat că suntem într-o situație de criză și că vor trebui luate măsuri nepopulare în acest sens însă la fel de adevărat e că se știa că urmează așa ceva…trebuiau făcute pregătiri. Cifrele prezentate și ușurința cu care se inchid porțile unei biblioteci publice sunt foarte îngrijorătoare. Cine luptă totuși pentru bibliotecarii aceștia, pentru această instituție și  implicit pentru publicul constănțean?

Tot din  articol aflăm că:

Momentan, au scăpat de intrarea în şomaj tehnic angajaţii de la Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa, cei de la Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmului Constanţa, dar şi salariaţii Teatrului de Stat Constanţa.

Deci alte instituții se țin mai bine? În ce constă diferența?

Presupun că mai peste tot situația nu e pe roze. Voi ați simțit ca la nivelul de management al bibliotecii și/sau cel al administrației locale sunt oameni care luptă pentru voi, munca voastră și instituția la care lucrați?

by kosson

Strategica tăcere şi efortul în subsol

September 1, 2009 in advocacy, Articole, Bibliotecari, General, Practici rele

De curând am avut o discuţie privind implicarea celor din breaslă în proiecte al căror rezultate sunt menite să ridice nivelul cunoaşterii şi în special pe cel al expertizei dobândite. Mă refer aici la proiectele care se nasc în sânul comunităţilor de specialişti, care nu au rezultate spectaculoase, dar care prin efort cumulativ au efecte pe termen mediu şi lung. Sunt proiectele informale dacă mi se permite, acele grass-roots ale lumii anglofone. Rezolvarea necesităţilor de schimb de experienţă pe canale publice şi nu personale.

Dincolo de firea aţoasă a specialiştilor şi a românilor în general, pot fi identificate şi alte motive de ordin logistic şi materiale, care, în lumea reală (după cum am fost apostrofat uneori) implică costuri pe care nimeni nu doreşte să le suporte, fie din lipsa de convingere că ar fi un lucru util, fie se urmăreşte principiul „de ce să fac eu asta, să facă X că are”, unde X poate fi orice de la persoane la instituţii. În general, senzaţia este că se aşteaptă de la mereun un alt X. Utilizarea tot mai des a reflexivului „se va Y”, unde Y este în particular o activitate, care nu are de fapt o finalizare concretă de cele mai multe ori, poate că ar trebui să se tranforme în mai exactul „am făcut, acum facem Y – veniţi, vedeţi şi ajutaţi”.

Uneori lucrurile cu adevărat importante ai impresia că se întâmplă în subsolul agendelor oficiale, care sunt şi cele finanţate. Această situaţie îmi aduce aminte de o situaţie cu mult umor negru prezentată de ilustrul Nicolae Georgescu-Tistu în introducerea la Vocabularul de bibliologie editat de Centrul de Documentare Ştiinţifică al Academiei Republicii Socialiste România şi Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România în anul, atenţie 1966:

[…]„Pornind de la nevoile interne ale bibliotecarilor, am extins sfera preocupărilor noastre terminologice la toţi muncitorii cu cartea, deci pe întregul cîmp al bibliologiei, care cuprinde tehnica şi istoria cărţilor, organizarea şi funcţionarea lor în biblioteci,alcătuirea bibliografiilor în orice domeniu, în linii mari documentarea metodică îndeplinită cu ajutorul cărţii. Acestor teme principale se adaugă subsidiarele: scrisul şi materialele care-i sînt necesare (în rîndul întîi hîrtia), tiparul, legatul, cartea rară şi artele aplicate cărţii, editura, librăria, anticariatul şi difuzarea cărţii etc., nu însă în detaliile tehnicii fiecăruia, ci numai în noţiunile generale care-l ajută pe bibliotecar şi pe cercetătorul ştiinţific în munca lor cu cartea.[…]

Vocabularul a fost pornit din decembrie 1954 la propunerea lui N.Georgescu-Tistu, aprobată de Direcţia Bibliotecii Academiei Republicii Socialiste România. Lucrarea a înaintat încet şi cu mari întreruperi, impunîndu-se între timp alte multe sarcini. Colectivele alcătuite în acest scop s-au schimbat în dese rînduri şi au constituit în genere bune elemente de consultare.

Folositoare a fost trecerea primei schiţări a Vocabularului pe la diferite Servicii ale Bibliotecii. Cu observaţiile culese astfel s-a îmbunătăţit redactarea. Pregătirea Vocabularului a fost socotită însă la Bibliotecă peste planul de lucru normat. Cu atît mai merituoşi sînt cei care au rupt benevol din timpul lor şi au contribuit la progresul lucrării. Toţi merită recunoştinţa noastră, dar în deosebi trebuiesc menţionaţi: Natalia Protopopescu, pentru grija avută cu strîngerea şi ordonarea materialului de cuvinte: Traian Fopovici şi Cosma Holban, pentru discutarea termenilor de la primele două litere ale alfabetului; Măria Zamatiu, care a urmărit întreaga lucrare şi a adus tot timpul contribuţii la realizarea ei; S.Baiculescu şi V.Cândea pentru reactivarea lucrării.”

Nu-i aşa că situaţia vă este familiară?

Întrebarea este dacă se va putea abandona vreodată sentimentul de neîmplinire, de subdezvoltare, de umilinţă (remunerarea) pe care specialiştii breslei îl motivează în faţa unor iniţiative informale?

Pentru foarte mulţi totul pleacă numai de la motivaţia financiară ceea ce este foarte dificil de combătut cu argumentele civilizaţiei. Secretul, în schimb, este că cele mai bune iniţiative izvorîte pe cale informală, din necesitatea de a rezolva o anumită problemă, dar cu o expunere publică, se transformă şi în proiecte din care se poate atrage beneficiul material. Problema este că pe undeva am uitat să mai dăruim experiză şi capacitate dintr-o ură istorică pentru „activitatea patriotică”, din imposibilitatea de a vedea oportunităţile pe termen lung, dar care trebuie să aibe o bază probatorie concretă.

Şi atunci vin şi vă întreb: cum se rupe cercul vicios? De ce specialiştii breslei tac?

Marketing, Biblioteca Naţională şi evantaiele

July 21, 2009 in Biblioteca Nationala, Marketing cultural, Noutati, Practici bune, Practici rele, programe

Am primit astăzi pe Biblos, ca mulţi dintre voi cred, mesajul domnului Lucian Popa de la Biblioteca Naţională. El ne anunţă următorul concert din seria “Estival de chitară. În căutarea frumosului pierdut” care va avea loc joi, 23 iulie 2009, ora 19 la sediul central al Bibliotecii Naţionale a României, Str. Ion Ghica Nr. 4, Sala Rotondă, Et. 3.

Această serie de concerte este foarte binevenită şi încă de la lansare mi-a plăcut că a adus aminte publicului că Biblioteca Naţională poate fi o gazdă pentru evenimente culturale mai altfel. Mi-a plăcut şi că, la acel moment, i-am văzut reclama prin mai multe locuri. (Pentru concertele rămase în această serie nu se poate spune acelaşi lucru. Nu găsesc anunţul pe pagina bibliotecii iar în Cotidianul online cotidianul.ro este afişată o reclamă – în partea stăngă jos – însă este pentru concertul din 18 iunie).

Nu am cum să ajung la aceste concerte însă dacă aş putea merge aş considera comentariul domnului Popa legat de lipsa aerului condiţionat şi necesitatea evantaielor foarte onest şi aş aprecia acest lucru. Cred de asemenea că, pornind de la acest “minus” dat de lipsa unui spaţiu răcoros biblioteca ar putea chiar să facă un pas în plus spre atragerea publicului. Dacă bibliotecarii ştiu că oamenilor care vin la concert le va fi cald pot să ofere programul concertului sub formă de evantai 🙂 sau să aibă pe spatele programului instrucţiuni despre cum trebuie îndoit ca să se obţină un eventai frumos.

Deoarece Biblioteca va avea nevoie de tot sprijinul pe care îl poate obţine pentru a ajunge să se mute în noul sediu cred că ar trebui să îşi informeze permanent publicul despre cum merge lucrul la noua clădire. Promisiunea unui sediu mai bun îi va face pe oameni interesaţi să afle mai mult şi chiar mai dispuşi să ajute. În acest sens cred că mesaje de genul: “Termen de valabilitate: Până la terminarea construcţiei noului sediu [data aproximativă 2012]” pe evantaiele distribuite ar fi o idee bună.

Finisarea designului la programul concertului astfel încât să poată fi transformat în evantai nu cred că ar trebui să ia mai mult de o oră din timpul unui bibliotecar. Printarea fata-verso costă poate un pic mai mult însă nu ar depăşi cu mult costul alocat printării programelor. Evident că există şi opţiunea de a cumpăra evantaie gata făcute şi particularizate cu logoul bibliotecii. (Asta ar fi de fapt un bun obiect de marketing pentru bibliotecă, nu?)

Următoarele evenimente din seria de concerte estivale (cu sau fără evantaie) la Biblioteca Naţională:
30 iulie – Seară de muzică pentru două chitare. Olivia Iancu şi Claudiu Lobonţ.
6 august – Seară de muzică celtică şi irlandeză. Maxim Belciug (chitară), Tudor Anghelescu (chitară), Gabriel Spahiu (lecturi).

Bibliotecă vie

May 15, 2009 in Noutati, Practici rele, programe

British Council este partener al Gay Fest 2009 si va gazdui in cadrul Network Central, evenimentul Living Library care va avea loc joi, 21 mai, intre orele 13:00 si 15:00. Living Library este o biblioteca vie unde vizitatorii pot consulta carti reprezentate de persoane reale. Cartile vii iti vor vorbi despre experientele lor de viata si iti vor lamuri toate miturile despre lesbiene, gay, bisexuali, bisexuale si persoane transgender. [www.britishcouncil.org]

Uite că avem locuri unde se pune în practică ideea bibliotecilor vii – idee folosita de altfel foarte bine chiar de biblioteci in lupta importiva discriminarii de orice fel. Mai multe detalii la: living-library.org Bravo celor care  pun în practică aceasta idee la noi! Nu e ușor de realizat mai ales când tratează cărți cu subiect hai sa-i spunem … delicat.

Se pare însă că în București în luna mai s-au găsit mai multe astfel de cărți care ii ajuta pe “utilizatori”  sa-si infranga propriile prejudecati.   Tocmai am aflat că au mai fost si alte carti interesante (despre romi, blonde, corporatisti, detinuti, persoane cu handicap) la expoziția care a avut loc la  Centrul National al Dansului, între 4 și 8 mai, unde A.R.T Fusion a pus în practică proiectul ” Have a  Lemon – Taste diversity”.  Ca urmare a acestui proiect A.R.T. FUSION anunță acum ca:

la cererea CITITORILOR ca BIBLIOTECA VIE se va organiza in Bucuresti odata la 10 saptamani pe durata a 3 zile. Sustinem initiativele organizatiilor de acest  tip prin editarea unui ghid electric de suport al organizatiilor care vor sa organizeze un astfel de eveniment in Romania sau oferirea de suport direct. Pentru detalii va rugam sa ne contactati la adresa: art_fusion_romania@yahoo.com [www.lemon.org.ro/sunete/]

Oare avem biblioteci curajoase care să se înscrie?  Câteva detalii orientative pentru cei interesați se găsesc aici.

Uite cum prind viață bibliotecile la noi 🙂

“Profesionalism” cu IREX Romania

May 9, 2009 in IREX, Noutati, Practici rele, Training

Mesaj trimis de Corina Popa

Eu personal am incercat sa aplic la un post IREX acum ceva mai mult de o luna. Anuntul era dat in acelasi stil, numai pe bestjobs, si fara data limita. Dupa lupte seculare, dupa telefoane la niste numere surde, dupa telefoane in SUA, am aflat ca se muta, si ca probabil sunt “in the field, training” – in teritoriu la training. Cand in sfarsit am reusit sa obtin un raspuns la telefon, mi s-a spus ca persoana care se ocupa nu este la birou. Dupe ce am insistat, am reusit sa vorbesc cu acea persoana importanta, Liliana Slave, care mi-a spus textual ca “au fost foarte ocupati, ca s-au mutat, si ca selectia s-a terminat, pentru ambele posturi”. Eu mi-am manifestat surpinderea fata de asa mutare, lasata si cu angajari, in conditiile in care ei au fost ca si inexistenti pe mapamond in acest rastimp. Mi s-a raspuns ca au primit “mii de aplicatii”, iar la cererea mea de a vorbi cu directorul institutiei mi s-a spus ca informatia este confidentiala. De aceea, fac o datorie de onoare din a va
impartasi schimbul de mesaje cu extrem de bine calificata HR Manager Liliana Slave, spre a sti si beneficiarii programului Biblionet (motivul pentru care IREX primeste finantarea Gates Foundation), cam care sunt apele in care se scalda. Sau nu se scalda, ca asa ape murdare nu am mai vazut niciodata in Romania in Sectorul Non Guvernamental, si nu la cei care ne invata cel mai abitir ce e aia igiena morala, “americanii” mult asteptati.
Incep cu raspunsul cel mai recent al Madamei Slave, continuand cu sirul mesajelor, in ordine inversa. Inutil sa mentionez ca de la ultimul mesaj in care eram asigurata ca voi fi tinuta la curent cu dezvoltarea programului maret, totul a fost TACERE. TACERE DE IREX! Cred ca un lucru au invatat si ei de la bibliotecari. Linistea si tacerea de biblioteca!

From: Liliana Slave
Sent: Mar 24, 2009 10:10 AM
To: ‘Corina Popa’
Cc: pabaran@irex.ro
Subject: RE: job application

Stimata Doamna Popa,

Va multumim pentru mesajul dv. deosebit de informativ. Va asiguram ca va vom tine la curent cu evolutiile viitoare ale programului “Biblionet”.

Cu stima,

Liliana Slave
Finance Officer/HR Manager

—–Original Message—–
From: Corina Popa [mailto:cipopa@earthlink.net] Sent: Tuesday, March 24, 2009 3:20 AM
To: lslave@irex.ro
Cc: pabaran@irex.ro
Subject: Fw: job application

Draga Doamna Slave,

Ca urmare a conversatiei noastre de ieri dupa-amiaza, in care v-ati aratat ofensata la mirarea mea fata de terminarea unei selectii fara deadline anuntat, in conditiile unei mutari care v-a facut biroul, telefonul, si emailul inoperabil pe parcursul a trei saptamani, va instiintez deci, ca in Romania, pentru nici un roman normal dezvoltat intelectual si cu acces la internet, nu exista informatie confidentiala.

Desi asa ati afirmat, confidentiala nu este nici adresa de email a sefului Dvs, numit de Dvs Paul Baran.
Paul Baran se numeste de fapt Paul-Andre Baran conform surselor, este Roman American, si nu “American” cum mi-ati spus, si sper ca fiind vorbitor de romana imi va confirma la primirea prezentului email intensa Dvs ocupare cu “miile de emailuri primite”, care v-au oprit sa va achitati de calitatea de “selectioner” cu responsabilitate, profesionalism, adevar si eleganta.
Nu numai ca toate informatiile despre programul Global Libraries sunt usor accesibile pe internet, dar Dvs aveti si un newsletter, si el accesibil, atat in Romana cat si in Engleza, pentru cei interesati sau pentru cei curiosi. Am alocat timp dupa conversatia cu Dvs citirii tuturor publicatiilor si am constatat ca se face o prezentare o intregului staff, si se dau si adresele lor de email precum si adresa institutiei IREX din Statele Unite. Va intreb, stimata Dna Slave, a fost publicata aceasta informatia pentru ca era confidentiala, iar newsletterul era cel mai bun loc de pus la pastrare? Asta a fost gandit ca un al doilea test pentru hackerul roman care a invadat site-ul NASA? Desteapta miscare, n-am ce spune, tipic americaneasca!

Raspunsul Dvs nu numai ca a fost eliptic, neprofesionist si plin de inadvertente, dar intregul proces de publicitate si selectie pare sa fi fost aleatoriu, in conditiile in care institutia IREX nu are un robot telefonic, cand raspundeti nu aveti un raspuns standard ci unul de casa particulara, nu considerati necesar sa va recomandati, desi sunteti la slujba nu in dormitor, si in general oricarui aplicant neaos i-ar fi fost dificil sa dea de acest program daca ceea ce vedea era numai anuntul de pe bestjobs, care nu continea nici data limita, nici numere de telefoane mobile pentru acces. Eu personal am sunat si in Statele Unite pentru a ma interesa, ca aparentele spuneau ca sunteti un birou fantoma, si ei mi-au dat inca patru numere de telefoane fixe, toate surde. IREX Washington DC mi-au confirmat ca biroul exista, scuzandu-va ca “poate sunteti la training in teritoriu”. Halal training, imi pare mai degraba Academie, daca ati avut nevoie de tot biroul ca sa dovediti!
In final, si ca sa va asigur ca nimeni nu e tampit si naiv in tara romaneasca, precum probabil credeti, va pot furniza si adresele de email ale finantatorilor Dvs din Seattle, care vor fi foarte incantati sa afle despre practicile minunat de cinstite prin care civilizati HR-ul din Romania, si ulterior, bibliotecile publice.

Martha Choe, Chief Administrative Officer mchoe@gatesfoundation.org Janet Sawaya jsawaya@gatesfoundation.org Willian H Gates Sr, co chair Bill@gatesfoundation.org media@gatesfoundation.org info@gatesfoundation.org atla@gatesfoundation.org (premiu pentru oare-ce? achievement, ca in Romania noi stim ce e coruptia, nu trebuie sa ne mai invete nici IREX nici Bill Gates)

Cu urari de bine…”confidentiale”,

Corina Popa

P.S.
Intrebare intrebatoare
La ce foloseste oare
Functia Bcc a E-Mai-Lu-Lui
Ghici ciuperca ce-i?

—–Forwarded Message—–
From: Corina Popa
Sent: Mar 16, 2009 11:53 AM
To: lslave@irex.ro
Subject: Fw: job application

Could you, please, confirm receiving the document? Thank you.
—–Forwarded Message—–
From: Corina Popa
Sent: Mar 11, 2009 1:06 AM
To: gl@irex.org, gl@irex.ro
Subject: job application

Dear Sir/Madam,

I discovered a few job advertisements for the Global Libraries Program in Romania and I would be interesed to apply but I am not sure if the deadline had passed or not. I returned to Romania only recently, after two and a half years in the US, for graduate studies. At present I am looking for employment and I would be very grateful if you could assist me with more information regarding your present vacancies, if any. I am attaching my resume with the hope that you might find my qualification and experience valuable and suitable for your organizational needs.

Thank you with anticipation.

Sincerely,

Corina Popa

S-a mai comentat despre aceste pozitii la postul Omniprezența-informației…

Despre internet şi impostura intelectuală

October 17, 2008 in Practici rele, Societatea informaţională

Recomand spre lectură articolul scris de Andrei Pleşu despre internet şi impostura intelectuală, articol apărut în cel mai recent număr din Dilema Veche – Cultura de Internet”, Dilema Veche, 16-22 octombrie 2008, nr. 244, p. 3. Mai jos, un fragment.

“Internetul e pe măsura acelora care cred că a fi cultivat înseamnă, pur şi simplu, a şti. Cunoaşterea ca depozit, inteligenţa ca exerciţiu al memoriei, interogaţia redusă la strictă dexteritate mecanică şi la curiozitate primară, toate acestea trasformă faptul de cultură în produs de supermarket şi efortul de cunoaştere într-o subspecie a shopping-ului.

Dar a fi cultivat nu înseamnă a şti, înseamnă a şti să cauţi. Nu a şti să utilizezi o “maşină de căutare”, ci a transforma căutarea într-un parcurs laborios, imprevizibil, plin de fertile derapaje colaterale. Cultura nu te îmbogăţeşte prin ceea ce îţi livrează în mod expres, ci prin aventura drumului, prin barocul tatonărilor”.

Sătulul nu crede celui flămând

September 24, 2008 in Biblioteci romanesti, Conferinte 2008, Noutati, Practici rele

Nu e asa ca nu v-ar fi interesat să ştiţi de simpozionul internaţional intitulat “Cartea. România. Europa. 500 de ani de la tipărirea primei cărţi pe teritoriul României” organizat de Biblioteca Metropolitană Bucureşti şi Biblioteca Centrală Universitară Carol I sub Înaltul Patronaj al Patriarhiei Române, Academiei Române şi al Primariei Municipiului Bucureşti?

V-ar fi interesat cred, foarte putin, să ştiţi care ar fi secţiunile în cadrul simpozionului (Istoria cărţii europene; Biblioteca tradiţională şi ciberbiblioteca; Romanitate Orientală. Cultură şi civilizaţie.), cine este invitat să participe la acest simpozion http://www.bmms.ro/continut/xhtml/ro/Cartea_romania_europa-2.html sau care ar fi programul.

Total neinteresanta vi s-ar fi părut o astfel de informaţie. Nu?
Sper sincer ca nu! 

Oricum, indiferent de cum vi s-ar fi părut vouă, acest simpozion tocmai s-a incheiat cu succes. Puteti accesa imagini de la simpozion aici: http://bcub.ro/continut/aula/simpozion2008.html

Din ceea ce am reuşit să aflu despre acest simpozion se pare că s-a participat pe baza de invitaţie şi că,  pentru participanţi, toate cheltuielile legate de transport si cazare ai fost suportate de către organizatori.Şi noi care ne plângem că bibliotecile noastre nu au bani…

Acum ceva timp am răspuns pe Biblos unui email al doamnei Vali Constantinescu care,  puţinul de informaţie pe care îl avea îl împărţea cu noi cu bucurie. Acum însa, impresia pe care o am este ca marea majoritate a oamenilor din aceasta profesie suntem ca niste sărăntoci ce aşteaptăm să cada firmituri de la masa bogatului numai ca, vedeti dvs., acesta nici măcar nu lasă firmiturile să cadă pe jos. Le strănge şi le păstrează că nu se ştie niciodată…

Oameni buni, mi se pare inadmisibil ca sala să fie pe jumătate goală la o astfel de manifestare sau bibliotecari din bibliotecile organizatoare să nu ştie despre ea macar aşa, informativ. Cunosc cel puţin 3 profesionişti care ar fi dorit si ar fi putut să vadă expoziţia de carte veche organizată cu această ocazie. http://www.unibuc.ro/ro/anunturi_main_ro?wid=31442&func=viewSubmission&sid=2588…daca ar fi stiut de ea.

Trist si lipsit de profesionalism.