You are browsing the archive for programe.

Orarul bibliotecilor se schimbă! Așa, și?

November 4, 2014 in Anunt, Biblioteca Metropolitana, Biblioteca Nationala, Biblioteci publice, campanie promovare, programe

Probabil deloc surprinzător, cam toate discuțiile pe care le am în ultimul timp gravitează în jurul bibliotecilor: ce sunt,  ce fac, de ce sunt utile societății. Încercările mele de a convinge că în biblioteci chiar se întâmplă lucruri, nu doar frumoase dar mai ales necesare și de ajutor dezvoltării diferitelor categorii de utilizatori, se lovesc mereu de un zid: zidul bibliotecilor închise. După ce reușesc să conving că la bibliotecă avem servicii și evenimente de interes, urmează reacția firească: “Excelent! Și când faceți asta?” Răspunsurile pe care le puteam da până de curând în cazul Bibliotecii Naționale: “în timpul săptămânii până la ora 6” sau “niciodată în weekend” erau, firesc, nemulțumitoare.

Majoritatea oamenilor au puțin timp liber și pentru acest timp liber se duce o luptă grea. Puține biblioteci din țară pot să se laude că au câștigat această luptă pentru o parte din membrii comunității lor. Până de curând, în București, oferta de biblioteci deschise publicului larg până târziu sau la sfârșit de săptămână era foarte slabă. De curând însă au avut loc câteva schimbări atât la Biblioteca Metropolitană cât și la Biblioteca Națională.

În caz că nu știați deja, 13 biblioteci de cartier (din cele 33 aflate in rețeaua Bibliotecii Metropolitane București) au din 15 septembrie program prelungit de la 08:00 la 20:00, de marți până vineri iar sâmbătă și luni au program de la 10:00 la 18:00.

Cele 13 filiale cu orar prelungit sunt:

  • Sectorul 1: Mihail Sadoveanu (sediul central) – Str. Tache Ionescu nr.4, tel 021 316.83.01; Dimitrie Bolintineanu – Bd. Bucurestii Noi, 105, tel 021 539.65.17; Ion Creanga – Str. Christian Tell, 10, tel 021.539.65.47; Marin Preda – Str. Stirbei Voda, 168, tel 021.539.65.18; Ioan Slavici – Str. Radu Beller, 26, tel 021.539.65.06;
  • Sectorul 2: Lucian Blaga – Şos. Mihai Bravu 116, tel 021 539.65.08; Mediateca George Enescu – Sos. Mihai Bravu, 4, tel 021 539.65.38;
  • Sectorul 3: B.P. Hasdeu – Str. Traian, 2, tel 021 539.65.23; Emil Garleanu – Bd. O. Goga, 6, tel 021 539.65.22; Liviu Rebreanu – Bd. L. Patrascanu, 13, tel 021 539.65.27;
  • Sectorul 4: George Cosbuc – Str. Radului, 40, tel 021 539.65.30;
  • Sectorul 5: I.L. Caragiale – Str. Gura Lotrului, 9, tel 021 539.65.50;
  • Sectorul 6: George Toparceanu – Str. Veteranilor, 6, tel 021 539.65.13.

programul nou al bibliotecii nationale: La cererea cititorilor, Biblioteca Națională își schimbă programul-ncepând cu data de 3 noiembrie 2014, programul bibliotecii este următorul:Săli de lectură: Luni, miercuri, vineri : 10.00 – 18.00, Marţi, joi: 12.00 – 20.00.Accesul cititorilor în bibliotecă: Luni, miercuri, vineri: 08.00 – 18.00,Marţi, joi: 08.00 – 20.00 La Biblioteca Națională, cele mai dese cereri pe care le primim de la cititori sunt cele legate de prelungirea programului atât în spațiile deschise cât și în sălile de lectură. Soluția pe care o propunem acum este una temporară prin care încercăm, cu același număr de bibliotecari, să deservim publicul într-un orar mai accesibil și celor cu un program încărcat. Soluția nu este cea mai fericită deoarece, spre deosebire de Biblioteca Metropolitană noi nu ne prelungim programul și nu reușim să deschidem la sfârșit de săptămână.

Eu văd ambele schimbări de orar ca pe niste măsuri necesare.(Așa, și?) Sunt însă măsuri care s-au lăsat cam mult așteptate și aici apar unele probleme. În această lungă așteptare, atât bibliotecarii cât și cititorii și-au format proaste obișnuințe. De exemplu, bibliotecarii au ajuns să credă că programul de lucru până la 4/5/6 e un drept al lor și cititorii au renunțat să mai spere că bibliotecile pot să fie deschise până mai târziu.

Orice încercare de a schimba aceste “tradiții” va fi un efort de durată, care va trebui susținut permanent din bibliotecă. Nu e suficient să deschidem porțile, e nevoie ca cei de după “ziduri” să își dorească să fie vizitați, să fie vii în comunitățile lor, să țină bibliotecile deschise. Publicul care vrea să își petreacă timpul liber (acela puțin) investind în propria educare și creștere venind la bibliotecă există, trebuie numai să i se facă o ofertă rezonabilă.

Dacă aveți o experiență mai de durată în implementarea unor astfel de schimbări, eu una aștept cu interes să ne împărtășiți din experiența voastră.

Bibliotecarii ANBPR se implică în acțiuni caritabile pentru salvarea copiilor cu cancer

August 10, 2013 in comunitate, programe

Membrii ANBPR, asistați de Cristiana Ionescu, fundraiser cu experiență, de numele căreia se leagă numeroase campanii de strângere de fonduri, și-au propus să pună umărul pentru reușita unui eveniment caritabil. Beneficiarii vor fi copii cu afecțiuni foarte grave, care vor primi  donații pentru finalizarea Centrului Steluțelor, un centru de permanenăță în care copii cu boli incurabile din intreaga țară vor fi găzduiți și vor beneficia de suport medical de specialitate în perioadele inter-spitalizări.

Pentru această strângere de fonduri, cca 20 de bibliotecari și alți câtiva prieteni ai acestei cauze, vor organiza sâmbătă, 10 august, începând cu ora 20.00,  un Quizz Night la Predeal, la Hotel Belvedere. Banii vor fi gestionați de Asociația M.A.M.E., ONG românesc multiplu-premiat, care se preocupă de situația copiilor cu afecțiuni grave.

Va fi o  seară de neuitat, menită să aducă un dram de bucurie copiilor suferinzi de cancer. Cu 10 lei donație, oricine poate contribui la construirea Centrului Steluțelor, locul unde sute de copii vor putea să înfrunte boala și să mențină  aprinsă steaua speranței, în așteptarea vindecării.

AFIS_Quizz_Night

Vă așteptăm alături de noi!

Echipa ANBPR

Google Policy Fellowship

February 20, 2013 in e-incluziune, google, internet, programe, studenti, Training

Pentru studenții interesați în politicile care guvernează internetul, informația și tehnologia, Google organizează de câțiva ani un concurs de burse: Google Policy Fellowship.

“Participanții au posibilitatea de a lucra în organizații care urmăresc interesul public și care sunt implicate în dezbaterea politicilor legate de lățimea de bandă și de acces, reglementarea conținutului, reforma drepturilor de autor și a mărcilor înregistrate, guvernarea deschisă s.a.”

Munca studenților pe perioada verii este răsplătită financiar (7500 de dolari pentru 10 săptămani) însă marele câștig este cel al experienței unice profesionale câștigate, a participării directe la discutarea și crearea politicilor care ne guvernează. Aplicațiile se primesc până pe 15 martie 2013.

Lista organizațiilor care primesc studenți o găsiți aici. Anul acesta, pentru prima data, sunt și instituții din Europa care cauta interni:

Dacă sunteți interesați de subiectele propuse merită să încercați. Veți avea o experiență unică.

One Billion Rising București – Biblioteca Națională

February 14, 2013 in Biblioteca Nationala, programe

Afis_ONE BILLION RISING_12febr2013

O să mai dureze ceva timp până Biblioteca Națională o să-și găsească echilibrul și o să poată balansa cu succes serviciile de bibliotecă cu administrarea unui frumos spațiu cultural – public. Evenimentele pe care le găzduiește vorbesc însă de la sine despre deschiderea pe care această instituție începe sa o aibă.

Rețeaua Bibliotecarilor Internaționali

January 31, 2013 in Bibliotecari, comunitate, Noutati, programe

Câțiva colegi bibliotecari australieni au pornit un program internațional de mentorat pentru bibliotecari. The International Librarians Network (ILN) dorește să formeze o rețea în care bibliotecari din diferite țări să se cunoască, să îsi împărtășească cunoștințele și să se ajute. Spre deosebire de asociații profesionale sau conferințe, legăturile create în această rețea se fac direct pe baza intereselor comune exprimate de către bibliotecari, sunt de lungă durată și, pe perioada programului, sunt ajutate și de coordonatori voluntari. Proiectul e în fază pilot și a început înscrierile atât pentru participanți cât și pentru coordonatori naționali.

Puteți afla mai multe de pe situl proiectului sau discutând cu organizatorii. Îndrăzniți, lumea e mică!

Noaptea bibliotecilor deschise

October 2, 2012 in Nopatea Bibliotecilor, programe

Din motive economice echipa care a organizat Noaptea Bibliotecilor anul trecut a anunțat cu ceva timp în urmă că anul acesta nu poate coordona acest eveniment. Am aflat însă cu bucurie că sunt biblioteci în țară care nu s-au lăsat descurajate și care în seara de 6 spre 7 octombrie invită publicul să le viziteze. Deocamdată am aflat doar de câteva biblioteci însă vă rog să ne spuneți și programele altor biblioteci care vor fi deschise în acea seara.


Noaptea bibliotecilor deschise la Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol” Arad – 5 octombrie 2012

între orele 18:00 – 24:00
Din program:

Secţia Împrumut Carte Copii
18.00 – 19.30 – Poveşti cu Mihaela
19.30 – 20.00 – Din tainele profesiei

Secţia Împrumut Carte Adulţi
18 .00 – 19.00 – Lectură publică
19.00 – 20.00 – Bibliotecar pentru o seară
Autorul preferat – expoziţie de carte

Sala de Lectură
18.00-19.00 – Din tainele profesiei
20.00- 21.00 – atelier Origami
Monografii de ieri şi de azi ale judeţului Arad – expoziţie de carte

Sala Artă şi Multimedia
18.00 – 19.00 – Din tainele profesiei
19.00 – 21.00 – Audiţii muzicale şi videoproiecţii

Sala Concordia
18.00 – 18.30 – Armonii clasice – cu Mica orchestră de flaute a Liceului de Artă „Sabin Drăgoi” – coordonator prof. Corina Ardelean
18.30- 18.45 -Aventuri la bibliotecă – proiecţie de film
18.45- 19.15 – Mofturile lui Caragiale -miniaturi umoristice
19.15– 19.45 – Faţă cu reactiunea – citesc din propriile creaţii: Simina Dragoş, Iulian Leonard, Tomck@t, Adrian Sereş
19.45 – 21.00 – De vorbă cu scriitorii arădeni: Gheorghe Schwartz, Vasile Dan, Horia Ungureanu, Petre Don
21.00 – 22.00 – Spaţii iniţiatice – mixaj live ( video şi sunet)
22.00- 24.00 – Trés courts – proiecţie de filme româneşti şi străine de foarte scurt metraj


Noaptea porților deschise la Biblioteca Academiei Române
între orele 18.00-01.00

Deschidere festivă
Sala de Expoziţii „Theodor Pallady“

18.00-19.15
• Deschidere festivă, în prezenţa conducerii Academiei Române
• 50 de ani de studiu în Biblioteca Academiei Române: cercetător dr. Georgeta Filitti
• Vernisarea expoziţiei Legătura cărţii româneşti vechi. Între Bizanţ şi Occident. Curator: Gabriela Dumitrescu
• Concert de muzică bizantină, Corul Nectarie Protopsaltul. Repertoriu din colecţiile Bibliotecii Academiei Române

19.30-20.30: Valorificarea patrimoniului Bibliotecii Academiei Române prin proiecte naţionale şi europene
– Gabriela Dumitrescu: Manuscrisele Eminescu. Ediţie facsimilată
– Cătălina Macovei: „Europeana libraries“. Biblioteca digitală
– Luminiţa Kövari: Proiectul „Studite“. Legătura bizantină. Studiu şi creaţie
– Delia Bălăican: Proiectul LLP-LDV/PLM/2011/RO/236 – „Creşterea calităţii serviciilor de bibliotecă specializate în relaţia cu publicul tânăr“

Dezbateri şi mese rotunde
Foaierul Amfiteatrului „Ion Heliade Rădulescu“, etajul I

19.30-21.00: Cartea prin vremi
– Andrei Oişteanu: O istorie a bibliocidului
– Mircea Anghelescu: Misiunea iniţială şi actuală a Bibliotecii Academiei Române, patrimoniul şi rolul donatorilor
– Măriuca Stanciu: A existat o politică de selecţie a fondurilor secrete?
– Stanca Desa: Relatări din perioada patrimoniului prohibit

21.00-22.30: Cărțile arestate. Autori încarcerați Dan C. Mihăilescu, George Ardeleanu, Clara Mareş, Ioan Stanomir
Dezbaterea își propune să reamintească publicului câteva contexte dramatice în care a funcționat cartea în timpul regimului comunist și se centrează pe câteva cazuri care au condus la procese politice, în urma cărora textele nu doar au fost cenzurate, ci confiscate de Securitate, iar autorii lor anchetați: N.Steinhardt, Dinu Pillat, Constantin Noica, I.D. Sârbu, Belu Zilber ş.a.
Minirecital de poezie: Gabriel Păun: De dragoste…

22.30-24.00: Manuscrisul medieval: traiectorie, autoritate, receptare
Moderator: Andrei Găitănaru
– Ştefan Vianu
– Andrei Găitănaru: Imposibilul autor şi transparenţa unui pseudonim. Cine a scris, de fapt, tratatele Sfinţilor Părinţi? Studiu de caz: Corpusul Areopagitic
– Cătălin Buciumeanu: Manuscrisele bizantine şi traiectoria lor europeană
– Ileana Stănculescu: Cultura bizantină în manualele de secol XIV-XV din colecţiile bucureştene
– Ovidiu Olar: Comori culturale româneşti uitate sau puţin cunoscute în colecţii din ţară şi din străinătate

IT demo
Foierul Sălii de Expoziţii „Th. Pallady”, parter

18.00-24.00: Târg de IT & C
Participă: SIVECO, Unisystems România, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică

22.30-24.00: IT demo. Culture Forward: cultura întâlneşte tehnologia
Organizator: ReadFwd; Moderator: Paul Balogh:
– Samsung Romania: aplicaţie Smart TV: Cultura şi televizoarele inteligente dotate cu acces la internet
– Onuţ Toana-Buruga/ Orange Romania: aplicaţie pe iPad: Cultura şi tabletele electronice
– Vlad Puescu/ Elefant.ro: Efectul ebook-urilor în consumul mondial de carte
– Cristian Dinu/ ReadFwd: Despre moartea ficţiunii interactive
– Robert Blaj şi Ioana Gheorghiu/ Eroi de Joi: Provocările tehnologice în design-ul produselor culturale
– Paul Balogh: Reinventarea educaţiei în epoca ubicuităţii tehnicii
6 demo-uri, fiecare a câte 10 minute, ilustrând experienţe de nişă la graniţa dintre cultură şi tehnologie. Ideea de bază este: cum arată cultura – cărţi, filme, muzică, festivaluri, arte creative etc. – în lumea digitală dominata de tehnica. Este tehnica moartea sau şansa unei noi vieţi pentru domeniile creative?

Muzică, Teatru, Cărțile călătoare
Parcul Bibliotecii Academiei Române

18.00-18.45: Vlad Cristian Ghinea/ Liceul de Artă „Dinu Lipatti“: Concert de chitară clasică
În program: Fernando Sor, Augustin Barrios Mangoré, Michael Praetorius, Vlad Cristian Ghinea
18.45-19.15: Teatrul Experimenthalia/ Colegiul Naţional „Ion Neculce“
În program: O noapte furtunoasă. Act II, Scena 2; Cum se înţeleg ţăranii; Justiţie de I.L. Caragiale
19.15-19.30: Radio România Cultural: Relansarea Bookcrossing
19.45-20.10: Tronos: Cântare bizantină
20.15: 21.00: Teatrul Okaua: Google
21.00-21.45: No’Mads: A Visual Odyssey, spectacol de muzică şi imagine
22.00-23.10: Teatrul Okaua: Aeroportul
23.15-24.00: Corul Anton Pann: Din colburi de poveste. File musiceşti
În program: Dimitrie Cantemir, Anton Pann, sultanul Abdul Aziz

Happening – Atelier de tipar manual
Parcul Bibliotecii Academiei Române
18.00-24.00: Moara de hârtie/ Dana şi Ion Georgescu
Moara de hârtie este un spațiu al cărților, în care Dana şi Ion Georgescu au adunat mărturii ale unor vremuri trecute, echipamente de tipar şi legătorie, gravuri rare, tipărituri vechi. În acest loc cei doi creează şi inovează împreună cu prietenii şi publicul lor, pe care îl iubesc.

Tur ghidat al bibliotecii
18.00-24.00: Vizită la cabinetele de colecţii speciale (carte rară, manuscrise, stampe, fotografie, hărţi, periodice, muzică) şi la sălile de lectură, cu secvenţe de expoziţii tematice.
Expun:
– Serviciul Organizarea şi Conservarea Colecţiilor: Biblioteca Academiei Române – o bibliotecă enciclopedică
– Cabinetul de Manuscrise, Carte Rară: Confluenţe europene în Ţările Româneşti
– Serviciul de Bibliografie: Bibliografia Naţională Retrospectivă la 145 de ani
– Cabinetul de Stampe: Expoziţia Hieronymus Wierix, Biblia Pauperis (sfârşitul sec. al XVI-lea – începutul sec. al XVII-lea)
– Cabinetul de Hărţi: Expoziţia Mercator – 500 de ani de la naştere
– Cabinetul de Muzică: Expoziţia Comori din fondul de tipărituri muzicale şi înregistrări audio


Noaptea bibliotecilor deschise la Deva
între orele 16.00-04.00

18.00 – 18.30: Deschiderea oficiala;
18.30 – 19.20: Moment muzical sustinut de Orchestra de muzica de camera a Liceului de Muzica si Arte Plastice “Sigismund Toduta” Deva;
19.30 – 20.20: Concert de muzica medievala sustinut de Grupul “Huniadi Cantores”, condus de Mircea Goian;
20.30 – 21.00: Moment muzical sustinut de Corul “Arlechino” al Liceului de Muzica si Arte Plastice “Sigismund Toduta” Deva;
21.10 – 22.00: Vizitarea sectiilor, birourilor si depozitelor bibliotecii sub indrumarea unui ghid;
22.00 – 22.30: “Comori de carte veche” – prezentarea fondului de carte veche al bibliotecii;
22.30 – 23.00: “Ziare si reviste de odinioara” – prezentarea fondului de ziare si reviste vechi al bibliotecii;
23.00 – 04.00: Aventura nocturna la Biblioteca Judeteana “Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva (proiectii de filme de aventuri).


Noaptea în bibliotecă la Galați
între orele 16.00-24.00

16:00 Deschiderea oficială a manifestărilor – în curtea bibliotecii

16:15 – în Sala ”Paul Păltănea”, etajul I
Biblioatelier: prezentare de proiecte ale participanţilor la şcoala de vară pentru tinerii bibliotecari, organizată de ANBPR (Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România) şi TIBRO (Grupul Tinerilor Bibliotecari din România)

16:30 – în holul mare, parter Vernisaje:
„Natura prin ochii Mariettei” – expoziţie de artă plastică realizată de pictor Marietta Vătafu. Prezintă: pictor Teodor Vişan
”Galaţi – mon amour” – expoziţie de panouri şi albume realizată de Asociaţia ”Job”. Prezintă: Dan Busuioc

17:00 – în curtea bibliotecii Seară de basm la Bibliotecă. Din program:
Lectură la lumina felinarelor cu personajele din poveşti – jocuri de rol
Citeşte o carte! – schimb de cărţi personale între copiii participanţi
Pictură facială realizată de prof. Lenuţa Bâzu
Participă membrii Clubului Curioşilor, elevii Şcolii nr. 11 „Mihail Sadoveanu”, elevii Şcolii
nr. 28 „Mihai Eminescu” şi alţii

17:00 – Sala ”Mihai Eminescu”, etajul I Salonul literar ”Axis Libri” – deschiderea noii stagiuni.
Lansări de carte:
Cele mai frumoase 100 de interviuri, de George Arion, Editura Tritonic, 2011
Pluta, de Grid Modorcea, Editura Axis Libri Galaţi, 2012
Dunărea sacră (30′), partea a patra, 2002, film documentar, regia Grid
Modorcea

20:00 – în curtea bibliotecii Invitaţie la dans…cu o carte! – bal mascat realizat de membrii Cafenelei Culturale BVAU

21:00 – în Sala ”Mihai Eminescu”, etajul I Ora cinefililor:
Enigmele se explică în zori (90′), 1987, film poliţist, regia Aurel Miheleş, scenariu George Arion. Distribuţia: Florin Călinescu (Andrei Mladin), Matei Alexandru, Magda Catone, Aurel Cioranu ş.a. şi Detectiv fără voie, film serial TV, regia Silviu Jicman, scenariu George Arion.

ANBPR recrutează Coordonator Programe în cadrul Departamentului Operațional

March 27, 2012 in ANBPR, angajari, Bibliotecari, programe

ANBPR caută candidați pentru ocuparea postului de Coordonator Programe în cadrul Departamentului Operațional.

Descriere poziție: Coordonatorul de programe funcționează în cadrul Departamentului Operațional al ANBPR și se subordonează Directorului Executiv. Prin natura activităților pe care le desfășoară, Coordonatorul de programe este responsabil de atragerea de noi surse de finanțare și de scrierea de proiecte în vederea creșterii independenței financiare a Asociației, pe care apoi le va coordona pe perioada de implementare. Activitatea se va desfăşura în principal la sediul din Bucureşti.

Atribuţii şi responsabilităţi:

Este responsabil de atragerea de noi surse de finanțare și de scrierea de proiecte;

– Realizează strategia de atragere de fonduri a Asociației și identifică direcții de creștere a autonomiei financiare a acesteia;

– Se preocupă de crearea  și derularea unor  campanii specifice atragerii de fonduri;

– Coordonează activitatea de atragere de fonduri și colaborează cu ceilalti membri ai Departamentului Operațional, pentru a îndeplini obiectivele strategice specifice;

– Este responsabil cu inițierea și dezvoltarea relațiilor cu partenerii și sponsorii strategici ai ANBPR pe care i-a atras;

– Asigură legătura permanentă cu celelalte componente ale Departamentului Operațional;

– Este responsabil de coordonarea proiectelor pentru care primește finanțare, adică:

  • Planifică, coordonează, monitorizează și evaluează dezvoltarea, implementarea și marketing-ul proiectelor pe care le-a inițiat;
  • Inițiază și facilitează întâlnirile de lucru între echipele de proiect, rezolvă problemele apărute în implementare atât din punct de vedere
    financiar-administrativ, cât și operațional;
  • Monitorizează, gestionează, evaluează, veniturile și cheltuielile din proiectele atrase;
  • Răspunde de aplicarea tuturor procedurilor și normelor de lucru pentru implementarea în bune condiții a  programelor pe care le
    administrează;
  • Este responsabil pentru completarea documentelor de raportare necesare (trimestrial, lunar şi ori de cate ori este nevoie) asociate fiecărui proiect.

Cerinţe:

–  Studii superioare finalizate;

–  Experiență dovedită în scrierea și managementul proiectelor de finanțare, precum și în atragerea de fonduri de mimimum 3 ani;

–   Cunoaşterea limbii engleze la nivel avansat;

–   Bune abilităţi de comunicare şi de lucru în echipă;

–   Capacitatea de organizare a timpului, sarcinilor şi locului de muncă;

–   Cunoaşterea pachetelor tip Office (Word, Excel, Power-Point) şi a comunicării electronice la nivel avansat;

–  Abilităţi de utilizare a mijloacelor de comunicare online;

–   Disponibilitate pentru deplasări.

Evaluare:

–   Dosar aplicaţie: CV; Scrisoare de intenţie; documente justificative (la cerere);

–  Interviu;

–   Probă practică de limba engleză;

Beneficii oferite:

– Salariu fix corespunzător experienţei şi pregătirii;

– Program de pregătire şi integrare, diverse instruiri şi traininguri.

Despre ANBPR:

Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) este cea mai mare organizaţie profesională a bibliotecarilor. ANBPR are drept scop asocierea pe plan naţional a persoanelor fizice şi juridice care prin profesie, atribuţii şi preocupări sunt implicate sau susţin profesia de bibliotecar, dezvoltarea biblioteconomiei şi a ştiinţelor informării şi documentării.

Pentru mai multe detalii vizitaţi www.anbpr.org.ro.

Persoanele interesate vor  trimite CV şi Scrisoare de intenţie, până la data de 15  aprilie 2012, pe adresa de e-mail: anbpr_ro@yahoo.com, cu subiectul: Aplicaţie COORDONATOR PROGRAME.

Pentru interviu vor fi contactate doar persoanele selectate.

 

S.O.S. Biblionet – Global Libraries România: zburăm prea jos!

October 29, 2011 in Comisia bibliotecilor, Global Libraries Initiative, istoria bibliotecii, Practici bune, Practici rele, programe, Societatea informaţională

• „nu lipsa idealului, ci dimensiunea lui este problema” • o analiză cu privire la care ar trebui ca toţi cei implicaţi să ne exprimăm opinia • liniştiţi-mă, demonstrându-mi că nu e cum spun! 

Mă tem, din ce în ce mai tare, că pruncul va rămâne nemoşit. De-asta scriu, convins că bine fac spunând lucrurilor pe nume şi nelăsând  răul să se dezvolte, să compromită iremediabil până şi puţinul bine „care este”.

Biblionet – „Strengths”:

• a fost şi a rămas primul şi singurul program din România care urmăreşte să faciliteze accesul publicului la informaţie furnizată de/ obţinută prin bibliotecile publice

• este primul program naţional care enunţă şi îşi propune formarea profesională a bibliotecarilor publici în vederea dobândirii de competenţe şi abilităţi absolut necesare în procesul de transfomare a bibliotecilor tradiţionale în biblioteci ale „erei informaţiei”

•  este primul program derulat la nivel naţional prin care bibliotecile sunt dotate cu echipamente IT şi softuri în scopul punerii acestora la dispoziţia publicului şi în vederea dezvoltării – pe baza lor şi a conexiunii Internet – de servicii moderne de bibliotecă pentru comunitate;

• cu toată „criza”, programul beneficiază de un buget deloc neglijabil şi de susţinere din partea bibliotecarilor români, a asociaţiei lor profesionale şi a mass media aproape necondiţionată; îndrăznesc să spun că „Biblionet” beneficiază şi de sprijinul unui număr semnificativ, probabil majoritar, al autorităţilor locale şi judeţene din România

• programul se adreseaza, potenţial, bibliotecilor publice care funcţionează în aproape toate localităţile României, adică unor entităţi care, chiar dacă sunt în dificultate (mai ales pentru că n-au evoluat şi nu s-au dezvoltat pe măsura nevoilor publicului, care nici el nu prea conştientizează cât de folositoare îi poate fi Biblioteca), au – în majoritatea lor – tradiţie aproape seculară şi au personal remunerat de Stat

• indiferent cât de prost ar fi implementat „Biblionet” în România – dacă sunt respectate condiţiile minime de accedere în program, de organizare a cursurilor şi de corectă utilizare e echipamentelor, evident –  bibliotecile şi bibliotecarii tot ar trebui să ramână cu „ceva”:  sedii renovate sau măcar igienizate, bibliotecari (ceva) mai pregătiţi profesional, conexiune Internet, computere şi alte echipamente, segmente de public nou atras spre biblioteca (în special exponenţi ai „generaţiei messenger” care n-au computer acasă) s.a.m.d.

• spre deosebire de aproape toate programele finanţate din fonduri externe (europene sau americane), pentru „Biblionet” nu s-a solicitat/ nu se solicită „cofinanţare”, ci doar întrunirea unor condiţii minime de funcţionare (care, s-o spunem cinstit, oricum ar fi trebuit îndeplinite, indiferent de existenţa acestui program)

• graţie implicării lui Marcel Chiranov (PMP Impact Assessment Manager, Biblionet România) s-a reuşit constituirea „Grupului Impact”, format din 15 coordonatori judeţeni ai programului; este singura structură în care pregătirea profesională şi experienţa unor „bibliotecari” care lucrează în biblioteci publice judeţene româneşti este apreciată, luată „în serios”, pentru a fi fructificată (le spun, generic, bibliotecari, deşi unii reprezintă top/ middle managementul instituţiei lor, alţii sunt lideri informali); Grupul Impact constituie, în fine, unica entitate din cadrul programului în care buna conlucrare a celor 15 coordonatori şi a specialistului în evaluare al Programului „Biblionet” începe să se concretizeze.

Biblionet – „Weaknesses”:

În România, Global Libraries Program (Posted on noiembrie 12, 2007) – care a stat la baza actualului „Biblionet – lumea în biblioteca mea” – nu doar că a pornit târâş-grăpiş, fără niciun „azimut”, dar „s-a românizat” tot mai mult, pe parcurs.
Pus în operă, iniţial, ca program-pilot, Biblionet – Global Libraries România a trebuit – cu siguranţă – să-şi clarifice de la bun început dilemele legate de strategia de implementare şi de cele mai eficiente direcţii de acţiune pentru atingerea obiectivelor; nu am fost „în pilot” (judeţul Vâlcea nu a fost), deci nu am luat cunoştinţă personal cum au decurs lucrurile; prin urmare, nu susţin (o pot face colegii implicaţi?) nici că „Biblionet” a fost croit prost şi de-asta iese ce iese, nici că – dimpotrivă – programul a fost corect croit, dar problemele au apărut la implementare; şi într-un caz, şi în altul, este clar că ceva nu funcţionează.

Ceea ce a fost şi a rămas în neregulă cu acest program:

1. greşeala fundamentală, prima care trebuie menţionată, este că „Biblionet” e totodată şi primul program în care cineva care nu este bibliotecar şi fără a ţine nicicum cont de părerile celor „de specialitate” le spune bibliotecarilor nu doar ce să facă (?), ci şi cum să facă, deşi cei mai mulţi dintre bibliotecari ar avea nevoie întâi de toate să afle şi să conştientizeze ce trebuie să facă şi de ce se impune să facă; nu cred în ruptul capului că mai există vreo ţară în lume în care selectarea şi formarea „formatorilor” (trainerilor) – în cadrul Global Libraries Program – să se înfăptuiască fără ca problemele corpului profesional al bibliotecarilor publici şi ale bibliotecilor în raport cu comunitatea să fie măcar cercetate[1], pentru a le fi găsite rezolvări; d.p.d.v. al ridicolului, ne aflăm într-o situaţie similară poveştii cu vânătorul care a căutat toată viaţa un inorog, nu l-a găsit pentru a-l vâna, însă asta nu l-a împiedicat ca la bătrâneţe să înfiinţeze o şcoală în care să predea metode şi tehnici de răpunere a fantasticului animal[2]

2. ca o consecinţă a celor expuse anterior, formarea trainerilor de bibliotecari şi a bibliotecarilor, principala componentă a Programului Biblionet – după părerea mea, mai importantă decât dotarea cu echipamente IT a bibliotecilor, cum am susţinut constant – a fost ratată în mult prea mare proporţie; deşi s-a pornit bine, a intervenit „ceva” (nu ştiu ce) şi „regulile” anunţate oficial, la început, s-au schimbat complet în timpul jocului: după „principiul” românesc expus în alineatul precedent (nu contează ce ştii, important e să-i înveţi pe alţii”), „TOT”-ul din 2008 – coordonat de un profesor doctor în biblioteconomie şi ştiinţa informării, nu din România, ci din SUA – a fost organizat degeaba, iar promisiunea[3]Candidaţii selectaţi vor lucra sau colabora, pe bază de contract, cu programul Global Libraries România şi structurile asociative ale sistemului de biblioteci publice din România” n-a mai fost nici ea onorată; după „criterii” care n-au nicio legătură cu activitatea de bibliotecă (ci, cel mult, cu capacitatea de comunicare şi cu un „vreau” spus ca la starea civilă „din dragoste” pentru o căsătorie din interes), selecţia de traineri pentru bibliotecari a început (şi continuă) la fel ca pentru trainerii în vânzări (este revoltător că nimeni nu pare a da importanţă faptului că un trainer de bibliotecari trebuie pregătit altfel decât un trainer pentru comercianţii de cosmetice, de „zeptere” ori de ouă de prepeliţă); singura „schimbare” apărută în procesul de formare a trainerilor – ca urmare a semnalelor de alarmă trase, nu doar de mine – scripta manent: aici, dincoace şi dincolo – a fost extinderea perioadei de desfăşurare a TOT-ului, de la o săptămână la două săptămâni, pe aceleaşi coordonate.

3. în paralel cu cele de mai sus, după un prim an (2009) în care n-a fost nicio problemă că unii dintre candidaţii selectaţi pentru a deveni traineri în cadrul programului erau „metodişti” sau coordonatori „Biblionet” în judeţele lor (lucru absolut normal, după mine), s-a hotărât, aberant, că un coordonator judeţean nu poate fi şi trainer şi că nu este obligatoriu ca „metodistul” să fie format ca trainer (obligatoriu nu era nici înainte, însă era şi este absolut necesar); la ce a condus aceasta? la situaţii dintre cele mai hilare şi urâte: echipe judeţene formate din coordonator, metodist şi trainer(i) în care nu se colaborează cum ar trebui, în principal din cauză că „metodistul” sau coordonatorul neselectat sau care nu a dorit să devină trainer, pe de o parte, şi trainerii selectaţi (bibliotecari de bibliotecă judeţeană, care până la momentul „T0” nu au avut nicio tangenţă cu realitatea bibliotecarilor din comune şi oraşe şia activităţii lor), pe de altă parte, nu reuşesc să constituie o echipă; fiecare parte este convinsă că interesele ei sunt divergente cu ale celeilalte părţi; există traineri cu ego-ul mai pronunţat care se consideră de-acum „buricul bibliotecii”, că doar au fost „aleşi” şi „formaţi” de IREX!; în contra-partidă, există coordonatori şi metodişti care au dus greul programului, conform atribuţiilor de serviciu sau pe care şi le-au asumat, calificând pentru Biblionet propriul judeţ şi biblioteca judeţeană, şi care se simt nedreptăţiţi, „daţi la o parte” (unii dintre ei nu mai sunt nici măcar informaţi, cu atât mai puţin consultaţi în privinţa hotărârilor care se iau pentru „buna continuare a programului”, in chiar biblioteca şi judeţul lor!; subţirimea cugetării că metodistul/coordonatorul judeţean este „prea ocupat” pentru a fi şi trainer (deşi el este primul care trebuie să fie cu adevărat trainer) rezidă din anomalia că unii traineri – cei mai mulţi, bibliotecari la relaţii cu publicul, în bibliotecile lor, sau oricum oameni cu o fişă a postului destul de încărcată – au fost „selectaţi” pentru mai multe „planuri”, devenind “formatori” şi pentru cursurile “IT/Lib”, şi în “BSNB”, şi în “Advocacy”, şi în “DigiTales” (Programul Grundtvig) etc.

4. în cazurile când în „ecuaţie” intervine managementul instituţiei (care a făcut propunerile de candidaturi, a susţinut proprii oameni pentru a deveni traineri), poate este şi avid să-şi asume reuşitele, atâtea câte sunt, sau/ şi, mai mult de-atât, se simte rău „lovit” în soartă că propriul coordonator „Biblionet” a ajuns „pol de putere”), lucrurile se complică exponenţial (sau se simplifică, ajungându-se la „băltire”); prin ce metodă se încearcă ogoirea orgoliilor directorilor de biblioteci judeţene aflaţi în această jenantă situaţie? şi, totodată, reducerea la tăcere a coordonatorilor judeţeni care au prea multe de „comentat”, deci „nu-s buni” pentru că nu joacă precum li se cântă? prin cursuri/ terapie de leadership – pentru directori, ce vă imaginaţi? :mrgreen: – organizate la jumătatea perioadei de implementare a Programului; care, până acum, trebuia nu doar bine înţeles, în esenţa obiectivelor lui, dar ar fi trebuit să se contureze deja ca un mare succes, inclusiv al leadership-ului „în devenire”); toată consideraţia pentru Nicu Zegheanu – formatorul de traineri-bibliotecari despre care scriam în anii din urmă că „a aflat de la noi foarte multe «povesti» cu si despre biblioteci si bibliotecari, pe care altminteri nu avea de unde le auzi, el situandu-se profesional in exteriorul profesiei de bibliotecar”; acum, în calitate de trainer la cursul de leadership organizat pentru directorii de biblioteci judeţene, Nicu a avut ocazia să afle noutăţi despre rolul şi rostul acestor instituţii şi din perspectiva celor care le conduc (că unii dintre managerii de biblioteci – adevăraţi „seniori” în funcţie – s-ar putea simţi jigniţi că cineva vrea să-i leadership-ească în prag de pensie, după ce-au fost directori şi şefi o viaţă, probabil nu s-a gândit nimeni)

5. în privinţa formării trainerilor de bibliotecari s-a ajuns la o competiţie „de masă”, deşi ea trebuia să fie una a valorilor, a profesionismului; a primat cantitatea în detrimentul calităţii, cu motivaţia strâmb gândită ca fiecare bibliotecă judeţeană să aibă suficienţi traineri încât să poată să-şi acrediteze propriul „centru de formare”, autorizat conform legii; de unde a reieşit aceasă “nevoie”?; cum s-a ajuns la concluzia că, dintr-o dată, bibliotecile judeţene trebuie să devină furnizori de servicii de formare în te miri ce profesii/ ocupaţii, pentru care să ofere diplome/ certificate/ atestate?; mai multe „calcule” au fost greşite, când s-a optat pentru obiectivul „centre de formare profesională contra-cost” în bibliotecile judeţene, ca şi cum aceste instituţii îşi rezolvaseră toate multele probleme pe care le au de rezolvat ca instituţii de profil şi trebuie să-şi „extindă” sfera serviciilor, să acapareze şi teritoriile virgine ce ţin de obiectul muncii centrelor regionale de ocupare şi formare profesională a adulţilor (CRFPA), bunăoară; sau al altor funizori de servicii de formare profesională, firme private ori care funcţionează ca ONG-uri, deloc puţine pe piaţă; bibliotecile publice trebuie să-şi asume necondiţionat şi gratuit, pe lângă oferirea de informaţii (de orice fel ar fi ele, pe orice suport, modalitate de receptare etc.) de-acum şi ceea ce bibliotecarii numesc „Computer literacy” şi „Information literacy” pentru comunitate; în momentul în care se propune ca bibliotecile judeţene să se mobilizeze pentru a oferi, contra-cost, servicii de formare (prin cursuri încheiate cu diplome/certificate de absolvire) ne aflăm în afara unui raţionament normal privind priorităţile imediate şi pe terment mediu ale acestor istituţii; după aceeaşi „logică”, atât CRFPA-urile, cât şi ceilaţi furnizori de formare profesională contra-cost ar trebui să înceapă să ofere servicii specifice bibliotecilor publice, să fie concurenţă loială :roll:

Câteva alte consideraţii:

– în condiţiile în care, în România, nu poţi număra pe degetele de la o mână profesorii cu suficientă calificare/preocupare/dorinţă să pregătească bibliotecari profesionişti adecvaţi „epocii”, şi nici măcar la nivelul post-universitar/ universitar al învăţământului de specialitate nu este conştientizat acest imperativ, a forma „la apelul bocancilor” aproape 100 sau 200 de „traineri” nu înseamnă nicidecum rezolvarea chestiunii arzătoare a formării profesionale de specialitate a bibliotecarilor

–  în toate bibliotecile judeţene, probabil în proporţie de peste 90%, trainerii formaţi prin “Biblionet” sunt bibliotecari care au propriile sarcini de serviciu, propria fişă a postului, cei mai mulţi în „roluri” ce ţin de domeniul „relaţii cu publicul”; chiar dacă directorul instituţiei – din neştiinţă, din superficială estimare a realităţilor/ entităţii/oamenilor din subordine, din orgoliu sau pur şi simplu pentru că se lasă sedus de idee, spune „da” şi promite „să-i scoată din producţie” pe traineri , asta nu rezolvă problema de fond: încadraţi într-o instituţie bugetară, trainerii nu-şi pot lăsa pur şi simplu baltă parte din “job”-ul lor pentru a presta servicii contra-cost; aceasta ar crea şi o complicaţie în plus în relaţia cu finanţatorul (Consiliul Judeţean poate zice: vreţi “să faceţi bani”? faceţi, nu ne mai cereţi nouă buget!), cu colegii de serviciu care trebuie să preia sarcinile abandonate etc.

– nemotivarea trainerilor este, şi ea, un mare “handicap”, s-au dus vremurile când oamenii plecau cântând la munca ogorului, mobilizaţi cu îndemnuri imbecilizatoare prin care le era arătată „calea”; bibliotecarii-traineri – cărora li s-a tot spus ce perspective de dezvoltare profesională „vor avea”, încep să constate că muncesc din ce în ce mai mult, deşi salariul le e mai mic, au din ce în ce mai multe probleme profesionale şi administrative pe cap etc. etc., iar „perspectiva de dezvoltare profesională” nu este în bibliotecă, ci trebuie căutată, individual, mai degrabă în afara bibliotecii;  de ce ar şi-ar lua trainerii pe cap “beleaua” de a se dedica unor activităţi exterioare profesiei lor în cadrul instituţiei care nu le poate oferi nimic, oricât ar munci, oricât ar muri pe baricade? de ce n-ar deveni traineri – dacă asta şi-ar dori să fie – în sistem privat, şi nu în inchizitorialul sistem bugetar românesc?

 6. „Explorarea unei serii de opţiuni pentru programele de instruire în utilizarea calculatoarelor, destinate bibliotecarilor” (deziderat enuntat la primul link din primul alineat al “Weaknesses”) nu s-a intamplat; nimeni nu a parut a constientiza, nici în 2007 şi nici ulterior, că utilizarea computerului în activitatea de bibliotecă este diferită  de utilizarea pur si simplu a computerului; că formarea unui bibliotecar capabil să înfiinţeze/ dezvolte/ adapteze servicii moderne de bibliotecă utilizând computerul şi noile tehnologii înseamnă fundamental mai mult decât alfabetizarea, pur şi simplu, în utilizarea IT.

• „Organizarea unei serii de conferinţe la nivel regional, pentru promovarea schimburilor de informaţii între participanţi şi specialiştii în acesul comunităţii la internet, pentru dezbaterea planurilor pentru viitor şi evaluarea lecţiilor învăţate”- deziderat de asemenea enunţat – nu s-a înfăptuit (sau dacă da, s-a întâmplat în „semi-clandestinitate”)

• „Coordonarea cu proiectul Serviciu Universal al ANRCTI privind telecentrele şi cu proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere, al Ministerului Comunicaţiilor, pentru a asigura schimburile de experienţă şi de bune practici cu alţi participanţi, precum şi utilizarea optimă a cunoştinţelor şi resurselor disponibile” – nu s-a realizat; în principal din cauza serviciilor cu plată înfiinţate în comunităţi sărace şi puţin instruite (dar şi din alte motive); una peste alta, cu excepţii care confirmă regula, de proiectul cu telecentrele ANRCTI  s-a ales praful, la fel şi de proiectul prin care s-au înfiinţat  centrele P.A.P.I. („Economia Bazată pe Cunoaştere”): administraţiile locale au aşteptat „cuminţi” să treacă „termenul de funcţionare” angajat, pentru a intra – nu doar de facto, ci şi de jure – în proprietatea computerelor care mai mult au stat închise decât au funcţionat[4]

• în fine, tot în privinţa dezideratelor anunţate în 2007, „Colaborarea cu Comisia Naţională a Bibliotecilor în vederea înfiinţării unui Comitet Director Naţional format din reprezentanţi guvernamentali, ai sistemului de biblioteci şi ai sectorului privat, care să dezbată obstacolele întâmpinate în efortul de a oferi publicului acces la internet prin intermediul bibliotecilor şi să formuleze o politică la nivel naţional de sprijinire a acestor servicii pe termen lung”: colaborarea a fost sublimă, dar a lipsit/ lipseşte cu desăvârşire, poate şi din cauza nefuncţionării Comisiei Naţionale a Bibliotecilor.
__________________

[1] Experienţa şi începutul de „cultură oranizaţională” ale site-ului şi forumului www.biblioteca.ro, în evidentă legătură cu ceea ce susţin, au fost ucise. Am întrebat zadarnic de ce

[2] Se spune că, în China antică, cineva si-a fixat în tinereţe un obiectiv cât se poate de îndrăzneţ, de precis şi pe care l-a urmărit cu acribie: vânarea unui inorog. L-a cautat pe câmpii, prin smârcuri, printre/pe insule, prin păduri seculare, în munţi, în peşteri, prin oazele desertului… l-a cautat într-un şir parcă nesfârşit de primăveri, veri, toamne şi ierni, desi de la o vârstă puterile îşi luaseră obiceiul de a scădea de la an la an. Chiar de la zi la zi, în cele din urmă, şi nicio expediţie nu mai era la fel de îndelungată precum cea din seara precedentă. În fine, după alte multe expediţii tot mai extenuante, când a simţit că nu-l mai ajută puterile să caute inorogul nici măcar pe lângă casă 😥 , eroul nostru a admis, în sfârşit, că se impune o schimbare radicală de tactică; şi a procedat în consecinţă: a înfiinţzat – chiar acasa la el, să-i fie mai lesne – o şcoală  în care, până a închis ochii, i-a învăţat pe alţi pasionaţi metode şi tehnici prin care se vânează inorogul

 

[3] în 16 iunie 2008 a fost lansată o „cerere de depunere  de  candidaturi pentru selectarea bibliotecarilor ce vor participa in programul de Formare de Formatori (TOT) ce va fi organizat in perioada 21-25 Iulie 2008, sub coordonarea Dnei Dr. Hermina G.B. Anghelescu, Conferentiar Library & Information Science Program, Wayne State University, Detroit, Michigan.
Scopul acestui program de formare este acela de a  alcatui o echipa de  12-15  instructori bibliotecari pentru implementarea  programului national Global Libraries Romania, program ce se va desfasura in perioada 2009-2013. Tema programului de TOT pentru care se face selectia de candidati va fi „Servicii pentru clienti”. Bibliotecarii  care vor fi selectati  vor invata ce inseamna servicii moderne intr-o biblioteca  din era Internetului, isi vor imbunatati abilitatile si calitatea serviciilor pe care le furnizeaza, si vor avea capacitatea de a  furniza la randul lor servicii de instruire colegilor bibliotecari care vor intra in programul national Global Libraries Romania. Candidatii selectati vor lucra sau colabora, pe baza de contract, cu programul Global Libraries Romania si structurile asociative ale sistemului de biblioteci publice din Romania.

[4] Sunt şanse mari ca la fel să se întâmple şi cu computerele, echipamentele şi tehnologia donate prin Progamul Biblionet, dacă nu se clădeşte o „dependenţă” de acestea – a comunităţii, a bibliotecii şi evident a bibliotecarului. Odată, după ce mi-am răcit gura de pomană vorbind unui edil de staţiune vâlceană despre avantajele computerelor in bibliotecă, am primit „încurajări”: Aduceţi-le, domnu’ Smedescu, că le dau pe la şcoală, pe la cămin

 

PS: în 7-9 decembrie 2011 va avea loc „Conferinta nationala a trainerilor bibliotecari”. Din motive ce ţin de agendă – agenda propusă de organizatori, nu agenda mea :mrgreen: – n-are sens să particip la conferinţă, însă sper că măcar o parte din cele semnalate mai sus vor fi luate în discuţie. Printre celealte subiecte importante dezbătute, evident.  😆

Internship în bibliotecile din Vâlcea

June 22, 2011 in Biblioteci publice, Colaborari, concurs, IREX, LIS, programe, studenti

Ești student la o facultate de biblioteconomie și știința informării din București sau Timișoara? Vrei să știi cum arată și cum funcționează biblioteca publică? Vrei să ajuți și să te implici?

.prezi-player { width: 550px; } .prezi-player-links { text-align: center; }

Mai multe informații pe www.biblionet.ro

Programul internațional de Master DILL

January 20, 2011 in Biblioteca virtuala, Biblioteci europene, cursuri, Digitizare, programe, studenti, Studii

Despre International Mater in Digital Library Learning DILL am mai spus că reprezintă o șansă unică pentru acei dintre voi care simt că vor să înțeleagă cum funcționează și cum se reinventează bibliotecile secolului nostru.

DILL este un program de master de doi ani care este oferit prin colaboratea Universitatea din Oslo – University College – (Norvegia), Universitatea din Tallinn (Estonia) și cea din Parma (Italia). Studenții petrec cel puțin un semestru în fiecare din aceaste instituții ceea ce, pe lângă valoarea strictă a cunoștințelor obținute îi expune pe studenți unui mediu profesional internațional în care vor putea apoi naviga cu multă ușurință.

Obiectivele acestul Master, așa cum sunt specificate pe pagina web a programului includ:

  • Lărgirea cunoștințelor despre biblioteci digitale prin analiza cercetărilor de ultimă oră în acest domeniu,  a aplicațiilor lor și a bunelor practici existente.
  • Dezvoltarea de abilități prin proiecte independente de cercetare pe domeniul digital realizate sub îndrumare și  folosind metode relevante.
  • Înțelegerea impactul pe care mediul digital îl are asupra rolului jucat de profesioniștii informației în societatea cunoașterii.

Dacă vi se pare interesant acest program vă încurajez să îndrăzniți. Aplicațiile pentru Master (inclusiv pentru burse de studiu pentru studenți din Romania) se accepta până pe 6 februarie.

Adina Ciocoiu, colaboratore a grupului nostru, începe în curand al doilea semestru al acestui program și ne-a trimis câteva rânduri despre cursurile de până acum care s-au ţinut în Norvegia la Oslo University College :

Primele 2 saptămâni ale semestrului au fost compuse din:

* sesiune introductivă biblioteci digitale (2 x seminar)
* atelierului de lucru introducere în XML (curs şi seminar)

Câte ceva despre cursurile mari:

Research Methods and Theory of Science (ore de curs şi de seminar): accetul a fost pus pe definirea unei teme de cercetare specifică bibliotecii digitale şi discutarea teoriei pe care se sprijină diferite metode de cercetare (cartea lui Alison Pickard fiind de referinţă pentru acest curs/Pickard, Alison Jane. Research methods in information. – London : Facet, 2007). La începutul cursului am găsit câteva asemănări cu ceea ce am studiat în cadrul masterului de la Universitatea Bucureşti însă pe măsură ce materia avansa abordarea a fost diferită.

În parateză fie spus pentru partea de Theory of practice am găsit puncte comune cu ceea ce s-a numit la noi Introducere în relaţii publice în 2003 (era un curs comun cu cei de la Comunicare şi Relaţii publice în primul an de facultate) unde câteva cursuri au fost axate pe teoria ştiinţei (cu Popper şi Habermas în bibliografie, crima si teroare la vremea aia…. În 2004 acest curs a fost scos din programa studenţilor la biblioteconomie… si deşi la vremea lui mi-a dat foarte mari dureri de cap în în timp am realizat că a fost chiar foarte important şi util…. iar cursul de anul asta a devedit-o inca o dată!

Modalitatea de predare mi s-a părut foarte bună, deoarece fiecare curs avea la bază capitole/articole din bibliografie, cursul fiind doar o punctare a celor mai importante concepte şi aprofundarea celor considerate a fi absolut noi. Cursurile erau bine închegate şi de fiecare dată unul nou începea cu o recapitulare a celui anterior. Primele seminarii au fost dedicate discutării lucrării semestriale, restul fiind dedicate aplicării practice a noilor concepte şi strategii. Evaluarea semestrială a constat în elaborarea unui proiect de cercetare cu aplicare in domeniul bibliotecilor digitale. Responsabil pentru acest curs a fost prof. Ragnar Nordlie.

Digital Documents a fost o trecere punctuală şi diversificată prin toate conceptele associate documentelor digitale (metadate, interoperabilitate, semantic web, ontologies, topic maps, arhitectură informaţională), combinat cu seminarii de practică asistată. Evaluarea semestrială a constat în susţinerea unui examen de 6 ore, condiţionat de predarea unei lucrări pe o temă aleasă de studenţi şi discutată în prealabil cu profesorul. Responsabil de curs a fost prof. Nils Pharo.

Pentru mai multe detalii cei interesaţi mă pot contacta pe adresa adina_ciocoiu de la yahoo.com

„Lykke til!” ( Mult succes! în norvegiană)