You are browsing the archive for Societatea informaţională.

Ghidul „metodistului” de la biblioteca judeţeană

December 5, 2012 in advocacy, Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor, dezbatere publica, Informare, Invatamant, IREX, Management, Marketing cultural, Metodica, Minister, Practici bune, Proiecte, Societatea informaţională, Training


Prieteni,

In timp ce altii sunt ocupati cu altele, o mana de oameni din Grupul Impact incercam marea cu degetul: realizarea unui ghid care sa contribuie la o mai buna – cat mai buna! – activitate de coordonare d.p.d.v. metodic a bibliotecilor publice din Romania.

A existat o “disputa” (in cadrul Grupului Impact), care a pornit de la ideea ca “ghidul” este prea “stufos”, prea “complex” etc. si ca ar fi mai adecvat ceva mai simplut, mai scurtut, mai …nu stiu cum (am uitat adjectivele, insa – personal – am tatonat daca ar fi mai potrivita o varianta “ca pentru militieni:mrgreen: ). In cadrul GI am si hotarat in consecinta, la ultima noastra intalnire, cumva provizoriu: sa fie realizata, in “completare”, o varianta prescurtata si simplificata a ghidului, care sa apara – vom hotari aceasta – independent sau impreuna cu “produsul” pe care majoritatea Grupului Impact il consideram de-acu’ destul de aproape de forma finala.

Pe (si mai) scurtatura: ghidul a fost realizat si se afla in faza in care, saptamana trecuta, a fost transmis tuturor colegilor de la bibliotecile judetene din Romania, care – cf. fisei postului (sau nu), voluntar sau impus –, au tangenta cu activitati incadrabile in ceea ce numim indeobste “Compartimentul metodic”. Destinatarii sunt, prin urmare, metodisti, coordonatori de Program Biblionet si chiar directori de biblioteci judetene.

In sfarsit, intre cei din Grupul Impact care dorim publicarea “ghidului” (asa cum l-am realizat) si unul dintre colegii din tara cu preocupari in “Metodic”  a avut loc, astazi,  un un dialog care as prefera sa continue in mod public. Adica la vedere si cu argumente pe masura.

Si pentru ca – desi sustin ca este nevoie de un ghid precum cel la care ma refer mai sus – nu se cuvine sa provoc aceasta discutie fara sa exprim o opinie strict personala, v-as ruga sa ne desprindem, sa ne detasam o clipa atat de activitatea pe care o desfasuram curent fiecare, cat si de perceptia ca “ghidul” realizat de “cativa” din cadrul “Grupului Impact” este cam “stufos” ori “prea complex” etc. si ca urmeaza a fi “livrat” precum un “dat” (ceva cam a la talibani, adica), dupa care sa fie utilizat tot ca atare.
Sa ne intoarcem, in timp, la vremea cand unii dintre noi ne-am format, cand am inceput procese de oarece devenire …cand am dobandit repere – sa le spunem astfel – profesionale si morale precum gasim in Domnu Trandafir.
Intru deslusirea dilemei referitoare la cum sa arate “ghidul metodistului”, va invit asadar – chiar va rog insistent – sa (re)cititi cu mintea de acum Domnu Trandafir (nici 16 pagini A5!), ca pe o lectura minimala, cu “legenda” (presupunerea) ca metodistul de la biblioteca judeteana ar trebui sa fie (reprezinte) – in raport cu bibliotecarii publici din judetul lui – ceea ce sunt, in excelenta povestire a lui Sadoveanu, “inspectorul cutare” si “domnul ministru”. Bibliotecarul (mai ales cel comunal), fireste, fiind “invatatorul” (am mai sustinut asta – de ex. aici, de la minutul 4,21 incolo): omul care inlocuieste/ ar trebui sa suplineasca tot mai mult din ceea ce a reprezentat invatatorul din vechime, nu doar pentru copii, ci pentru intreg satul…

Vi se pare prea putin important sa discutam despre cele de mai sus?

PS: opiniile pot fi exprimate si direct pe blogul GI.

S.O.S. Biblionet – Global Libraries România: zburăm prea jos!

October 29, 2011 in Comisia bibliotecilor, Global Libraries Initiative, istoria bibliotecii, Practici bune, Practici rele, programe, Societatea informaţională

• „nu lipsa idealului, ci dimensiunea lui este problema” • o analiză cu privire la care ar trebui ca toţi cei implicaţi să ne exprimăm opinia • liniştiţi-mă, demonstrându-mi că nu e cum spun! 

Mă tem, din ce în ce mai tare, că pruncul va rămâne nemoşit. De-asta scriu, convins că bine fac spunând lucrurilor pe nume şi nelăsând  răul să se dezvolte, să compromită iremediabil până şi puţinul bine „care este”.

Biblionet – „Strengths”:

• a fost şi a rămas primul şi singurul program din România care urmăreşte să faciliteze accesul publicului la informaţie furnizată de/ obţinută prin bibliotecile publice

• este primul program naţional care enunţă şi îşi propune formarea profesională a bibliotecarilor publici în vederea dobândirii de competenţe şi abilităţi absolut necesare în procesul de transfomare a bibliotecilor tradiţionale în biblioteci ale „erei informaţiei”

•  este primul program derulat la nivel naţional prin care bibliotecile sunt dotate cu echipamente IT şi softuri în scopul punerii acestora la dispoziţia publicului şi în vederea dezvoltării – pe baza lor şi a conexiunii Internet – de servicii moderne de bibliotecă pentru comunitate;

• cu toată „criza”, programul beneficiază de un buget deloc neglijabil şi de susţinere din partea bibliotecarilor români, a asociaţiei lor profesionale şi a mass media aproape necondiţionată; îndrăznesc să spun că „Biblionet” beneficiază şi de sprijinul unui număr semnificativ, probabil majoritar, al autorităţilor locale şi judeţene din România

• programul se adreseaza, potenţial, bibliotecilor publice care funcţionează în aproape toate localităţile României, adică unor entităţi care, chiar dacă sunt în dificultate (mai ales pentru că n-au evoluat şi nu s-au dezvoltat pe măsura nevoilor publicului, care nici el nu prea conştientizează cât de folositoare îi poate fi Biblioteca), au – în majoritatea lor – tradiţie aproape seculară şi au personal remunerat de Stat

• indiferent cât de prost ar fi implementat „Biblionet” în România – dacă sunt respectate condiţiile minime de accedere în program, de organizare a cursurilor şi de corectă utilizare e echipamentelor, evident –  bibliotecile şi bibliotecarii tot ar trebui să ramână cu „ceva”:  sedii renovate sau măcar igienizate, bibliotecari (ceva) mai pregătiţi profesional, conexiune Internet, computere şi alte echipamente, segmente de public nou atras spre biblioteca (în special exponenţi ai „generaţiei messenger” care n-au computer acasă) s.a.m.d.

• spre deosebire de aproape toate programele finanţate din fonduri externe (europene sau americane), pentru „Biblionet” nu s-a solicitat/ nu se solicită „cofinanţare”, ci doar întrunirea unor condiţii minime de funcţionare (care, s-o spunem cinstit, oricum ar fi trebuit îndeplinite, indiferent de existenţa acestui program)

• graţie implicării lui Marcel Chiranov (PMP Impact Assessment Manager, Biblionet România) s-a reuşit constituirea „Grupului Impact”, format din 15 coordonatori judeţeni ai programului; este singura structură în care pregătirea profesională şi experienţa unor „bibliotecari” care lucrează în biblioteci publice judeţene româneşti este apreciată, luată „în serios”, pentru a fi fructificată (le spun, generic, bibliotecari, deşi unii reprezintă top/ middle managementul instituţiei lor, alţii sunt lideri informali); Grupul Impact constituie, în fine, unica entitate din cadrul programului în care buna conlucrare a celor 15 coordonatori şi a specialistului în evaluare al Programului „Biblionet” începe să se concretizeze.

Biblionet – „Weaknesses”:

În România, Global Libraries Program (Posted on noiembrie 12, 2007) – care a stat la baza actualului „Biblionet – lumea în biblioteca mea” – nu doar că a pornit târâş-grăpiş, fără niciun „azimut”, dar „s-a românizat” tot mai mult, pe parcurs.
Pus în operă, iniţial, ca program-pilot, Biblionet – Global Libraries România a trebuit – cu siguranţă – să-şi clarifice de la bun început dilemele legate de strategia de implementare şi de cele mai eficiente direcţii de acţiune pentru atingerea obiectivelor; nu am fost „în pilot” (judeţul Vâlcea nu a fost), deci nu am luat cunoştinţă personal cum au decurs lucrurile; prin urmare, nu susţin (o pot face colegii implicaţi?) nici că „Biblionet” a fost croit prost şi de-asta iese ce iese, nici că – dimpotrivă – programul a fost corect croit, dar problemele au apărut la implementare; şi într-un caz, şi în altul, este clar că ceva nu funcţionează.

Ceea ce a fost şi a rămas în neregulă cu acest program:

1. greşeala fundamentală, prima care trebuie menţionată, este că „Biblionet” e totodată şi primul program în care cineva care nu este bibliotecar şi fără a ţine nicicum cont de părerile celor „de specialitate” le spune bibliotecarilor nu doar ce să facă (?), ci şi cum să facă, deşi cei mai mulţi dintre bibliotecari ar avea nevoie întâi de toate să afle şi să conştientizeze ce trebuie să facă şi de ce se impune să facă; nu cred în ruptul capului că mai există vreo ţară în lume în care selectarea şi formarea „formatorilor” (trainerilor) – în cadrul Global Libraries Program – să se înfăptuiască fără ca problemele corpului profesional al bibliotecarilor publici şi ale bibliotecilor în raport cu comunitatea să fie măcar cercetate[1], pentru a le fi găsite rezolvări; d.p.d.v. al ridicolului, ne aflăm într-o situaţie similară poveştii cu vânătorul care a căutat toată viaţa un inorog, nu l-a găsit pentru a-l vâna, însă asta nu l-a împiedicat ca la bătrâneţe să înfiinţeze o şcoală în care să predea metode şi tehnici de răpunere a fantasticului animal[2]

2. ca o consecinţă a celor expuse anterior, formarea trainerilor de bibliotecari şi a bibliotecarilor, principala componentă a Programului Biblionet – după părerea mea, mai importantă decât dotarea cu echipamente IT a bibliotecilor, cum am susţinut constant – a fost ratată în mult prea mare proporţie; deşi s-a pornit bine, a intervenit „ceva” (nu ştiu ce) şi „regulile” anunţate oficial, la început, s-au schimbat complet în timpul jocului: după „principiul” românesc expus în alineatul precedent (nu contează ce ştii, important e să-i înveţi pe alţii”), „TOT”-ul din 2008 – coordonat de un profesor doctor în biblioteconomie şi ştiinţa informării, nu din România, ci din SUA – a fost organizat degeaba, iar promisiunea[3]Candidaţii selectaţi vor lucra sau colabora, pe bază de contract, cu programul Global Libraries România şi structurile asociative ale sistemului de biblioteci publice din România” n-a mai fost nici ea onorată; după „criterii” care n-au nicio legătură cu activitatea de bibliotecă (ci, cel mult, cu capacitatea de comunicare şi cu un „vreau” spus ca la starea civilă „din dragoste” pentru o căsătorie din interes), selecţia de traineri pentru bibliotecari a început (şi continuă) la fel ca pentru trainerii în vânzări (este revoltător că nimeni nu pare a da importanţă faptului că un trainer de bibliotecari trebuie pregătit altfel decât un trainer pentru comercianţii de cosmetice, de „zeptere” ori de ouă de prepeliţă); singura „schimbare” apărută în procesul de formare a trainerilor – ca urmare a semnalelor de alarmă trase, nu doar de mine – scripta manent: aici, dincoace şi dincolo – a fost extinderea perioadei de desfăşurare a TOT-ului, de la o săptămână la două săptămâni, pe aceleaşi coordonate.

3. în paralel cu cele de mai sus, după un prim an (2009) în care n-a fost nicio problemă că unii dintre candidaţii selectaţi pentru a deveni traineri în cadrul programului erau „metodişti” sau coordonatori „Biblionet” în judeţele lor (lucru absolut normal, după mine), s-a hotărât, aberant, că un coordonator judeţean nu poate fi şi trainer şi că nu este obligatoriu ca „metodistul” să fie format ca trainer (obligatoriu nu era nici înainte, însă era şi este absolut necesar); la ce a condus aceasta? la situaţii dintre cele mai hilare şi urâte: echipe judeţene formate din coordonator, metodist şi trainer(i) în care nu se colaborează cum ar trebui, în principal din cauză că „metodistul” sau coordonatorul neselectat sau care nu a dorit să devină trainer, pe de o parte, şi trainerii selectaţi (bibliotecari de bibliotecă judeţeană, care până la momentul „T0” nu au avut nicio tangenţă cu realitatea bibliotecarilor din comune şi oraşe şia activităţii lor), pe de altă parte, nu reuşesc să constituie o echipă; fiecare parte este convinsă că interesele ei sunt divergente cu ale celeilalte părţi; există traineri cu ego-ul mai pronunţat care se consideră de-acum „buricul bibliotecii”, că doar au fost „aleşi” şi „formaţi” de IREX!; în contra-partidă, există coordonatori şi metodişti care au dus greul programului, conform atribuţiilor de serviciu sau pe care şi le-au asumat, calificând pentru Biblionet propriul judeţ şi biblioteca judeţeană, şi care se simt nedreptăţiţi, „daţi la o parte” (unii dintre ei nu mai sunt nici măcar informaţi, cu atât mai puţin consultaţi în privinţa hotărârilor care se iau pentru „buna continuare a programului”, in chiar biblioteca şi judeţul lor!; subţirimea cugetării că metodistul/coordonatorul judeţean este „prea ocupat” pentru a fi şi trainer (deşi el este primul care trebuie să fie cu adevărat trainer) rezidă din anomalia că unii traineri – cei mai mulţi, bibliotecari la relaţii cu publicul, în bibliotecile lor, sau oricum oameni cu o fişă a postului destul de încărcată – au fost „selectaţi” pentru mai multe „planuri”, devenind “formatori” şi pentru cursurile “IT/Lib”, şi în “BSNB”, şi în “Advocacy”, şi în “DigiTales” (Programul Grundtvig) etc.

4. în cazurile când în „ecuaţie” intervine managementul instituţiei (care a făcut propunerile de candidaturi, a susţinut proprii oameni pentru a deveni traineri), poate este şi avid să-şi asume reuşitele, atâtea câte sunt, sau/ şi, mai mult de-atât, se simte rău „lovit” în soartă că propriul coordonator „Biblionet” a ajuns „pol de putere”), lucrurile se complică exponenţial (sau se simplifică, ajungându-se la „băltire”); prin ce metodă se încearcă ogoirea orgoliilor directorilor de biblioteci judeţene aflaţi în această jenantă situaţie? şi, totodată, reducerea la tăcere a coordonatorilor judeţeni care au prea multe de „comentat”, deci „nu-s buni” pentru că nu joacă precum li se cântă? prin cursuri/ terapie de leadership – pentru directori, ce vă imaginaţi? :mrgreen: – organizate la jumătatea perioadei de implementare a Programului; care, până acum, trebuia nu doar bine înţeles, în esenţa obiectivelor lui, dar ar fi trebuit să se contureze deja ca un mare succes, inclusiv al leadership-ului „în devenire”); toată consideraţia pentru Nicu Zegheanu – formatorul de traineri-bibliotecari despre care scriam în anii din urmă că „a aflat de la noi foarte multe «povesti» cu si despre biblioteci si bibliotecari, pe care altminteri nu avea de unde le auzi, el situandu-se profesional in exteriorul profesiei de bibliotecar”; acum, în calitate de trainer la cursul de leadership organizat pentru directorii de biblioteci judeţene, Nicu a avut ocazia să afle noutăţi despre rolul şi rostul acestor instituţii şi din perspectiva celor care le conduc (că unii dintre managerii de biblioteci – adevăraţi „seniori” în funcţie – s-ar putea simţi jigniţi că cineva vrea să-i leadership-ească în prag de pensie, după ce-au fost directori şi şefi o viaţă, probabil nu s-a gândit nimeni)

5. în privinţa formării trainerilor de bibliotecari s-a ajuns la o competiţie „de masă”, deşi ea trebuia să fie una a valorilor, a profesionismului; a primat cantitatea în detrimentul calităţii, cu motivaţia strâmb gândită ca fiecare bibliotecă judeţeană să aibă suficienţi traineri încât să poată să-şi acrediteze propriul „centru de formare”, autorizat conform legii; de unde a reieşit aceasă “nevoie”?; cum s-a ajuns la concluzia că, dintr-o dată, bibliotecile judeţene trebuie să devină furnizori de servicii de formare în te miri ce profesii/ ocupaţii, pentru care să ofere diplome/ certificate/ atestate?; mai multe „calcule” au fost greşite, când s-a optat pentru obiectivul „centre de formare profesională contra-cost” în bibliotecile judeţene, ca şi cum aceste instituţii îşi rezolvaseră toate multele probleme pe care le au de rezolvat ca instituţii de profil şi trebuie să-şi „extindă” sfera serviciilor, să acapareze şi teritoriile virgine ce ţin de obiectul muncii centrelor regionale de ocupare şi formare profesională a adulţilor (CRFPA), bunăoară; sau al altor funizori de servicii de formare profesională, firme private ori care funcţionează ca ONG-uri, deloc puţine pe piaţă; bibliotecile publice trebuie să-şi asume necondiţionat şi gratuit, pe lângă oferirea de informaţii (de orice fel ar fi ele, pe orice suport, modalitate de receptare etc.) de-acum şi ceea ce bibliotecarii numesc „Computer literacy” şi „Information literacy” pentru comunitate; în momentul în care se propune ca bibliotecile judeţene să se mobilizeze pentru a oferi, contra-cost, servicii de formare (prin cursuri încheiate cu diplome/certificate de absolvire) ne aflăm în afara unui raţionament normal privind priorităţile imediate şi pe terment mediu ale acestor istituţii; după aceeaşi „logică”, atât CRFPA-urile, cât şi ceilaţi furnizori de formare profesională contra-cost ar trebui să înceapă să ofere servicii specifice bibliotecilor publice, să fie concurenţă loială :roll:

Câteva alte consideraţii:

– în condiţiile în care, în România, nu poţi număra pe degetele de la o mână profesorii cu suficientă calificare/preocupare/dorinţă să pregătească bibliotecari profesionişti adecvaţi „epocii”, şi nici măcar la nivelul post-universitar/ universitar al învăţământului de specialitate nu este conştientizat acest imperativ, a forma „la apelul bocancilor” aproape 100 sau 200 de „traineri” nu înseamnă nicidecum rezolvarea chestiunii arzătoare a formării profesionale de specialitate a bibliotecarilor

–  în toate bibliotecile judeţene, probabil în proporţie de peste 90%, trainerii formaţi prin “Biblionet” sunt bibliotecari care au propriile sarcini de serviciu, propria fişă a postului, cei mai mulţi în „roluri” ce ţin de domeniul „relaţii cu publicul”; chiar dacă directorul instituţiei – din neştiinţă, din superficială estimare a realităţilor/ entităţii/oamenilor din subordine, din orgoliu sau pur şi simplu pentru că se lasă sedus de idee, spune „da” şi promite „să-i scoată din producţie” pe traineri , asta nu rezolvă problema de fond: încadraţi într-o instituţie bugetară, trainerii nu-şi pot lăsa pur şi simplu baltă parte din “job”-ul lor pentru a presta servicii contra-cost; aceasta ar crea şi o complicaţie în plus în relaţia cu finanţatorul (Consiliul Judeţean poate zice: vreţi “să faceţi bani”? faceţi, nu ne mai cereţi nouă buget!), cu colegii de serviciu care trebuie să preia sarcinile abandonate etc.

– nemotivarea trainerilor este, şi ea, un mare “handicap”, s-au dus vremurile când oamenii plecau cântând la munca ogorului, mobilizaţi cu îndemnuri imbecilizatoare prin care le era arătată „calea”; bibliotecarii-traineri – cărora li s-a tot spus ce perspective de dezvoltare profesională „vor avea”, încep să constate că muncesc din ce în ce mai mult, deşi salariul le e mai mic, au din ce în ce mai multe probleme profesionale şi administrative pe cap etc. etc., iar „perspectiva de dezvoltare profesională” nu este în bibliotecă, ci trebuie căutată, individual, mai degrabă în afara bibliotecii;  de ce ar şi-ar lua trainerii pe cap “beleaua” de a se dedica unor activităţi exterioare profesiei lor în cadrul instituţiei care nu le poate oferi nimic, oricât ar munci, oricât ar muri pe baricade? de ce n-ar deveni traineri – dacă asta şi-ar dori să fie – în sistem privat, şi nu în inchizitorialul sistem bugetar românesc?

 6. „Explorarea unei serii de opţiuni pentru programele de instruire în utilizarea calculatoarelor, destinate bibliotecarilor” (deziderat enuntat la primul link din primul alineat al “Weaknesses”) nu s-a intamplat; nimeni nu a parut a constientiza, nici în 2007 şi nici ulterior, că utilizarea computerului în activitatea de bibliotecă este diferită  de utilizarea pur si simplu a computerului; că formarea unui bibliotecar capabil să înfiinţeze/ dezvolte/ adapteze servicii moderne de bibliotecă utilizând computerul şi noile tehnologii înseamnă fundamental mai mult decât alfabetizarea, pur şi simplu, în utilizarea IT.

• „Organizarea unei serii de conferinţe la nivel regional, pentru promovarea schimburilor de informaţii între participanţi şi specialiştii în acesul comunităţii la internet, pentru dezbaterea planurilor pentru viitor şi evaluarea lecţiilor învăţate”- deziderat de asemenea enunţat – nu s-a înfăptuit (sau dacă da, s-a întâmplat în „semi-clandestinitate”)

• „Coordonarea cu proiectul Serviciu Universal al ANRCTI privind telecentrele şi cu proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere, al Ministerului Comunicaţiilor, pentru a asigura schimburile de experienţă şi de bune practici cu alţi participanţi, precum şi utilizarea optimă a cunoştinţelor şi resurselor disponibile” – nu s-a realizat; în principal din cauza serviciilor cu plată înfiinţate în comunităţi sărace şi puţin instruite (dar şi din alte motive); una peste alta, cu excepţii care confirmă regula, de proiectul cu telecentrele ANRCTI  s-a ales praful, la fel şi de proiectul prin care s-au înfiinţat  centrele P.A.P.I. („Economia Bazată pe Cunoaştere”): administraţiile locale au aşteptat „cuminţi” să treacă „termenul de funcţionare” angajat, pentru a intra – nu doar de facto, ci şi de jure – în proprietatea computerelor care mai mult au stat închise decât au funcţionat[4]

• în fine, tot în privinţa dezideratelor anunţate în 2007, „Colaborarea cu Comisia Naţională a Bibliotecilor în vederea înfiinţării unui Comitet Director Naţional format din reprezentanţi guvernamentali, ai sistemului de biblioteci şi ai sectorului privat, care să dezbată obstacolele întâmpinate în efortul de a oferi publicului acces la internet prin intermediul bibliotecilor şi să formuleze o politică la nivel naţional de sprijinire a acestor servicii pe termen lung”: colaborarea a fost sublimă, dar a lipsit/ lipseşte cu desăvârşire, poate şi din cauza nefuncţionării Comisiei Naţionale a Bibliotecilor.
__________________

[1] Experienţa şi începutul de „cultură oranizaţională” ale site-ului şi forumului www.biblioteca.ro, în evidentă legătură cu ceea ce susţin, au fost ucise. Am întrebat zadarnic de ce

[2] Se spune că, în China antică, cineva si-a fixat în tinereţe un obiectiv cât se poate de îndrăzneţ, de precis şi pe care l-a urmărit cu acribie: vânarea unui inorog. L-a cautat pe câmpii, prin smârcuri, printre/pe insule, prin păduri seculare, în munţi, în peşteri, prin oazele desertului… l-a cautat într-un şir parcă nesfârşit de primăveri, veri, toamne şi ierni, desi de la o vârstă puterile îşi luaseră obiceiul de a scădea de la an la an. Chiar de la zi la zi, în cele din urmă, şi nicio expediţie nu mai era la fel de îndelungată precum cea din seara precedentă. În fine, după alte multe expediţii tot mai extenuante, când a simţit că nu-l mai ajută puterile să caute inorogul nici măcar pe lângă casă 😥 , eroul nostru a admis, în sfârşit, că se impune o schimbare radicală de tactică; şi a procedat în consecinţă: a înfiinţzat – chiar acasa la el, să-i fie mai lesne – o şcoală  în care, până a închis ochii, i-a învăţat pe alţi pasionaţi metode şi tehnici prin care se vânează inorogul

 

[3] în 16 iunie 2008 a fost lansată o „cerere de depunere  de  candidaturi pentru selectarea bibliotecarilor ce vor participa in programul de Formare de Formatori (TOT) ce va fi organizat in perioada 21-25 Iulie 2008, sub coordonarea Dnei Dr. Hermina G.B. Anghelescu, Conferentiar Library & Information Science Program, Wayne State University, Detroit, Michigan.
Scopul acestui program de formare este acela de a  alcatui o echipa de  12-15  instructori bibliotecari pentru implementarea  programului national Global Libraries Romania, program ce se va desfasura in perioada 2009-2013. Tema programului de TOT pentru care se face selectia de candidati va fi „Servicii pentru clienti”. Bibliotecarii  care vor fi selectati  vor invata ce inseamna servicii moderne intr-o biblioteca  din era Internetului, isi vor imbunatati abilitatile si calitatea serviciilor pe care le furnizeaza, si vor avea capacitatea de a  furniza la randul lor servicii de instruire colegilor bibliotecari care vor intra in programul national Global Libraries Romania. Candidatii selectati vor lucra sau colabora, pe baza de contract, cu programul Global Libraries Romania si structurile asociative ale sistemului de biblioteci publice din Romania.

[4] Sunt şanse mari ca la fel să se întâmple şi cu computerele, echipamentele şi tehnologia donate prin Progamul Biblionet, dacă nu se clădeşte o „dependenţă” de acestea – a comunităţii, a bibliotecii şi evident a bibliotecarului. Odată, după ce mi-am răcit gura de pomană vorbind unui edil de staţiune vâlceană despre avantajele computerelor in bibliotecă, am primit „încurajări”: Aduceţi-le, domnu’ Smedescu, că le dau pe la şcoală, pe la cămin

 

PS: în 7-9 decembrie 2011 va avea loc „Conferinta nationala a trainerilor bibliotecari”. Din motive ce ţin de agendă – agenda propusă de organizatori, nu agenda mea :mrgreen: – n-are sens să particip la conferinţă, însă sper că măcar o parte din cele semnalate mai sus vor fi luate în discuţie. Printre celealte subiecte importante dezbătute, evident.  😆

Aproape 100 de bibliotecari români la Centrul Cultural American. Album foto

September 26, 2011 in acces deschis, advocacy, American Corner, ANBPR, Biblioteci americane, Global Libraries Initiative, Societatea informaţională

In 13 iulie a.c., la Information Resource Center – Embassy of the United States din Bucureşti avut loc un eveniment important pentru bibliotecile şi bibliotecarii din România: workshop-ul cu titlul Lideri şi inovatori în biblioteca publică: din experienţa bibliotecarilor români în SUA.


80 de bibliotecari din judeţele Prahova, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Buzău, Vâlcea şi municipiul Bucureşti au asistat la sesiuni de prezentări pe tema rolului şi importanţei bibliotecii din perspectiva americană. Traineri au fost 10 din cei 15 bibliotecari români care au participat, în martie-aprilie a.c., la pregătirea şi schimbul de experienţă organizate de Centrul Mortenson din cadrul University of Illinois, Urbana-Champaign, SUA, cu finanţare de la Fundaţia Bill & Melinda Gates.

Grantul pentru workshop-ul de la Information Resource Center a fost obţinut de la Ambasada SUA, pentru ANBPR, de către doamna Hermina AnghelescuSchool of Libarary & Information Science Wayne State University Detroit, Michigan.

Gazdă bună a manifestării a fost doamna directoare Monica DrăganInformation Resource CenterEmbassy of the United States.

Cei 10 traineri care au susţinut prezentări sunt: Vlăduţ Andreescu (Târgovişte-Dâmboviţa), Dorina Bralostiţeanu(Filiaşi-Dolj), Gabriel Cărăbuş (Suceava), Corina Ciuraru (Brăila), Titina Dediu (Galaţi), Crina Ifrim (Bacău),Valentina Rotaru (Baia Mare, Maramureş), Valentin Smedescu (Râmnicu Vâlcea, Vâlcea), Sorina Stanca (Cluj), Margareta Tătăruş (Focşani, Vrancea).

Album foto – imagini obtinute prin amabilitatea doamnei Monica Dragan.

PS: scriu abia acum pentru ca pe Prolibro nu s-a scris despre cele de mai sus si numai astazi am intrat in posesia fotografiilor realizate la IRC (unde nu fotografiaza oricine, oricum). Daca voi obtine si inregistrarile video ale prezentarilor sustinute de catre cei 10 traineri bibliotecari, le voi adauga mai jos.

 

De la Biblioteca mobila la m.biblioteca

September 15, 2011 in Biblioteca 2.0, Biblioteca virtuala, Noutati, Societatea informaţională

Stimati colegi,

Am placerea sa anunt noul site al  Bibliotecii Judetene Arges, disponibil la adresa www.bjarges.ro

In dorinta de imbunatatire continua a serviciilor noastre am ajuns ca, la 8 ani de la lansarea primei versiuni a site-ului sa ajungem, acum, la a patra varianta. Prezentul site l-am reconstruit complet, pe o noua platforma dinamica tip CMS si aduce noutati precum: integrarea instrumentelor de social media, afisarea evenimentelor si activitatilor bibliotecii in mod calendar –optiune ce da o perspectiva mai larga a paletei de evenimente ce au loc in biblioteca,  adaugarea unui meniu dedicat  utilizatorului – in acest fel  imbunatatind modul de comunicare bidirectionala cu publicul nostru, folosirea etichetelor QRcode.

Noutatea absoluta a acestui site, privind din perspectiva site-urilor bibliotecilor publice romanesti, este realizarea unei variante si pentru dispozitive mobile. Astfel, in momentul accesarii de pe un dispozitiv mobil de tipul smartphone indiferent de sistemul de operare (iOS, Android, BlackBerry OS, Bada, se va afisa :

Versiunea mobila a fost gandita cu un design minimalist, numai un anumit numar de pagini fiind disponibile, toate optimizate webmobile, oferind utilizatorului informatii concrete si rapide prin eliminarea pe cat posibil a tuturor elementelor grafice ce incarca pagina, ramanand insa informatia esentiala.

Am gandit acest site si din perspectiva nevoii de a atrage catre biblioteca persoanele caracterizate ca extrem de « mobile » si ocupate. In acest fel, in orice moment , fie in gara, metrou, pe drum sau asteptand undeva, biblioteca poate veni langa oameni, fiind la un « touch » distanta, oferind informatii concrete de contact, program de lucru, intreaba biblioteca, stiri, evenimente, carti achizitionate recent.

Va invit sa accesati acest nou site!

 

Societatea informațională – o prioritatea a MCSI

November 11, 2010 in Colaborari, Societatea informaţională, Video

Aflăm de aici și cum se potrivește Biblionetul în strategia ministerială a lui Valerian Vreme. Ce știți însă despre Biblioteca națională de programe?

BiblioPortal – Scurt film de prezentare

November 8, 2010 in acces deschis, ANBPR, Arhive, Articole, Asociatia Bibliotecarilor din Romania, Asociatia Bibliotecarilor Maghiari din Romania, Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor, Baze de date, Biblioteca Nationala, Biblioteca virtuala, Bibliotecari, Biblioteci americane, Biblioteci din Moldova, Biblioteci din Spania, Biblioteci europene, Biblioteci publice, Biblioteci romanesti, Biblioteci scolare, biblioteci universitare, Biblioteconomie, Carti, Catalog, Catalog colectiv, Comisia bibliotecilor, Digitizare, Global Libraries Initiative, Informare, internet, Invatamant, Prezentare, programe, Proiecte, ProLibro, Societatea informaţională, soft de biblioteca, Video

In urma aparitiei articolului intitulat „Catalogul Colectiv – o idee veche într-o prezentare nouă” am decis sa postez  aici un link catre filmul de prezentare  al softului BiblioPortal, ca cei care au curiozitatea, sa poata avea un reper de comparatie intre cele doua softuri (Catalogul Colectiv si BiblioPortal), fara sa fie neaparat necesara generarea unui cont de test la nivelul BiblioPortal pentru asta.

Filmul poate fi vazut la adresa http://www.biblioportal.ro/portal/faces/public/exo/home/help/prezvid

sau, la o calitate mai buna la     http://www.youtube.com/watch?v=lb2LvJ34IT0

In continuare, din motive de vizibilitate, tin sa postez aici si comentariul pe care l-am facut la articolul mai sus mentionat:

Am fost profund uimit citind articolul „Catalogul Colectiv – o idee veche într-o prezentare nouă”, si nu atat vestea in sine ca a mai aparut o aplicatie ce are ca si target catalogul national partajat m-a uimit (acest lucru era de asteptat si firesc), ci anumite afirmatii facute atat in articol cat si pe site-ul aplicatiei, precum si similitudinile uimitoare ca si conceptie cu ceea ce Ibla Soft propunea inca din 2004, iar Ibla Soft 2.0 si apoi  BiblioPortal (www.biblioportal.ro/portal) ofera mai bine de un an de zile.

Trecand peste faptul ca articolul a aparut imediat la o zi dupa ce am postat prezentarea softului “BiblioPortal – Sistem Biblioteconomic Integrat Web”, aflam ca aplicatia „Catalogul Colectiv al Bibliotecilor Publice” exista inca din 2005…

Activez in sfera dezvoltarii unui portal integrat  pentru biblioteci din 2006, odata cu finalizarea proiectului IOSSPL (www.iosspl.org), am trecut prin multe biblioteci, am vorbit cu multi bibliotecari, si am colaborat chiar si cu dl. Dediu prin 2006 – 2007 pe cand inca era seful comisiei de automatizare a bibliotecilor publice din Romania. Cu toate acestea nu am auzit de existenta acestui soft pana acum. (si trebuie sa reamintesc ca una dintre bibliotecile pilot din cadrul proiectului IOSSPL a fost chiar “Stefan Petica” din Tecuci). Din contra… IOSSPL (www.iosspl.org) era vazut pe atunci, dar inca si anul trecut ca singurul proiect care propunea un soft integrat de biblioteca,  complet web-based, care integreaza si un catalog colectiv complex in el, precum si un sistem de gestiune si imprumut la nivelul fiecarei biblioteci ce are cont in portal.

Uimit sunt si de faptul ca anul trecut cand am anuntat atat prin comunicat de presa, cat si prin mail direct ANBPR, CIMEC si alte institutii si persoane importante din sfera bibliotecara romaneasca, despre lansarea BiblioPortal – Sistem Biblioteconomic Integrat Web, precizand totodata noile facilitati pe care le ofera (catalog comun si partajat, integrarea a unui numar nelimitat de biblioteci,  Gestiune si Imprumut distinct pentru fiecare biblioteca integrata, Rezervari online, cont-uri personalizabile cu drepturi distincte, sistem cod de bare, etc.) nu am primit niciun feedback.

Chiar daca la nivel european aplicatia Ibla Soft si apoi mai noua “BiblioPortal” au fost remarcate  si chiar integrate in cateva proiecte de anvergura in 2008 si 2009 in vederea automatizarii unor biblioteci specializate, la nivel national am fost ignorati desi semnalam periodic existenta si dezvoltarea softului asa cum se poate vedea si in pagina de stiri a portalului:

http://www.biblioportal.ro/portal/faces/public/exo/home/news/local

Cu toate acestea nici ANBPR, si nici altcineva nu ne-a invitat la vre-o prezentare, si nici nu ne-a raspuns la propunerile noastre de a prezenta in cadrul unor conferinte softul, fapt ce ar fi fost cel putin etic chiar si daca exista din start o “preferinta” pentru “vechiul” dar totusi recent aparutul “biblio”.

Dar, desigur, “intortochiate sunt caile Domnului”, iar in Romania se intortocheaza si mai rau.

Cu toate acestea, felicit pe cei de la IME care au dezvoltat acest nou soft. Recunosc ca arata bine si are parti forte unde intrece softul nostru, dar desigur, si BiblioPortal are componente si module ce lipsesc la Biblio.

Cat despre similaritati, nu pot decat sa ma bucur sa vad ca regasindu-le la acest soft, se confirma faptul ca desi am fost prea putin ajutati si sustinuti, am mers intr-o directie buna ca si deschizatori de drumuri.

Poate ca ar mai fi multe de spus despre unele din acele “prima oara” ce apar in articol si pe care Contact Net (www.contact-net.ro) prin IOSSPL (www.iosspl.org) le promova inca din 2004 si prezinta practic din 2006 si apoi si mai complex din 2009, dar cred ca am spus suficient, iar lucrurile vor intra de acum in fagasul lor firesc.

Catalogul Colectiv – o idee veche într-o prezentare nouă

November 2, 2010 in ANBPR, Baze de date, Biblioteca 2.0, Biblioteca virtuala, Biblioteci publice, Biblioteci romanesti, Catalog, Catalog colectiv, Conferinte 2010, Digitizare, google, internet, Societatea informaţională, Video

Dragi colegi,

Vreau să vă supun atenţiei una din temele prezentate la Conferinţa Naţională ANBPR, ediţia XXI, care s-a desfăşurat în perioada 21-23 octombrie la Braşov. Este vorba despre Catalogul Colectiv al Bibliotecilor Publice care are din această lună o nouă faţă. Ceea ce mie mi se pare cel mai important este că vorbim despre un sistem deschis, la care poate participa orice bibliotecă. Bazele acestui Catalog Colectiv pentru biblioteci au fost puse în 2005 în cadrul unui program la care au participat Biblioteca Judeţeană Panait Istrati Brăila, Biblioteca Judeţeană I.S. Scipione Sălaj, Biblioteca Naţională a României şi IME România. Detalii privind istoricul acestui program găsiţi pe pagina de întâmpinare. De la inaugurarea acestui catalog şi până astăzi acesta a trecut prin numeroase îmbunătăţiri care au condus la forma actuală.

Aplicaţia poate fi accesată la adresa www.biblio.ro şi voi prezenta, pe scurt, câteva din punctele ei tari.
Catalogul Colectiv: se poate accesa foarte simplu, ca orice pagină web şi oferă posibilitatea consultării colecţiilor bibliotecilor participante. Lansarea unei cereri se face în paralel către mai multe baze de date, răspunsul depinzând doar de disponibilitatea surselor apelate. Este vorba despre un catalog distribuit. Avantajele şi dezavantajele catalogului distribuit faţă de cel centralizat au fost destul de mult discutate în cadrul comisiei de specialitate a ANBPR şi cu toţii am convenit că resursele dictează alegerea soluţiilor care echilibrează balanţa între a face şi a aştepta pe termen nedefinit crearea unui asemenea instrument pe care, cu toţii îl dorim. Aşadar, în acest moment avem un Catalog Colectiv!
Biblioteca Digitală: ea este inclusă în Catalogul Colectiv. Fiecare material digitizat suportă o descriere bibliografică, iar, apoi, acestuia i se ataşează materialele multimedia aferente, care pot fi de tip imagine, audio, video sau full text. Sistemul asigură componente de vizualizare integrate, ceea ce face mult mai facilă consultarea lor şi permite, în acelaşi timp şi download-area fişierelor respective, pentru cei care doresc să lucreze independent. Streamingul materialelor audio-video funcţionează foarte bine şi vizualizarea în timp real se face fără probleme direct pe site (similar youtube). Totuşi, punctul forte îl reprezintă structura naturală, am putea spune, în care avem Catalogul Colectiv la care se adaugă Biblioteca Digitală care se bazează pe instrumentul esenţial de lucru (care este catalogul).
Unelte: Accesul la aplicaţie se poate realiza prin mai multe componente. Între acestea menţionăm o componentă specializată asemănătoare cu Google toolbar care ştie să caute în catalogul colectiv şi implicit în cataloagele de bibliotecă automatizate ale bibliotecilor partenere. Este un instrument util, uşor de instalat, care nu ar trebui să lipsească de pe staţia de lucru a fiecărui bibliotecar. De asemenea, nu mă pot abţine să nu amintesc şi gadget-ul pentru desktop-ul sistemelor Windows Vista şi Windows 7. Este spectaculos să poţi lansa o căutare direct de pe desktop. Încercaţi şi îmi veţi da dreptate.

Care sunt avantajele folosirii acestei aplicaţii?
1. Oferă o interfaţă prietenoasă, dar puternică, de regăsire a informaţiilor din cataloagele bibliotecilor participante la proiect
2. Componenta de bibliotecă digitală permite accesarea fără limite de timp şi spaţiu a colecţiilor unei biblioteci
3. Avem mult mai multe informaţii despre circulaţia documentelor partajate
4. Îmbunătăţește şi simplifică activitatea de schimb/împrumut interbibliotecar.

Pe pagina Catalogului Colectiv al Bibliotecilor Publice puteţi afla mult mai multe informaţii suplimentare care vă vor ajuta să vă faceţi o imagine mult mai bună şi aveţi posibilitatea să oferiţi un feedback constructiv şi documentat. Dacă doriţi să intraţi direct în catalog o puteţi face uşor introducând adresa catalog.biblio.ro în lista bookmark-urilor Dvs.

Prezentarea aplicaţiei a fost făcută în cadrul Conferinţei de Dr. Liviu-Iulian Dediu şi multe lucruri interesante au fost spuse. Între acestea merită să remarc faptul că, prin intermediul Catalogului Colectiv, cataloagele bibliotecilor participante sunt mult mai vizibile. De asemenea, pentru prima dată, cataloagele locale beneficiază de susţinerea luptei care se dă în Internet între producătorii de informaţie pentru a clasa pe locuri fruntaşe în rezultatele motoarelor de căutare respectivele informaţii şi implicit deţinătorii acestora. Este vorba despre SEO (Search Engine Optimisation) şi faptul că astfel, cataloagele noastre beneficiază de aplicarea metodelor pe care le utilizează şi „competiţia” din spaţiul web.

Ştim cu toţii că toată lumea preferă Google când are de făcut o căutare. Catalogul nostru colectiv are acum metode de accesare similare celor furnizate de Google. S-a afirmat în cadrul Conferinţei că acest Catalog, bazat pe motorul TinREAD este un Google de bibliotecă şi credeţi-mă aşa este! Testați toolbar-ul disponibil pe site. Ca profesionist simt că OPAC-ul trece într-o nouă dimensiune.

Şi enumerarea lucrurilor ce merită spuse nu se poate opri fără a menţiona streamingul video oferit de Biblioteca Digitală. Sinceră să fiu, când vedeam exemplificarea cu materialul video chiar mă gândeam la Youtube când prezentatorul a spus acelaşi lucru şi a continuat enumerarea şi comparaţia cu alte aplicaţii. Avea dreptate, Catalogul Colectiv este Google like şi Youtube, dar este în acelaşi timp şi un SCRIBD şi un Flikr.

În încheiere, vă invit să priviţi şi să testaţi această aplicaţie. Priviţi-o mai ales prin prisma avantajelor pe care le oferă şi, de ce nu? vă invit să participați alături de noi cei care suntem convinşi de utilitatea ei… încă din 2005.

Cu stimă şi colegială prietenie,
Corina Ciuraru
Biblioteca Judeţeană Panait Istrati Brăila

BiblioPortal – Sistem Biblioteconomic Integrat Web

November 1, 2010 in acces deschis, ANBPR, Asociatia Bibliotecarilor din Romania, Asociatia Bibliotecarilor Maghiari din Romania, Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor, Biblioteca 2.0, Biblioteca Nationala, Biblioteca virtuala, Biblioteci americane, Biblioteci din Moldova, Biblioteci din Spania, Biblioteci europene, Biblioteci publice, Biblioteci romanesti, Biblioteci scolare, biblioteci universitare, Biblioteconomie, Catalog, Catalog colectiv, Comisia bibliotecilor, ProLibro, Societatea informaţională, soft de biblioteca

BiblioPortal (www.biblioportal.ro/portal) este un Sistem Biblioteconomic Integrat Web care inglobeaza o serie de aplicatii biblioteconomice si ofera servicii online bibliotecilor abonate si clientilor acestora, acoperind intreaga gama de activitati si fluxuri de informatii si date ale unei biblioteci profesioniste. BiblioPortal este unicul portal cu aplicatii biblioteconomice din Romania care permite realizarea activitatii zilnice a bibliotecarilor online.

BiblioPortal ofera servicii de hosting al bibliotecilor abonate, permitand integrarea in portal a cataloagelor bibliotecilor clienti in cadrul catalogului comun partajat si a site-urilor acestora, facand posibila operarea si utilizarea portalului de catre personalul bibliotecilor pe baza accesului preferential si securizat, in functie de conturile si profilele create in modulul de administrare.

Portalul permite operatiuni biblioteconomice complexe prin portlet-uri specifice, in categoriile urmatoare: catalog partajat, operatiuni de catalogare interconexata la nivel de autor, editura, domeniu, titlu carte, titlu periodic, titlu electronic, cautare complexa, operatiuni de gestiune bibliotecara, sistem de rapoarte standard, rezervari online, imprumuturi, administrare securizata si acces preferential (sistem complex de conturi, grupuri si profile de utilizatori), localizarea rapida in baza de date a cartilor si cititorilor abonati prin sistemul de cod de bare, modul internationalizare (in prezent pregatindu-se localizarea pentru 7 limbi de circulatie Europeana).

Portalul poate fi customizat pentru a indeplini functiile specifice ale unor biblioteci specializate. BiblioPortal este utilizat intr-o serie de proiecte nationale si internationale, implementarile existente acoperind cateva categorii ca de exemplu: Biblioteci Juridice (Curti de Apel, Tribunale, Judecatorii), Biblioteci specializate ale Institutelor de Cercetare; si targheteaza altele cum ar fi: Biblioteci Publice (Orasenesti, Comunale, Satesti), , Biblioteci Educationale (Scoli, Licee, Universitati). Portalul faciliteaza colaborarea inter-bibliotecara, crearea unei comunitati de profil integrand si cititorii si comunicarea prin forum si wiki propriu.

Strategia creativa a fost aceea de a crea un sistem web integrat care sa promoveze un concept unitar si inovator pentru sistemul biblioteconomic din Romania. Portalul permite utilizarea si customizarea pentru un numar virtual nelimitat de biblioteci, cu un stil de lucru asemanator si pastrand un concept grafic unitar, dar permitand adaptarile necesare pentru cerintele particulare ale fiecarui tip de biblioteca abordat (biblioteca publica, juridica, scolara, specializata). Conceptul este uniformizat, integrat, dar permite pastrarea individualitatii fiecarei biblioteci prin crearea culturii de grup (fiecare biblioteca poate accesa portalul prin interfata proprie permisa de logarea cu elementele grupului respectiv) si de asemenea prin includerea site-ului propriu al bibliotecii in portal.

Fiecare biblioteca abonata poate avea acces la portal in doua moduri: in modul deschis, comun tuturor vizitatorilor, permitand accesul la Catalogul comun partajat si cautari complexe dupa criterii variate, ca si browse-area sectiunilor informative si de stiri;  si in mod preferential, prin logarea securizata la zona proprie a portalului, care permite tuturor bibliotecarilor acelei biblioteci sa isi desfasoare activitatea zilnica si sa realizeze operatiile si fluxurile de activitati specifice functiilor pe care le detin, sa participe la forumul si wiki-ul bibliotecar comun din sectiunea “Comunitate”. La acest nivel, exista un al doilea nivel de acces preferential la portal, fiind implementate profile si drepturi specifice pentru bibliotecari care permit acestora sa realizeze doar operatiunile permise postului ocupat – catalogatori, gestionari, operatori imprumuturi, administratori, etc.

Exista de asemenea un “profil de cititor” (abonat) care permite ca cititorii inregistrati la biblioteca sa obtina un cont de abonat in portal in spatiul respectivei biblioteci, oferindu-i posibilitatea de a realiza operatiuni online de cautare, rezervare si mesagerie in mod securizat si confidential, de a consulta istoricul contului (respectiv istoricul imprumuturilor si alertelor), si sa pastreze comunicarea directa permanenta cu personalul bibliotecii. Astfel, operarea portalului este complet securizata iar accesul preferential la operatii si date asigura faptul ca participantii nu isi pot provoca dificultati in activitatea zilnica iar bibliotecile abonate au siguranta robustetei aplicatiei utilizate si confidentialitatii datelor fiecarei biblioteci.

Conceptul creativ implementat este deci in conformitate cu cerintele specifice domeniului, atat profesionale cat si legislative, combinand intr-un tot unitar elementele de noutate si inovatie (aduse in special de strategia web) cu elementele traditionale ale culturii biblioteconomice adanc inradacinate in activitatea bibliotecarilor.

Portalul este dezvoltat de firma CONTACT NET (www.contact-net.ro) pe baza versiunii anterioare open-source IblaSoft – rezultat al proiectului IOSSPL (www.iosspl.org) – continuand strategia de dezvoltare web a firmei in domeniul sistemelor software de biblioteca.

Portalul poate fi utilizat online pe baza unui abonament modic lunar, in care este inclus spatiul virtual dedicat bibliotecii in cauza, generarea contului/conturilor, administrarea portalului, asistenta si consultanta in utilizare,

sau

prin implementare locala, in acest caz necesitand un server local dedicat, un administrator avizat, costuri de implementare si training, etc.

Portalul online este intr-o continua dezvoltare si perfectionare, la aceasta contribuind si sugestiile, feedback-urile, precum si criticile constructive ale utilizatorilor sai.

Target:

Biblioteci Publice (Orasenesti, Comunale, Satesti),

Biblioteci Juridice (Curti de Apel, Tribunale, Judecatorii),

Biblioteci Educationale (Scoli, Licee, Universitati),

Biblioteci Specializate (Institute de Cercetare, Organizatii Nationale)

Pentru informaţii suplimentare va rugam contactati:

Dl. Iosif Biro,

Exclusive BiblioPortal Representative
BiblioPortal Admin
www.biblioportal.ro/portal

Software & Business Development Contact Net
www.contact-net.ro
e-mail: iosif.biro@contactnet.ro
        iosif_biro@yahoo.com
Tel.: +40-723.346.852   (intre orele 10 - 16)

Dacă Facebook ar fi o ţară, ar fi a treia din lume ca populaţie

August 10, 2010 in internet, Societatea informaţională

  • După China şi India.
  • În momentul de faţă, sunt petrecute pe Facebook 500 de bilioane de minute pe lună. (Năucitoare concluzie, o lună nu are, desigur,  atâtea minute, dar cum se multiplică timpul cu fiecare dintre noi şi internetul pare o gaură neagră care ne absoarbe viaţa.)
  • Mai mult de un sfert din omenire are sub 30 de ani / ei nu cunosc viaţa fără internet.
  • Social media is everything and nothing.

Sunt câteva din afirmaţiile făcute într-un studiu despre reţelele de socializare, preluat de The Proverbial Lone Woolf Librarian’s Blog sub numele Social media Today… 7 august 2010. Mi s-a părut foarte interesant (am şi eu o mică rezervă faţă de superlativele populare americane).

Este un blog activ şi atrăgător. Am văzut acolo Arlington library, ceva ce cred că n-o să văd niciodată în bibliotecile publice româneşti.

De remarcat cât de puţine lucruri sunt despre cărţi în format tradiţional. Cel mai recent material este ceva postat ieri, legat de Books vs eBooks, cu date statistice. Enjoy it.

Bill Gates, Biblionetul şi oltenii

January 19, 2010 in Articole, BIBLIONET, Bibliotecari, Biblioteci publice, Biblioteci romanesti, internet, Societatea informaţională, Utilizatori

Mihai Voinea scrie un articol plin de voie bună despre programul Biblionet aşa cum se vede el prin câteva sate vâlcene: Miliardarul Bill Gates, internetul şi oltenii. Citez mai jos din articolul acesta ca să vă fac poftă. El însă trebuie citit cap coadă.

În Pietrari: Încercăm să le explicăm oamenilor cum îi poate ajuta internetul, exemplificând prin posibilitatea de a comunica cu rudele aflate peste hotare. Folosim ca argument suprem faptul că totul este pe gratis, graţie unui american pe nume Bill Gates. Ca un om care a văzut multe la viaţa lui, nea Costache ascultă şi ne priveşte suspicios.
„Internetul ăsta ni-l bagă la impozit? Te duci acolo, zice că e degeaba şi te trezeşti cu el la impozit”.

La Tomşani: “Tocmai când ne pregăteam de plecare, o femeie sfioasă, între două vârste, îşi face apariţia cu un petic de hârtie în mână. “Ea este doamna Ioana, vine să comunice pe internet cu rudele din Franţa”, ne explică Georgeta Cârstea, după care se aşază la calculator şi tastează noua adresă în lista de Messenger. Deschide apoi o fereastră şi i se adresează doamnei Ioana: “Gata, i-am dat Buzz! Acum aşteptăm să răspundă”. “Da, aşteptăm să răspundă”, rosteşte Ioana, vizibil bulversată de aceste cuvinte noi care au intrat pe neaşteptate în viaţa ei monotonă de femeie de la ţară.”

Interesant tonul folosit în acest articol: haz de necazul nostru, al tuturor. Ca bibliotecari râdem noi râdem dar parca nu e râsul nostru. Vâlcea e printre judeţele cele mai “educate” şi active iar când vezi cât mai e de lucru cu bibliotecarii şi administraţiile locale te poate apuca plânsul.