You are browsing the archive for Bibliotecari.

Unesco – Paris Declaration on Media and Information Literacy

July 18, 2014 in acces deschis, Alfabetizare informationala, Bibliotecari, Cultura Informației, Invatamant, Uncategorized

Primul Forum “First European Media and Information Literacy (MIL) Forum” din 27-28 Mai 2014 a adoptat Paris Declaration on MIL (Declaratia de la Paris privind Cultura Informatiei si a Mass-media), a carei importanta este subliniata per situl Unesco, links: http://www.unesco.org/new/en/communication-and-information/resources/news-and-in-focus-articles/in-focus-articles/2014/paris-declaration-on-media-and-information-literacy-adopted/ 

Declaratia a devenit oficiala in data de 10 Iulie 2014: http://www.unesco.org/new/fileadmin/MULTIMEDIA/HQ/CI/CI/pdf/news/paris_mil_declaration.pdf 

In era digitala, cultura informatiei (Information Literacy) se impune a fi realizata intr-o multitudine de contexte si tinand seama de o mai mare varietate de purtatori de interese.

Primul context important il constituie scoala la toate nivelele: MIL Curriculum for Teachers, publicat inca din 2011 in diverse limbi, printre care engleza, pune in evidenta, printre altele, rolul bibliotecii care are functia importanta de a inmagazina si organiza informatiile, de a identifica necesitatile de informare si de a propune caile de regasire a resurselor documentare in general si a celor electronice in special. Links: http://www.unesco.org/new/en/communication-and-information/resources/publications-and-communication-materials/publications/full-list/media-and-information-literacy-curriculum-for-teachers/

http://unesdoc.unesco.org/images/0019/001929/192971e.pdf

Asadar, protagonistii acestui amplu proces de culturalizare sunt profesorii si bibliotecarii, ca si alte figuri operante in domeniul informarii si comunicarii cu uzul tehnologiilor avansate. Formarea si perfectionarea lor devine un obiectiv de prim ordin.

BiblioPortal – Scurt film de prezentare

November 8, 2010 in acces deschis, ANBPR, Arhive, Articole, Asociatia Bibliotecarilor din Romania, Asociatia Bibliotecarilor Maghiari din Romania, Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor, Baze de date, Biblioteca Nationala, Biblioteca virtuala, Bibliotecari, Biblioteci americane, Biblioteci din Moldova, Biblioteci din Spania, Biblioteci europene, Biblioteci publice, Biblioteci romanesti, Biblioteci scolare, biblioteci universitare, Biblioteconomie, Carti, Catalog, Catalog colectiv, Comisia bibliotecilor, Digitizare, Global Libraries Initiative, Informare, internet, Invatamant, Prezentare, programe, Proiecte, ProLibro, Societatea informaţională, soft de biblioteca, Video

In urma aparitiei articolului intitulat „Catalogul Colectiv – o idee veche într-o prezentare nouă” am decis sa postez  aici un link catre filmul de prezentare  al softului BiblioPortal, ca cei care au curiozitatea, sa poata avea un reper de comparatie intre cele doua softuri (Catalogul Colectiv si BiblioPortal), fara sa fie neaparat necesara generarea unui cont de test la nivelul BiblioPortal pentru asta.

Filmul poate fi vazut la adresa http://www.biblioportal.ro/portal/faces/public/exo/home/help/prezvid

sau, la o calitate mai buna la     http://www.youtube.com/watch?v=lb2LvJ34IT0

In continuare, din motive de vizibilitate, tin sa postez aici si comentariul pe care l-am facut la articolul mai sus mentionat:

Am fost profund uimit citind articolul „Catalogul Colectiv – o idee veche într-o prezentare nouă”, si nu atat vestea in sine ca a mai aparut o aplicatie ce are ca si target catalogul national partajat m-a uimit (acest lucru era de asteptat si firesc), ci anumite afirmatii facute atat in articol cat si pe site-ul aplicatiei, precum si similitudinile uimitoare ca si conceptie cu ceea ce Ibla Soft propunea inca din 2004, iar Ibla Soft 2.0 si apoi  BiblioPortal (www.biblioportal.ro/portal) ofera mai bine de un an de zile.

Trecand peste faptul ca articolul a aparut imediat la o zi dupa ce am postat prezentarea softului “BiblioPortal – Sistem Biblioteconomic Integrat Web”, aflam ca aplicatia „Catalogul Colectiv al Bibliotecilor Publice” exista inca din 2005…

Activez in sfera dezvoltarii unui portal integrat  pentru biblioteci din 2006, odata cu finalizarea proiectului IOSSPL (www.iosspl.org), am trecut prin multe biblioteci, am vorbit cu multi bibliotecari, si am colaborat chiar si cu dl. Dediu prin 2006 – 2007 pe cand inca era seful comisiei de automatizare a bibliotecilor publice din Romania. Cu toate acestea nu am auzit de existenta acestui soft pana acum. (si trebuie sa reamintesc ca una dintre bibliotecile pilot din cadrul proiectului IOSSPL a fost chiar “Stefan Petica” din Tecuci). Din contra… IOSSPL (www.iosspl.org) era vazut pe atunci, dar inca si anul trecut ca singurul proiect care propunea un soft integrat de biblioteca,  complet web-based, care integreaza si un catalog colectiv complex in el, precum si un sistem de gestiune si imprumut la nivelul fiecarei biblioteci ce are cont in portal.

Uimit sunt si de faptul ca anul trecut cand am anuntat atat prin comunicat de presa, cat si prin mail direct ANBPR, CIMEC si alte institutii si persoane importante din sfera bibliotecara romaneasca, despre lansarea BiblioPortal – Sistem Biblioteconomic Integrat Web, precizand totodata noile facilitati pe care le ofera (catalog comun si partajat, integrarea a unui numar nelimitat de biblioteci,  Gestiune si Imprumut distinct pentru fiecare biblioteca integrata, Rezervari online, cont-uri personalizabile cu drepturi distincte, sistem cod de bare, etc.) nu am primit niciun feedback.

Chiar daca la nivel european aplicatia Ibla Soft si apoi mai noua “BiblioPortal” au fost remarcate  si chiar integrate in cateva proiecte de anvergura in 2008 si 2009 in vederea automatizarii unor biblioteci specializate, la nivel national am fost ignorati desi semnalam periodic existenta si dezvoltarea softului asa cum se poate vedea si in pagina de stiri a portalului:

http://www.biblioportal.ro/portal/faces/public/exo/home/news/local

Cu toate acestea nici ANBPR, si nici altcineva nu ne-a invitat la vre-o prezentare, si nici nu ne-a raspuns la propunerile noastre de a prezenta in cadrul unor conferinte softul, fapt ce ar fi fost cel putin etic chiar si daca exista din start o “preferinta” pentru “vechiul” dar totusi recent aparutul “biblio”.

Dar, desigur, “intortochiate sunt caile Domnului”, iar in Romania se intortocheaza si mai rau.

Cu toate acestea, felicit pe cei de la IME care au dezvoltat acest nou soft. Recunosc ca arata bine si are parti forte unde intrece softul nostru, dar desigur, si BiblioPortal are componente si module ce lipsesc la Biblio.

Cat despre similaritati, nu pot decat sa ma bucur sa vad ca regasindu-le la acest soft, se confirma faptul ca desi am fost prea putin ajutati si sustinuti, am mers intr-o directie buna ca si deschizatori de drumuri.

Poate ca ar mai fi multe de spus despre unele din acele “prima oara” ce apar in articol si pe care Contact Net (www.contact-net.ro) prin IOSSPL (www.iosspl.org) le promova inca din 2004 si prezinta practic din 2006 si apoi si mai complex din 2009, dar cred ca am spus suficient, iar lucrurile vor intra de acum in fagasul lor firesc.

BiblioPortal – Sistem Biblioteconomic Integrat Web

November 1, 2010 in acces deschis, ANBPR, Asociatia Bibliotecarilor din Romania, Asociatia Bibliotecarilor Maghiari din Romania, Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor, Biblioteca 2.0, Biblioteca Nationala, Biblioteca virtuala, Biblioteci americane, Biblioteci din Moldova, Biblioteci din Spania, Biblioteci europene, Biblioteci publice, Biblioteci romanesti, Biblioteci scolare, biblioteci universitare, Biblioteconomie, Catalog, Catalog colectiv, Comisia bibliotecilor, ProLibro, Societatea informaţională, soft de biblioteca

BiblioPortal (www.biblioportal.ro/portal) este un Sistem Biblioteconomic Integrat Web care inglobeaza o serie de aplicatii biblioteconomice si ofera servicii online bibliotecilor abonate si clientilor acestora, acoperind intreaga gama de activitati si fluxuri de informatii si date ale unei biblioteci profesioniste. BiblioPortal este unicul portal cu aplicatii biblioteconomice din Romania care permite realizarea activitatii zilnice a bibliotecarilor online.

BiblioPortal ofera servicii de hosting al bibliotecilor abonate, permitand integrarea in portal a cataloagelor bibliotecilor clienti in cadrul catalogului comun partajat si a site-urilor acestora, facand posibila operarea si utilizarea portalului de catre personalul bibliotecilor pe baza accesului preferential si securizat, in functie de conturile si profilele create in modulul de administrare.

Portalul permite operatiuni biblioteconomice complexe prin portlet-uri specifice, in categoriile urmatoare: catalog partajat, operatiuni de catalogare interconexata la nivel de autor, editura, domeniu, titlu carte, titlu periodic, titlu electronic, cautare complexa, operatiuni de gestiune bibliotecara, sistem de rapoarte standard, rezervari online, imprumuturi, administrare securizata si acces preferential (sistem complex de conturi, grupuri si profile de utilizatori), localizarea rapida in baza de date a cartilor si cititorilor abonati prin sistemul de cod de bare, modul internationalizare (in prezent pregatindu-se localizarea pentru 7 limbi de circulatie Europeana).

Portalul poate fi customizat pentru a indeplini functiile specifice ale unor biblioteci specializate. BiblioPortal este utilizat intr-o serie de proiecte nationale si internationale, implementarile existente acoperind cateva categorii ca de exemplu: Biblioteci Juridice (Curti de Apel, Tribunale, Judecatorii), Biblioteci specializate ale Institutelor de Cercetare; si targheteaza altele cum ar fi: Biblioteci Publice (Orasenesti, Comunale, Satesti), , Biblioteci Educationale (Scoli, Licee, Universitati). Portalul faciliteaza colaborarea inter-bibliotecara, crearea unei comunitati de profil integrand si cititorii si comunicarea prin forum si wiki propriu.

Strategia creativa a fost aceea de a crea un sistem web integrat care sa promoveze un concept unitar si inovator pentru sistemul biblioteconomic din Romania. Portalul permite utilizarea si customizarea pentru un numar virtual nelimitat de biblioteci, cu un stil de lucru asemanator si pastrand un concept grafic unitar, dar permitand adaptarile necesare pentru cerintele particulare ale fiecarui tip de biblioteca abordat (biblioteca publica, juridica, scolara, specializata). Conceptul este uniformizat, integrat, dar permite pastrarea individualitatii fiecarei biblioteci prin crearea culturii de grup (fiecare biblioteca poate accesa portalul prin interfata proprie permisa de logarea cu elementele grupului respectiv) si de asemenea prin includerea site-ului propriu al bibliotecii in portal.

Fiecare biblioteca abonata poate avea acces la portal in doua moduri: in modul deschis, comun tuturor vizitatorilor, permitand accesul la Catalogul comun partajat si cautari complexe dupa criterii variate, ca si browse-area sectiunilor informative si de stiri;  si in mod preferential, prin logarea securizata la zona proprie a portalului, care permite tuturor bibliotecarilor acelei biblioteci sa isi desfasoare activitatea zilnica si sa realizeze operatiile si fluxurile de activitati specifice functiilor pe care le detin, sa participe la forumul si wiki-ul bibliotecar comun din sectiunea “Comunitate”. La acest nivel, exista un al doilea nivel de acces preferential la portal, fiind implementate profile si drepturi specifice pentru bibliotecari care permit acestora sa realizeze doar operatiunile permise postului ocupat – catalogatori, gestionari, operatori imprumuturi, administratori, etc.

Exista de asemenea un “profil de cititor” (abonat) care permite ca cititorii inregistrati la biblioteca sa obtina un cont de abonat in portal in spatiul respectivei biblioteci, oferindu-i posibilitatea de a realiza operatiuni online de cautare, rezervare si mesagerie in mod securizat si confidential, de a consulta istoricul contului (respectiv istoricul imprumuturilor si alertelor), si sa pastreze comunicarea directa permanenta cu personalul bibliotecii. Astfel, operarea portalului este complet securizata iar accesul preferential la operatii si date asigura faptul ca participantii nu isi pot provoca dificultati in activitatea zilnica iar bibliotecile abonate au siguranta robustetei aplicatiei utilizate si confidentialitatii datelor fiecarei biblioteci.

Conceptul creativ implementat este deci in conformitate cu cerintele specifice domeniului, atat profesionale cat si legislative, combinand intr-un tot unitar elementele de noutate si inovatie (aduse in special de strategia web) cu elementele traditionale ale culturii biblioteconomice adanc inradacinate in activitatea bibliotecarilor.

Portalul este dezvoltat de firma CONTACT NET (www.contact-net.ro) pe baza versiunii anterioare open-source IblaSoft – rezultat al proiectului IOSSPL (www.iosspl.org) – continuand strategia de dezvoltare web a firmei in domeniul sistemelor software de biblioteca.

Portalul poate fi utilizat online pe baza unui abonament modic lunar, in care este inclus spatiul virtual dedicat bibliotecii in cauza, generarea contului/conturilor, administrarea portalului, asistenta si consultanta in utilizare,

sau

prin implementare locala, in acest caz necesitand un server local dedicat, un administrator avizat, costuri de implementare si training, etc.

Portalul online este intr-o continua dezvoltare si perfectionare, la aceasta contribuind si sugestiile, feedback-urile, precum si criticile constructive ale utilizatorilor sai.

Target:

Biblioteci Publice (Orasenesti, Comunale, Satesti),

Biblioteci Juridice (Curti de Apel, Tribunale, Judecatorii),

Biblioteci Educationale (Scoli, Licee, Universitati),

Biblioteci Specializate (Institute de Cercetare, Organizatii Nationale)

Pentru informaţii suplimentare va rugam contactati:

Dl. Iosif Biro,

Exclusive BiblioPortal Representative
BiblioPortal Admin
www.biblioportal.ro/portal

Software & Business Development Contact Net
www.contact-net.ro
e-mail: iosif.biro@contactnet.ro
        iosif_biro@yahoo.com
Tel.: +40-723.346.852   (intre orele 10 - 16)

by gbadau

Ghid pentru crearea unui blog wordpress

August 23, 2010 in Articole, educatie, Invatamant, Practici bune

In urmă cu câteva luni am propus unui grup de bibliotecari şi profesori din judeţul Alba o formare în domeniul creării şi administrării unui blog wordpress. Întreg suportul de curs poate fi descărcat de  aici.

Cu gânduri bune, Georgeta Bădău

Cine poate fi bibliotecar în România?

July 17, 2010 in angajari, Bibliotecari, Deontologie, Invatamant, Practici rele

Dacă tot s-a scris despre admiterea la biblioteconomie şi mă întrebam, retoric, de ce am face o asemenea facultate, poate merită văzut şi un posibil răspuns la întrebarea de mai sus. Teoretic vorbind (că practic s-ar putea să nu se mai facă angajări o bună perioadă, ba chiar ne temem reduceri), în bibliotecile publice din România absolut oricine poate fi bibliotecar. Singura condiţie serioasă este să aibă drept de muncă.

Conform situaţiei de fapt, se poate uşor vedea că poate avea orice fel de studii, de la medii până la superioare, în absolut orice profil, poate avea orice vechime, de la debutant în câmpul muncii până la pensionar reactivat (sigur, că mai nou, chestia cu pensionarii a căzut), orice experienţă în domeniu.

A, desigur că trebuie să îndeplinească condiţiile solicitate de angajator şi să reuşească la concursul pentru ocuparea postului. Aici sunt, însă, câteva mari enigme:

1. Stabilirea condiţiilor după criterii inaccesibile muritorilor de rând (am văzut condiţii a căror îndeplinire, prin intersectare, ducea, fără echivoc, la o mulţime cu un singur element – umanistic spus, profilul era atât de recognoscibil încât ar fi fost superfluuu să se pună şi condiţia, singura care lipsea, de altfel: „şi să-l cheme Stan Popescu”;

2. „Discreţia” cu care se face publicitatea: afişajul în locuri mai puţin călcate (pe dosul uşii, sub preşul de la intrare etc.) este de departe preferat anunţului cu litere de-o şchioapă în presă;

3. Ce verifică concursurile de ocupare a postului de bibliotecar? Memoria, cultura, ortografia, vaccinările la zi? Mister! Totul este la mâna angajatorului (lucru firesc numai până la un punct, dat fiind faptul că e vorba de instituţii bugetare, iar statul se numeşte România);

4. De ce nu e condiţie obligatorie învăţământul de profil? Ei, aici lucrurile sunt foarte încurcate…

Desfiinţarea învăţământului biblioteconomic, în 1974, a fost o lovitură grea, ale cărei urmări se simt până în zilele noastre. Încerc să-mi închipui interiorul întunecat al minţii care a zămislit ideea, şi nu pot. Drept urmare, în 1990, eram singura ţară din Europa fără învăţământ biblioteconomic, spune Mircea Regneală în Revista 22: Colapsul bibliotecilor româneşti http://www.revista22.ro/colapsul-bibliotecilor-romanesti-949.html şi Care mai e rostul bibliotecarului? http://www.revista22.ro/care-mai-e-rostul-bibliotecarului-2671.html. În acele condiţii, era firesc să angajezi personal cu altfel de studii, că nu aveai încotro. Dar, după ce s-a reînfiinţat învăţământul biblioteconomic, ar fi însemnat o mână de ajutor la consolidarea lui, impunerea unui privilegiu la angajarea în biblioteci. Aici am, totuşi, nişte mari semne de întrebare. Poate că problema recrutării personalului din biblioteci e mult mai spinoasă. Altfel, cum s-ar putea explica faptul că, la bulgari, de exemplu, unde a existat întotdeauna un formidabil învăţământ biblioteconomic, „la începutul anilor 1990, mai puţin de 30% din personalul care muncea în bibliotecile bulgare era calificat” (Iulia Savova – Formarea profesională în Bulgaria, în Buletinul bibliotecilor din Franţa, nr. 1/2008 http://www.bmms.ro/continut/xhtml/ro/BBF_online/Formarea_profesionala_in_bulgaria_2.html)

Rezumând: la noi, orice om, cu orice studii, cu orice vechime, se prezintă la un concurs (uneori destul de bizar dpdv al cerinţelor), după care, gata, e pus să lucreze în bibliotecă. Sigur că, în următorii ani, face două module de pregătire a cca. 14 zile fiecare şi primeşte şi un atestat. Mai există vreo profesie ce presupune studii superioare, care se poate face prin simpla prezentare la un examen stupid? Eu nu cred. Poţi să devii medic, inginer, profesor, economist în acest fel? Chiar dacă, prin absurd, ar zice cineva „da”, legea nu-ţi permite. De aceea am vrut să intitulez materialul ăsta, pe rând, Bibliotecar – cea mai accesibilă meserie din lume, România – Paradisul bibliotecarilor şi Bibliotecarul – omul fără însuşiri, dar în fond, lucrurile sunt parcă prea triste.

Mici concluzii: Poţi lua orice om de pe stradă să-l faci bibliotecar, nu trebuie să ştii mai nimic ca să lucrezi într-o bibliotecă, meseria se transmite cutumiar de la „maestru” la „ucenic”. De aici începe percepţia profesiei de bibliotecar, iar această situaţie nu ne ajută de loc la capitolul imagine, după cum nu ne ajută nici suplinirile excesive, nici voluntarii lăsaţi de izbelişte prin biblioteci, nici managerii fără cunoştinţe biblioteconomice. De aici rezultă şi serviciile tip supermatket: unde se găsesc pastele? acolo…

Precizare necesară: Vorbind despre cine poate fi bibliotecar în România, nu am vrut să intru în tenebrele cumetriilor, rudeniilor, a relaţiilor de familie, intereselor şi obligaţiilor finanţatorilor şi angajatorilor, nici în meandrele absconse ale numirilor de directori. Subiectul mă depăşeşte. Oricum, sunt convinsă că realitatea bate de departe (ne)vinovata mea imaginaţie.

Eu când vreau să fluier, fluier … şi în bibliotecă

March 13, 2010 in Bibliotecari, Biblioteci americane, Biblioteci publice, Biblioteci romanesti, comunitate, cursuri, educatie, Global Libraries Initiative, Noutati, Training

Deoarece comentariul lui Valentin merită citit şi discutat l-am pus mai jos ca un post separat.

De mai mult de o luna procedez ardeleneste, adica sed si cuget: sa zic? sa nu zic? Titlul recentului mare succes romanesc – „Eu cand vreau sa fluier, fluier” – ma determina si pe mine „sa fluier” (nadajduiesc ca nu „in biserica”).

Scriu, aici si acum, despre ceva ce ne intereseaza in mare masura pe cativa de pe Prolibro si ii vizeaza indeosebi pe colegii de la „baza piramidei bibliotecilor publice din Romania” (cum am botezat in alta imprejurare* „masa” bibliotecilor comunale si orasenesti) : cursul “Servicii moderne de biblioteca”, care urmeaza sa fie organizat curand in cadrul Programului Biblionet.

Asa cum probabil unii stiti, am militat constant pentru pregatirea profesionala a bibliotecarilor, astfel incat ei sa devina veritabile „institutii” in comunitatile in care activeaza (cred ca sunteti de acord cu mine ca bibliotecarul de biblioteca publica nu mai este doar un om, un simplu slujbas al Statului, ci ca el devine/a devenit pe alocuri mai curand o institutie).

Din 2002 si pana in prezent, prin activitatea mea, am cautat sa le cultiv si sa le dezvolt colegilor bibliotecari din judetul Valcea pregatirea de specialitate, dar si constiinta profesionala, capacitatea de a intelege cat se poate de exact ca vremea bibliotecii traditionale a apus pentru totdeauna si ca bibliotecarul modern trebuie sa stie (a face) atat de multe lucruri, incat e mai usor de enumerat ceea ce NU e numaidecat nevoie sa stie (in contextul statutului sau in comunitate, desigur)…

Mai ales de prin 2006-2007 incoace, le-am repetat ca un papagal colegilor ca dusu-s-a definitiv abordarea “luna trece, leafa merge” si ca utilitatea institutiei „biblioteca publica”, functionalitatea si, pana la urma, insasi existenta ei, deci implicit locul de munca al bibliotecarului devin strict dependente de capacitatea lui de a se (re-)prezenta ca un specialist infinit mai pregatit d.p.d.v. profesional decat bibliotecarul traditional – “pastor” peste cateva sute/ mii de carti (care chiar si „stiute” din scoarta-n scoarta nu mai satisfac deloc nevoile si cerintele utilizatorilor moderni) … le-am expus colegilor mei notiuni de baza in managementul proiectelor (m-a „marcat” cat de greu pot fi lamuriti bibliotecarii ca organizarea unei manifestari de „1 Decembrie”, de pilda, este – in orice proiect – doar o activitate, nicidecum nu poate fi obiectiv general ori specific!) …le-am „picurat” ideea ca trebuie sa se obisnuiasca intai de toate sa citeasca despre proiecte, apoi sa lucreze pe proiecte, sa aplice pentru finantari s.a.m.d.
…in fine, aproape la fiecare intalnire a noastra le-am vorbit despre uriasa sansa ca – prin computere, resursele electronice, bazele de date (in curs de constituire la noi) si fabulosul Internet – aflam si putem oferi utilizatorilor serviciilor noastre din ce in ce mai mult din inepuizabilele acumulari de cunoastere ale tuturor culturilor lumii.

Ca un corolar la cele de mai sus, va marturisesc ca – fara a banui macar ca voi avea nevoie de asta in cadrul unui program national pe care il voi coordona pentru judetul meu – am realizat analiza nevoilor de formare a colegilor mei bibliotecari din Valcea prin toate mijloacele imaginabile:
– prin chestionare (primul a fost in prima mea zi de serviciu la Compartimentul „Indrumare metodica” al BJ Valcea, in 18 martie 2002)
– prin participarea in comisii de angajare pentru mai mult de 20 de bibliotecari (in special la BJ Valcea si la biblioteci publice din judet, dar si la cateva biblioteci scolare), ocazie cu care am aplicat interviuri pentru si mai multi candidati (cred ca in jur de 40-50); pretendenti la statutul de bibliotecar, in toate aceste concursuri au fost, in total, sute de oameni
– prin observatie directa, atat „intimplatoare” (in activitatea de teren), cat si in cadrul evaluarilor pe care le-am efectuat in fiecare an, cu prezentare publica de concluzii
– prin participarea la o sumedenie de manifestari cultural-educative si de alte naturi, organizate in bibliotecile publice valcene in ultimii 8 ani, ocazie cu care mi-am putut analiza in voie colegii din teritoriu (nu i-am considerat niciodata subordonati), vazandu-le pe viu calitatile, capacitatile, dar si lacunele, lipsurile
– in timp ce-i determinam (si ii sprijineam) pe colegii mei bibliotecari valceni sa scrie constant pe http://bibliotecivalcene.ro/evenimente_ult.asp, sa-si anunte evenimentele pe care le organizeaza, planurile anuale de activitati, articolele, studiile sau alte realizari personale ref inclusiv la mostenirea culturala (printre scopurile initiale a fost si acela de a-i face sa inceapa sa comunice in spatiul virtual), am avut de asemenea ocazia sa descopar nevoi de formare care nici nu mi-as fi imaginat ca pot exista
– in fine, prin „mentoratul” exercitat asupra tuturor colegilor din judet si chiar a unora dintre colegii din serviciul Marketing-Dezvoltare al BJ Valcea (pe care il coordonez), am constatat frecvent ca rezolvand „una”, intotdeauna apare automat nevoia rezolvarii „alteia”, iar ierarhizarea corecta a abilitatilor si competentelor care trebuie insusite este esentiala.

Am facut introducerea atat de lunga – sper sa fiu ingaduit – dintr-un motiv cat se poate de simplu: imi doresc ca noul curs „Servicii moderne de biblioteca” sa fie unul cat mai util si benefic pentru bibliotecarii romani, carora – de prea multa vreme – in afara de cele multe stiute, le lipseste ceva “mai esential” decat toate: le lipseste „busola” si in consecinta se manifesta ca niste naufragiati rataciti in ocean.

Potrivit informatiilor si calendarului postate de Anca mai sus, designul si manualul cursului – creat pe baza expertizei consultantului strain, a expertizei consultantului roman, a chestionarelor aplicate deja bibliotecarilor carora le va fi predat cursul, a focus-grupurilor care probabil si ele au fost organizate s.a.m.d. – s-ar cam apropia de finalizare.
Dar vine inevitabil intrebarea cea mare: va fi acest curs exact ceea ce trebuie sa fie?
Asemenea „omologilor ” mei din celelalte 11 judete din Program – Etapa I) am consumat ceva timp si alte resurse pana sa indentific cu exactitate nevoile de formare ale bibliotecarilor (nu le-am identificat acum, ci – cum spuneam – cu mult inainte ca Global Libraries sa vina in Romania). Cu toate astea, initial (cand s-a deschis topicul asta, adica), mi-am zis ca nevoile de formare imediata pot fi relativ lesne constatate „oficial”, utilizand instrumente caracteristice analizei de nevoi (in speta aplicand chestionare) si coroborand apoi concluziile lor cu ceea ce ne invata teoria de profil si literatura de specialitate; asa am ajuns sa conchid fals – mai ales consolandu-ma ca beneficiem de expertiza unor reputati specialisti in domeniu – ca va fi relativ lesne sa rezolvam ceea ce avem de rezolvat.

De la o vreme, insa, ma obsedeaza ideea ca nu e deloc cum am crezut un timp. Nevoile de formare ale bibliotecarilor sunt precum libertatile fundamentale din Rusia: deprimant definite de sintagma „nu-ti lipseste ceea ce n-ai stiut ca exista”. Cum sa constientizeze bibliotecarii (care de doar putin timp „lucreaza” cu computerul si conexiunea Internet) nevoile pentru care trebuie construit cursul, daca ei nu resimt (aproape) nicicum aceste nevoi?; daca ele le sunt straine, in primul rand pentru ca toti bibliotecarii se raporteaza (firesc) la universul lor de pana acum – ingrozitor de ingust?
Iar daca nevoile de formare sunt „descoperite” – sa presupunem – prin intrebari cu final anticipat („nu-i asa ca Pamantul este rotund?”), care este rezultatul? Nu se cheama ca au fost „stabilite” „nevoi de formare” bine argumentate, insa in neconcordanta cu situatia de fapt? Nu cumva „rezolvam” unele nevoi – nu spun ca nu-s reale! – de prioritate 4-5-6, dar in timpul asta le ratam magistral pe cele de maxima urgenta? Fara de care nu vom putea rezolva nimic, indiferent de ce si cat vom invata la curs?

Primul training, cel din toamna trecuta, s-a axat in proportie de peste 90% pe notiuni de baza in utilizarea IT, pe notiuni de baza in utilizarea pachetului Office si a altor programe, pe posta electronica si mesageriile instant, pe administrarea computerelor cu Internet pentru public etc. A fost, consider, un training excelent, insa a fost doar unul „de incalzire”, calat indeosebi pe posibilitatea de a comunica pe care ultilizatorii o au acum in bibliotecile cu Biblionet. Doar adaptat pe ici pe colo, prin partile esentiale (eu astfel am procedat), primul curs a „cooptat” componenta de baza a activitatii bibliotecii – cea culturala. Consider ca acest al doilea curs, cel de acum, trebuie cladit intai de toate pe fundamentul menirii culturale a bibliotecii (cu tot ce presupune asta), ingloband totodata componentele de formare, informare, satisfacerea nevoilor sociale s.a.m.d. pentru publicului de toate varstele etc. etc. (cum-necum, „comunicarea” s-a rezolvat deja).

Doua vorbe si despre consultanti:
Intai ref la consultantul strain care contribuie la elaborarea cursului: ajuta la ceva coplesitoarea expertiza a doamnei June Garcia, daca nevoile de formare nu-s identificate cu maxima exactitate? In plus, ce poate reusi in Romania, in aceasta faza a Programului, super-specialistul provenit din sanatosul sistem de biblioteci publice din SUA? Ce se „potriveste” exact, atat „dincolo”, cat si „aici”, in afara de faptul ca biblioteca ar trebui sa fie tot biblioteca? In ce fel strategiile aplicate pentru dezvoltarea de servicii in beneficiul publicului american sunt ori pot fi de succes la noi? Ce anume din experienta de director al Bibliotecii Publice din San Antonio poate fi implementat asa incat sa fie de folos bibliotecarului si bibliotecii de la Cotofenii din Dos, dar mai ales satenilor Romaniei rurale? Expertiza acumulata in pozitia de CEO al The Library Corporation in ce fel profita unui bibliotecar care nici vorba sa poata realiza si sustine o prezentare publica a bunurilor si serviciilor culturare/comunitare oferite de biblioteca proprie, de pilda, si inca scrie @ in adresa site-urilor ori www in cea a e-mail-urilor? Nu cumva vasta experienta a doamnei Garcia ar fi fost de mare folos abia dupa ce bibliotecarii din Romania desluseau intreg alfabetul elementar al profesiei lor, nu doar literele a, b, c?
In fine – ca prea m-am lungit, iertat sa fiu – o intrebare referitoare la consultantul roman, inteleg elementul-cheie in realizarea noului curs:
Cate dintre handicapurile de mai sus – si din cate altele, neenumerate! – va reusi doamna Manuela Zanescu (de la „Biblioteca Britanica” din cadrul BCU Timisoara) sa inlature?
______________
Daca mai intereseaza pe cineva tema discutiei deschisa de mine cu cele mai bune intentii, o putem continua si dezvolta, chiar cu exemple despre ceea ce ar trebui sa invete inainte de toate bibliotecarii – acum, dupa ce s-au vazut cu „lumea in biblioteca lor”.
Daca discutia nu mai intereseza pe nimeni, se poate incheia aici, fara nicio problema.
______________

* la intalnirea organizata de IREX cu ministrul Culturii, care ne-a promis ca se va intalni „curand” cu reprezentantii bibliotecarilor, in vederea imbunatatirii legislatiei de specialitate (presimt ca mi-am batut gura degeaba gandind atunci cu voce tare ca „ministrul Kelemen Hunor ar putea deveni un Spiru Haret al bibliotecilor romanesti”).

Domnişoara Eliza

January 26, 2010 in BIBLIONET, Bibliotecari, Biblioteci publice, Biblioteci romanesti, Practici bune, Public: copii şi tineret, Utilizatori, Video

Valentin are dreptate:

Rezervaţi-vă, rogu-vă, 5:19 minute din viaţa de bibliotecari, să vedeţi ce n-aţi văzut într-o bibliotecă de dimensiuni comparabile cu bucatariile obisnuite de apartament (sub 20 metri pătraţi):

Prezentările voastre în SlideShare

November 7, 2009 in Bibliotecari, comunitate, Conferinte 2009, Noutati, Training, Tutoriale

Din dorința de a ne putea împărtăși mai bine munca și ideile cu ceilalți bibliotecari ProLibro și-a creat un cont pe Slide Share – aplicație web care permite publicarea online a prezentărilor și documentelor.  Delia Pantea a fost prima care și-a pus la bătaie prezentarea din acest an de la conferința ANBPR.

[slideshare id=2420646&doc=platformecolaborative-091104084030-phpapp02]

Postarea pe Slide Share permite prezentării să își continue viață și, de ce nu, să “vorbească” unui public mai larg decât cel care a luat parte la conferință.

Dacă doriți ca prezentările voastre să fie postate în contul Prolibro de pe SlideShare trimiteți-ne un email cu prezentarea (menționând când a fost făcută prezentarea și pentru ce eveniment).

Puteți însă să vă creați și singuri un cont în care să vă postați lucrările.  Victoria Frâncu sau Nicolaie Constantinescu au de ceva timp propriile conturi. Pașii care trebuie urmați nu sunt grei: vă faceți un cont; o să primiți un email de confirmare; va autentificați și vă puneți pe uploadat. SlideShare accepta multe tipuri de fișiere (cu extensia: ppt, pps, pot, pptx, potx, ppsx odp, pdf,key, zip, pentru prezentări și  doc, docx, rtf, xls, odt, ods, pdf pentru documente).

SlideShare încurajează împărtășirea de înformații prin posibilitatea de a “urmări” un prezentator și a fi informat atunci când acesta mai postează ceva nou dar și prin posibilitatea de a-ți marca prezentările favorite. Am găsit și marcat ca favorite ale Prolibro  câteva prezentări în română care ar putea fi de înteres pentru bbliotecari.

Așteptăm cu interes și alte prezentări!

Atenție însă:  Slide Share, ca de altfel mai toate aplicațiile online, vă găzduiește doar prezentările și nu constituie o arhivă a lor. SlideShare ajută la distribuirea informației nu la prezervarea ei. De asta se ocupă…bibliotecarii și arhiviștii.

Eugene bibliotecarul și stereotipurile

May 26, 2009 in Bibliotecari, Blogroll, Mass-media, Video

Am auzit despre concursul Britains got Talent când am primit de la prieteni filmul cu  Susan Boyle. (Dacă nu l-ați văzut vi-l recomad.) De atunci urmăresc pe internet din când în când ce se mai petrece în acel concurs și am mai dat peste câteva momente frumoase. Am dat chiar și peste un bibliotecar:

Acest film și acest concurs în general au mai multe straturi care pot fi observate și străpunse. Depinde de fiecare unde vrea să se oprească. Mie mi s-a părut interesant Eugene bibliotecarul mai ales că cu ceva timp în urmă am aflat de cartea Nu arăți ca un bibliotecar de Ruth Kneale. youdontlook

Cartea încearcă să înțeleagă ce se întâmplă cu imaginea pe care bibliotecarii o au în ochii oamenilor de rând acum când trăim intens și rapid în epoca internetului. Stereotipurile se schimă oare?

Aș fi foarte curioasă să văd ce analiză ar face doamna Kneale filmului de mai sus sau de faptul că Eugene este doar un personaj inventat de dentistul Adam Gitlin pentru acest concurs. 🙂

Atât din carte cât și din concurs cine vrea poate să ia lecții despre ce pierdem atunci când ne mulțumim să “înțelegem” un om doar prin stereotipul pe care i-l lipim pe frunte.  Stereotipurile despre bibliotecari ne afectează poate modul în care ne este respectată munca. Să încercam însă să mergem mai departe și  să ne imaginăm cum afectează stereotipurile  educația și dezvoltarea socială. Un exemplu din păcate clasic la noi:  ești țigan deci furi. Aplicat la munca noastră asta înseamnă probleme în plus despre care sunt voci care spun “mai bine să nu ne batem capul”.

Ca examplu care îmi vine în minte proiectul de la biblioteca din Focșani unde copiilor de rromi li s-au dat camere de fotografiat pentru a face poze în comunitatea lor. Toți cei care au auzit despre așa ceva, inclusiv bibliotecari, erau siguri că aparatele o să dispară și încercau mereu să o convingă pe organizatoare că e un program fără rost. Proiectul a realizat mult mai mult decât niște imagini. Și nu, biblioteca nu a pierdut nici un aparat.

Felicitări!

June 24, 2008 in Noutati, urari

Din partea ProLibro, un cadou pentru cel mai mic membru al familiei Marin Pruteanu.
Să creşti sănătoasă şi fericită! Şi uite, nişte litere să te joci cu ele 🙂

Bead Letter T A DSC_0850 Educational Block A E Bead Letter B I Educational Block B L Educational Block I O McElman_071126_2033 E C McElman_080417_6518_A r
[Imagini de pe flickr procesate de http://metaatem.net/words/]